Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
AlegeSanatos.ro cauta meniuMeniu

Boromir - Cozonac de post cu rahat

Nota 7 / 10 din 632 voturi
Boromir - Cozonac de post cu rahat
1 - cea mai mica nota
10 - cea mai mare nota


Risc scazut*
* Conform voturilor utilizatorilor

 

Companie: BOROMIR PROD S.A BUZAU

 

Descriere Boromir - Cozonac de post cu rahat

Cozonac de post cu rahat

Acest produs a fost solicitat de unul dintre vizitatorii AlegeSanatos.roAnaliza sa a fost efectuata pe baza informatiilor furnizate de solicitant.

Cantitate: 500g.

Alte informatii:
Acest produs contine 19 ingrediente dintre care 12 sunt considerate a fi sigure, 7 ingrediente prezinta risc mediu de dauna.


 

Ingrediente Boromir - Cozonac de post cu rahat

Faina de grau, Zahar, Apa, Amidon de porumb, ACID CITRIC, EXTRACT NATURAL DE MORCOV, ALBASTRU DE BRILIANT, Arome, DEXTROZA (GLUCOZA), ULEIUIRI VEGETALE RAFINATE, Grasimi vegetale nehidrogenate, Mono- si digliceride ale acizilor grasi, LECITINA, Sorbat de potasiu, BETA CAROTEN/ E160a, Drojdie, Sirop de zahar invertit, SARE IODATA, MONOGLICERIDE DISTILATE ALE ACIZILOR GRASI

Valoare nutriţională la 100 g .produs :
Valoare energetică la 100 g. produs : 364,0 kcal. 1523,7 kj.
Proteine  6,3 g.;
Glucide   55,9 g;
Lipide  12,8 g.

 

Grad de risc produs:
Atentie la urmatoarele ingrediente:

Zahar, ingredient cu risc mediu de dauna, carbohidrat prezent in plante, caracterizat printr-un gust mai mult sau mai putin dulce. Zaharul principal se considera a fi glucoza. World Health Organization recomanda un consum de zaharuri care sa acopere nu mai mult de 10% din numarul total de calorii. Astfel, o dieta zilnica de 2000 de calorii ar presupune maximum 50 de grame de carbohidrati sub forma de zaharuri.

Arome, ingredient cu risc mediu de dauna. Consumul de arome poate cauza: inrautatirea astmului, reactii alergice si ameteli.

E133 sau Albastru de briliant, ingredient cu risc mediu, are functia de colorant alimentar sintetic. Face parte din categoria E-urilor suspecte. Efectele adverse ale aditivilor alimentari sunt potentate de cantitatea si regularitatea cu care obisnuim sa consumam produsele alimentare in care sunt introdusi. Este recomandata eliminarea acestui aditiv din dieta copiilor.

Dextroza sau glucoza, ingredient cu risc mediu de dauna, care are functia de indulcitor. Este o substanta solida, cristalizata, incolora si solubila in apa. Are un gust dulce si este principala sursa de energie a organismului. Glucoza este esentiala in producerea proteinelor si in metabolismul lipidelor. De asemenea, la cele mai multe plante si animale, este un precursor pentru vitamina C (acid ascorbic). Consumul frecvent de glucoza poate cauza: reactii alergice, crestere in greutate (obezitate), diabet, boli cardiovasculare, probleme la nivelul dintilor (carii).

Uleiuri vegetale rafinate, ingredient cu risc mediu de dauna. Uleiurile rafinate sunt in mod natural mai bine filtrate decat cele nerafinate, de obicei, la temperaturi mari, dar fara produse chimice concentrate sau daunatoare. In urma rafinarii, uleiul isi pierde fosfolipidele, substantele proteice, continutul in vitamina E. De asemenea, temperaturile ridicate duc la formarea de compusi ciclici care pot avea un grad de toxicitate.

E202 sau Sorbat de potasiu, ingredient cu risc mediu de dauna, este un conservant, actioneaza cu succes impotriva mucegaiurilor si a drojdiei, nefiind eficient insa impotriva bacteriilor. In unele cazuri poate provoca alergii, astm de aceea consumul frecvent nu este recomandat in special persoanelor sensibile. Face parte din categoria E-urilor suspecte.

Sirop de zahar invertit, ingredient cu risc mediu de dauna, este denumit si miere artificialaNu contine zaharoza (nu mai trebuie invertit in organism). Consumul excesiv de sirop de zahar invertit poate cauza: reactii alergice, crestere in greutate (obezitate) si diabet.



Data analizei: 2015-05-19


Pentru o descriere amanuntita, dati click pe oricare dintre ingredientele de mai jos:

Grad de risc ingrediente:

 

Descriere:


Faina de grau prezinta urmatoarele caracteristici nutritionale (1/4 cana):
  • 100 de calorii
  • 0,5 g de grasimi
  • 21 g de carbohidrati
  • 3 g de fibre
  • 4 g de proteine
Conform Codex Alimentarius, Standardul 152-1985, faina de grau se regaseste in grupa 06.2 Fainuri si amidonuri (inclusiv pudra de soia), subgrupa 06.2.1 Fainuri: faina este produsa prin macinarea granelor, cerealelor, tuberculilor si miezul palmierului. In aceasta categorie intra: faina folosita in fabricarea pastelor, a produselor de cofetarie si patiserie, a painii si amestecuri de fainuri.

Acesta poate contine urmatorii aditivi:
  • azodicarbonamide - 45 mg/kg
  • peroxid de benzoil - 75 mg/kg
  • clor - 2500 mg/kg
  • dioxid de clor - 30 mg/kg
  • proteaze – gmp
  • sulfiti - 200 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), faina poate contine:
  • Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati (E 338-452)
  • Acid ascorbic (E 300)
  • L-cisteina (E 920)
Reactii adverse:

Siguranta/Rating ingredient:


Consumul de faina de grau poate cauza:
  • Reactii alergice (intoleranta la gluten)
  • Crestere in greutate
  • Probleme la nivel digestiv
Consumul de faina de grau nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.

 

Descriere:


Termenul “zahar” se aplica la un numar mare de carbohidrati prezenti plantele caracterizate printr-un gust mai mult sau mai putin dulce.

Zaharul principal, glucoza, apare in urma procesului de fotosinteza care are loc in toate plantele verzi, in timp ce alte amestecuri de zahar se regasesc in seva anumitor plante, sub forma de sirop. 

In alimentatie, zaharul poate:
  • Sa apara in mod natural: lactoza din lapte, fructoza din fructe, miere si legume, maltoza din bere
  • Sa fie adaugat din surse precum: porumb, struguri, sfecla, trestie de zahar
In general, pe ambalajul produselor se trece cel de-al doilea tip de zahar (cel comercial).

Conform Codex Alimentarius, Standardul 212-1999, zaharul se regaseste in grupa 11.0 Indulcitori, inclusiv miere, subgrupa 11.1. Zahar refinat si brut.

11.1.1 Zahar alb, dextroza anhidra, dextroza monohidrata, fructoza
  • Poate contine urmatorii aditivi: sulfiti (15 mg/kg)
11.1.2 Zahar pudra, dextroza pudra
  • Poate contine urmatorii aditivi:
  • Silicat de calciu 15000 mg/kg
  • silicat de calciu si aluminiu 15000 mg/kg
  • carbonat de magneziu 15000 mg/kg
  • silicat de magneziu sintetic 15000 mg/kg
  • fosfati 6600 mg/kg
  • dioxid de siliciu, amorf 15000 mg/kg
  • aluminosilicat de sodiu 15000 mg/kg
  • sulfiti 15 mg/kg
11.1.3 Zahar alb fin, zahar brun fin, sirop de glucoza, sirop de glucoza uscat, trestie de zahar
  • Poate contine urmatorii aditivi: sulfiti (20 mg/kg)
11.1.3.1 Sirop de glucoza uscat folosit in productia de produse de cofetarie
11.1.3.2 Sirop de glucoza folosit in productia de produse de cofetarie
11.1.4 Lactoza
11.1.5 Zahar alb provenit din plantatii sau mori
  • Poate contine urmatorii aditivi: sulfiti (70 mg/kg)
Conform  Regulamentului Consiliului European nr. 318/2006, zaharul alb, de calitate standard trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
  • Sa fie intact, autentic si de calitate comerciala; uscat, sub forma de cristale granulate omogene;
  • Sa detina o polarizare minima de  99,7°;
  • Sa aiba o umiditate maxima de 0,06%;
  • Sa aiba un grad de invertire de maximum 0,04%;
Reactii adverse:

Siguranta/Rating ingredient:


World Health Organization recomanda un consum de zaharuri care sa acopere nu mai mult de 10% din numarul total de calorii. Astfel, o dieta zilnica de 2000 de calorii ar presupune maximum 50 de grame de carbohidrati sub forma de zaharuri.

National Academy of Sciences Dietary Reference Intake (DRI) limiteaza consumul de zahar la 25% din numarul de calorii, respectiv 125 de grame de carbohidrati.

United States Department of Agriculture (USDA) recomanda un consum de zaharuri limitat la pana la 10% din totalul de calorii.

 

Descriere:


Conform Codex Alimentarius, apa se regaseste in categoria 14.0 Bauturi, excluzand produsele lactate, grupa 14.1 Bauturi non-alcoolice, subgrupa 14.1.1 Ape: ape naturale sau imbuteliate, carbonate sau nu. 

Conform celor 2 legi in vigoare - Legea nr. 458 din 08/07/2002 privind calitatea apei potabile si Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile), apa potabila (si deci si cea folosita in industria alimentara) este apa destinata consumului uman:

„a) orice tip de apa in stare naturala sau dupa tratare, folosita pentru baut, la prepararea hranei,ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei si indiferent daca este furnizata prin retea de distributie, din rezervor sau este distribuita in sticle ori in alte recipiente;
b) toate tipurile de apa folosita ca sursa in industria alimentara pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substantelor destinate consumului uman.
c) apa provenind din surse locale, precum fantani, izvoare etc., folosita pentru baut, gatit sau in alte scopuri casnice.

Apa potabila trebuie sa fie sanogena si curata, indeplinind urmatoarele conditii:

a) sa fie lipsita de microorganisme, paraziti sau substante care, prin numar sau concentratie, pot constitui un pericol potential pentru sanatatea umana;
b) sa intruneasca cerintele minime prevazute in lege.”

De asemenea, apa potabila trebuie sa nu contina:
  • Bacterii coliforme
  • Escherichia coli (E.coli)
  • Enterococi
  • Pseudomonas aeruginosa
  • Clostridium perfringens
Conform Normei tehnice (HG 1020/2005) de exploatare si comercializare a apelor minerale naturale, exista un numar de compusi prezenti in mod natural in apele minerale naturale ale caror limite maxime, daca sunt depasite, pot constitui un factor de risc pentru sanatatea publica:
  • Stibiu – 0,005 (mg/l)
  • Arsen – 0,01 (mg/l)
  • Bariu – 1,0 (mg/l)
  • Bor (mg/l)
  • Cadmiu – 0,003 (mg/l)
  • Crom – 0,05 (mg/l)
  • Cupru – 1,0 (mg/l)
  • Cianuri – 0,07 (mg/l)
  • Fluoruri – 5,03 (mg/l)
  • Plumb – 0,01 (mg/l)
  • Mangan – 0,5 (mg/l)
  • Mercur – 0,001 (mg/l)
  • Nichel – 0,020 (mg/l)
  •  Nitrati – 50 (mg/l)
  • Nitriti – 0,1 (mg/l)
  • Seleniu – 0,01 (mg/l)
Reactii adverse:

Siguranta/Rating ingredient:


Consumul de apa contaminata poate cauza:

  • Methemoglobinemia
  • Cancer (gastric, in principal)
  • Intoxicatii si alergii
  • Afectiuni dermatologice
  • Toxicitate la nivelul diverselor organe
  • Hepatita
  • Dizenterie
  • Holera
In Uniunea Europeana, concentratia maxima pe care o poate contine apa potabila este de 50 de miligrame/litru. Conform medicilor insa, o concentratie de peste 10 mg/l nitraţi şi peste 0,05 mg/l nitriţi poate pune in pericol viata bebelusilor (http://www.evz.ro/detalii/stiri/apa-imbuteliata-pericol-pentru-nou-nascuti-vezi-ce-cantitate-de-nitrati-contine-o-sticla-de.html).

 

Descriere:


Amidonul de porumb este folosit in alimentatie drept agent de ingrosare, prezentand urmatoarele caracteristici nutritionale (per cana):
  • 488 calorii
  • 117 g de carbohidrati
  • 0,1 g de grasimi
  • 3 g de proteine
  • 12 mg de sodiu
  • 1,2 g de fire
Acest compus nu contine gluten.

Conform Codex Alimentarius, amidonul de porumb se regaseste in grupa  06.2 Fainuri si amdonuri (inclusiv pudra de soia), subgrupa 06.2.2 Amidonuri: amidonul este un polimer de glucoza ce se regaseste in forma granulara in diverse specii de plante, seminte si tuberculi.

Acesta poate contine urmatorii aditivi:
  • Sulfiti - 50 mg/kg
Reactii adverse:

Siguranta/Rating ingredient:


Consumul de amidon de porumb poate cauza:

  • Reactii alergice
  • Crestere in greutate (obezitate)
  • Tensiune arteriala crescuta
  • Amilofagie
Consumul de amidon de porumb nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.

Sinonime: TRICITRAT DE SODIU

 

Descriere:


Acidul citric se regaseste in numeroase fructe, dar este folosit cu roluri de agent de aroma, acidifiant sau conservant in produsele alimentare. 
Cu toate ca acidul citric pe care il produce organismul este esential, parerile privind consumul de acid citric sunt impartite.
 
Acidul citric este o celula formata din carbon, oxigen si hidrogen, avand aproximativ 2,5 calorii/g.Faptul ca este acid ii confera aroma si proprietatile de conservant -previne dezvoltarea bacteriilor. 
 
Acidul citric este confundat deseori cu acidul ascorbic (vitamina C) deoarece se regasesc in aceleasi produse alimentare. Prin comparatie, acidul citric nu este esential pentru mentinerea functiei celulelor, precum este acidul ascorbic.

Mai poate fi confundat si cu “sarea de lamaie” (acidul tartric E 334) care are un anumit grad de toxicitate.
 
Acidul citric produs de celulele umane nu este daunator. Este esential in procesul de productie a energiei din nutrientii ce o contin - proteine, carbohidrtati si grasimi. Asa se produce citratul, efectele lui neputand fi inlocuite cu cele ale unui citrat consumat.
 
Consumul de citrice duce direct si la consum de acid citric. Acesta patrunde in sange, iar majoritatea acidului ajunge in urina si, spre urmare, este eliminat din organism.
 
O mica parte din acidul citric ajunge si in celule, in mare parte cele ale ficatului. Atunci cand citratul ajunge in celule, acesta este convertit in grasime. In concluzie, doar o mica parte de citrat ajunge in celule, efectele fiind minime.
 
Consumul scazut de acid citric nu este daunator. In acelasi timp, nu a fost stabilita o doza zilnica recomandata, de aceeea producatorii sunt cei care decid ce cantitate sa foloseasca in produse. 

Conform Codex Alimentarius, acidul citric poate fi folosit ca regulator de aciditate,  antioxidant si agent de chelare.

Acesta se poate regasi in urmatoarele produse:
  • 01.6.6 Proteine din branza de zer - gmp
  • 02.1.1 Ulei de unt, grasime din lapte, unt clarificat - gmp
  • 14.1.2.1 Suc de fruncte - 3000 mg/kg
  • 14.1.2.3 Concentrat pentru suc de fructe - 3000 mg/kg
  • 14.1.3.1 Nectar de fructe - 5000 mg/kg
  • 14.1.3.3 Concentrat pentru nectar de fructe - 5000 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 330 – Acid Citric.

Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acidul citric poate fi folosit  ca aditiv alimentar.

Surse: livestrong.com, alive.com.
Reactii adverse:

Siguranta/Rating ingredient:


Consumul de acid citric poate fi daunator pentru anumite persoane care au diverse sensibilitati. De asemenea, consumul excesiv este si el daunator, acest lucru fiind valabil in cazul oricarui aliment.
 
Un studiu al cercetatorilor germani au demonstrat ca un consum mare de acid citric poate duce la eroziune dentara (aparitia cariilor), mai ales printre copii si adolescenti. Acest lucru se intampla din cauza faptului ca a crescut consumul de sucuri, dulciuri si sosuri printre aceste doua categorii, iar aceste produse contin acid citric.
Copiii si adolescentii mai sunt expusi si la urmatoarele efecte advserse ale consumului excesiv de acid citric:
  • iritarea sistemului digestiv
  • iritarea sistemului respirator (de la inhalarea acidului din bauturile carbogazoase)

Consumul excesiv de acid citric poate cauza:
  • Reactii alergice (intoleranta)
  • Interferente asupra efectului anumitor medicamente
  • Probleme la nivel digestiv (arsuri, dureri, senzatie de voma)
  • Probleme la nivelul dintilor (afecteaza smaltul)
Consumul de acid citric nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.

Acidul citric nu este recomandat in alimentatia copiilor.
 

 

Descriere:

Extractul de morcov este bogat in beta-caroten, are proprietati antioxidante si antiinflamatoare.
 
Alte proprietati:
  • antianemice
  • hepatoprotectoare
  • hipotensive
  • carminative
  • antispastice
  • cicatrizante
  • antidiareice
  • laxative
  • depurative
  • diuretic
  • galactogog
  • vermifug.
Morcovii impiedica formarea depozitelor pe peretii arteriali prevenind atacurile cardio-vasculare la bolnavii de ateroscleroza.
 
Morcovii se pot manca sub forma cruda, in salate sau gatite in supe si mancare. 

Extractul de morvcov poate fi folosit si cu rol de colorant natural.
 
Lupta impotriva cancerului de prostata.

100 de g de morcov contin:
  • Apa 89g
  • Valoare energetica 40 kcal
  • Proteine 0,98g
  • Glucide 8,71g
  • Lipide 0,24g
  • Vitamina A 12mg
  • Vitamina B1 0,039mg
  • Vitamina B2 0,053mg
  • Vitamina B6 0,09mg
  • Vitamina C 7,1mg
  • Vitamina PP 1,2mg
  • Fier 0,66mg
  • Calciu 33mg
  • Magneziu 18mg
  • Fosfor 35mg
  • Potasiu 240mg
  • Sodiu 2,4mg
  • Fibre dietetice 3g
Reactii adverse:

Siguranta/Rating ingredient:

Supradozarea poate determina fotodermatoze (fotosensibilitate, urticarie solara, etc.), cristalizari la nivelul cristalinului.

Sinonime: E133; ALBASTRU BRILLIANT FCF, FD&C BLUE NO 1

Functii: Colorant sintetic

 

Descriere:

  • colorant alimentar de culoare albastra
  • se obtine artificial din alfa [-4 (N-etil-3-sulfonatobenzilamino) -fenil] alfa (-4-N etil 3 sulfonatobenzolamino) -ciclohexa 2, 5 dienildien toluen-2-sulfonat si izomerii sai, din coloranti auxiliari, din clorura de sodiu.
Este un utilizat in compozitia inghetatei si in cateva produse alimentare, dar in special in produsele cosmetice.
 
Doza maxima zilnica pentru E133 (Albastru Brilliant FCF, FD&C blue no 1) este de 12.5 mg/kg.
 
In Codex Alimentarius, acest ingredient are numarul E133 si face parte din categoria E-urilor suspecte.
 
 
Reactii adverse:

Siguranta/Rating ingredient:

  • Efectele adverse ale aditivilor alimentari sunt potentate de cantitatea si regularitatea cu care obisnuim sa consumam produsele alimentare in care sunt introdusi.
  • Este recomandata eliminarea acestui aditiv din dieta copiilor.
  • In cazul unor persoane adulte, colorantul poate provoca fenomene alergice sau de intoleranta, ca si ceilalti coloranti de sinteza.
  • Printre pericolele care pandesc organismul in urma consumarii e-urilor "suspecte" se numara: alergiile, dereglarile hormonale, tulburarile hepatice, bolile intestinale si ale ficatului, tulburarile hepato-biliare, tulburari ale tubului digestiv, tulburarile nervoase si cresterea nivelului de colesterol. 
 

 

Descriere:


Conform Regulamentului nr. 1334/2008 privind aromele si anumite ingrediente alimentare cu proprietati aromatizante destinate utilizarii in si pe produsele alimentare, aromele “se utilizeaza pentru a imbunatati sau modifica mirosul si/sau gustul produselor alimentare, in beneficiul consumatorului”. Termenul “arome” se refera la produsele: 
  • “care nu sunt destinate consumului sub aceasta forma, care sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau a le modifica mirosul si/sau gustul;
  • compuse sau formate din urmatoarele categorii: substante aromatizante, preparate aromatizante, arome obtinute prin tratament termic, precursori de arome, alte arome sau amestecuri ale acestora.”
Substanta aromatizanta – “substanta chimica definita cu proprietati aromatizante”.

Preparatele aromatizante - “arome, altele decât substantele chimice definite, obtinute din materii de origine vegetala, animala sau microbiologica, prin procese fizice, enzimatice sau microbiologice corespunzatoare, fie in stare bruta, fie dupa procesarea pentru consumul uman”.

Aroma obtinuta prin tratament termic – “produs obtinut dupa tratamentul termic al unui amestec de ingrediente care nu au in mod obligatoriu proprietati aromatizante, dintre care cel putin unul contine azot (gruparea amino) si altul este un zahar reducator”.

Aroma de fum – “produs obtinut prin fractionarea si purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fractii primare de gudron si/sau arome de fum derivate”.

Precursorii de arome (carbohidratii, oligopeptidele si aminoacizii) – “confera aroma alimentelor prin reactiile chimice care au loc in timpul procesarii alimentelor”.

Aromele pot de asemenea contine aditivi alimentari (conform Regulamentului (UE) nr. 1130/2011):
  • Sorbitol, Manitol, Isomalt, Maltitol, Lactitol, Xilitol, Eritritol
  • Acid sorbic si sorbati, Acid benzoic, Benzoat de sodiu, Benzoat de potasiu, Benzoat de calciu
  • Galat de propil, Galat de octil, Galat de dodecil, Butilhidrochinona tertiara (TBHQ), Butilhidroxianisol butilat (BHA)
  • Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati
  • Extracte de rozmarin
  • Guma Karaya
  • Konjac
  • Polisorbati
  • Beta-ciclodextrina
  • Dioxid de siliciu
  • Dimetil polisiloxan
  • Ceara de albine
  • Trietil citrat
  • Diacetat de gliceril (diacetina)
  • Triacetat de glicerina (triacetina)
  • Propan-1, 2-diol (propilenglicol)
  • Alcool benzilic
Reactii adverse:

Siguranta/Rating ingredient:


Consumul de arome poate cauza:
  • Inrautatirea astmului
  • Reactii alergice
  • Cancer
  • Ameteli
Consumul de arome nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.

Sinonime: GLUCOZA

 

Descriere:

Compusul organic, apartine clasei zaharidelor, are formula chimica C6H12O6.
 
Glucoza este o substanta solida, cristalizata, incolora si solubila in apa.
Are un gust dulce.
 
Principala sursa de energie a organismului.
Glucoza este esentiala in producerea proteinelor si in metabolismul lipidelor.
De asemenea, la cele mai multe plante si animale, este un precursor pentru vitamina C (acid ascorbic).

Obtinere: este unul dintre produsii de fotosinteza a plantelor si a unor procariote. Se gaseste indeosebi in sucul fructelor dulci ale plantelor.
 
Glucoza este folosita ca precursor la sinteza unor substante importante.
Amidonul, celuloza si glicogenul sunt polimeri (polizaharide) comuni ai sai.
Lactoza - zaharul din lapte, este o dizaharida compusa din glucoza si galactoza.
In zaharoza, o alta dizaharida importanta, glucoza este legata de fructoza.Glucoza intra in structura diglucidelor si poliglucidelor. 
Prin oxidare in ficat se transforma in acid glucuronic, care are un rol important in glucuronoconjugare.
 
Cele mai importante forme de comercializare si folosire a glucozei:
  • sirop de glucoza - conține glucoza in concentratie de 32,40%;
  • glucoza tehnica - cu o concentrație de 75%;
  • glucoza cristalizata (tablete) - concentratie de 99%.
Utilizare:
  • Solutiile sub 5 % sunt utilizate pentru diluarea unor medicamente, pentru hidratare sau ca substituent energetic. 
  • Solutia de glucoza 5 % este izotona si are aceleasi utilizari, fiind folosita cel mai des. 
  • Solutiile de concentratii mai mari de 5 % (10, 20, 33, 40 %) sunt hipertonice si isi gasesc utilitatea ca diuretice osmotice (realizeaza deshidratare tisulara, foarte utila in edeme).
Reactii adverse:

Siguranta/Rating ingredient:


Consumul de dextroza (glucoza) poate cauza:

  • Reactii alergice (poate contine urme de gluten)
  • Crestere in greutate (obezitate)
  • Diabet
  • Boli cardiovasculare
  • Probleme la nivelul dintilor (carii)
Consumul de dextroza (glucoza) nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.

 

Descriere:

Uleiurile rafinate sunt in mod natural mai bine filtrate decat cele nerafinate, de obicei, la temperaturi mari, dar fara produse chimice concentrate sau daunatoare.

Rafinarea reduce nivelul de nutrienti si aroma. Se elimina, de asemenea, impuritatile, particulele si rasinile si astfel acestea sunt in mod natural mult mai stabile pentru gatit si au un termen de garantie mai mare  deci reprezinta o  alegere buna pentru gatit la temperaturi ridicate si la prajit. Deoarece trece mai multe procese chimice, uleiul rafinat contine doar o mica parte ulei, dar are si apa, si resturi toxice. 
 
Uleiurile rafinate recomandate pentru gatit sunt de sofran, floarea-soarelui  si uleiul de arahide. Aceste uleiuri sunt din soiuri bogate in grasimi mononesaturate, care sunt potrivite pentru temperaturi ridicate.

 
 
 
Reactii adverse:

Siguranta/Rating ingredient:

In urma rafinarii, uleiul isi pierde fosfolipidele, substantele proteice, continutul in vitamina E. De asemenea, temperaturile ridicate duc la formarea de compusi ciclici care pot avea un grad de toxicitate.

Consumul de ulei rafinat poate cauza:
  • Reactii alergice
  • Boli cardiovasculare
  • Obezitate
  • Cresterea colesterolului
Consumul de ulei rafinat nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
 

 

Descriere:


Grasimile vegetale nehidrogenate (nesaturate) reprezinta varianta sanatoasa a celor hidrogenate (saturate), fiind de 2 tipuri:
  • Mononesaturate (avocado, ulei de canola, ulei de masline, nuci si seminte)
  • Polinesaturate (ulei de sofranel, ulei de porumb, ulei de soia, ulei din seminte de bumbac)
Conform Codex Alimentarius, Standardul 210-1999, grasimile vegetale se regasesc in categoria 02.0 Grasimi, uleiuri si emulsii grase, grupa 02.1 Grasimi si uleiuri esentiale fara apa, subgrupa  02.1.2 Uleiuri si grasimi vegetale: grasimi si uleiuri comestibile obtinute din plante (produsele pot proveni dintr-o singura planta sau promovate drept un amestec de uleiuri). Aditivi pe care ii pot contine:
  • Esteri de ascorbil - 500 mg/kg 10
  • Hidroxianisol butilat - 200 mg/kg
  • Butilhidroxitoluen - 200 mg/kg
  • Beta-, Caroteni, Legume - 1000 mg/kg
  • Esteri ai acidului diacetiltartric si acizi grasi din glicerina - 10000 mg/kg
  • Rasina de guaiac - 1000 mg/kg
  • Citrati de izopropil - 200 mg/kg
  • Polidimetilsiloxan - 10 mg/kg
  • Polisorbati - 5000 mg/kg
  • Galat de propil - 200 mg/kg
  • Esteri propilenglicolici ai acizilor grasi - 10000 mg/kg
  • Citrat de stearil – gmp
  • Butylhydroquinone tertiar - 200 mg/kg
  • Thiodipropionate - 200 mg/kg
Reactii adverse:

Siguranta/Rating ingredient:


Consumul de grasimi vegetale nehidrogenate poate cauza:
  • Reactii alergice
  • Boli cardiovasculare
  • Obezitate
Consumul de grasimi vegetale nehidrogenate nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.

 

Descriere:


Mono si digliceridele sunt acizi grasi derivati din triglicerine (ester provenit din glicerol si 3 acizi grasi), care reprezinta componenta principala a grasimilor animale si a uleiurilor vegetale.

Mono si digliceridele sunt folosite pe post de emulgatori (stabilizatori ai emulsiei), dar ajuta si la prelungirea duratei de viata a produselor. Acestea provin, in general, din pielea sau oasele animalelor, dar pot fi derivate si din surse vegetale, precum soia sau canola.

Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), emulgatorul mono- si digliceridele ale acizilor grasi poate fi folosit ca aditiv alimentar.

Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acest ingredient poate fi folosit  ca aditiv alimentar sub denumirea E 471 - Monogliceride si digliceride ale acizilor grasi.
Reactii adverse:

Siguranta/Rating ingredient:


Consumul excesiv de mono si digliceride (care contin grasimi trans) poate cauza:
  • Boli cardiovasculare
  • Crestere in greutate
Consumul de mono si digliceride nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.

Functii: emulgator

 

Descriere:

  • component predominant al tesutului nervos
  • functie de antioxidant, emulgator
Lecitina folosita in produsele alimentare poate proveni din surse vegetale (soia, floarea-soarelui, rapita, germeni de grau) sau animale. Este compusa din  trigliceride, fosfolipide, glicerol, acizi grasi si colina.

In principal, este folosita cu functia de emulgator - ajuta la amestecarea grasimilor cu apa - si este utilizata in margarina, maioneza si alte tipuri de sosuri. Inmoaie ciocolata. 

Conform Codex Alimentarius, Standardul 150-1985, lecitina poate fi utilizata pe post de aditiv alimentar, sub denumirea 322(i) Lecithins, si face parte din categoria E-urilor inofensive.

Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar.

Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acest ingredient poate fi folosit  ca aditiv alimentar sub denumirea E 322 - Lecithins.

Reactii adverse:

Siguranta/Rating ingredient:


Consumul de lecitina poate cauza:
  • reactii alergice
  • probleme gastrointestinale
  • dureri de cap
  • ameteli
  • probleme la nivel reproductiv (inclusiv  infertilitate)
Food and Drug Administration's (FDA) permite folosirea acestui ingredient ca substanta ce poate fi adaugata direct in mancare.

Sinonime: E202

 

Descriere:


Sorbatul de potasiu este produs prin reactia acidului sorbic cu hidroxidul de potasiu, putand fi folosit drept conservant cu un ph de pana la 6,5. 

Conform Codex Alimentarius, sorbatul de potasiu poate fi folosit pe post de conservant.

Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar.

Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acidul citric poate fi folosit  ca aditiv alimentar sub denumirea E 202 – Sorbat de potasiu.

Doza zilnica admisa: 25 mg/kg. 
Reactii adverse:

Siguranta/Rating ingredient:


Consumul de sorbat de potasiu poate cauza:
  • Reactii alergice
  • Toxicitate la nivelul organelor
  • Migrene
Consumul de sorbat de potasiu nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
 

Functii: colorant

 

Descriere:

Beta carotenul este un tip de pigment ce se gaseste in plante, mai ales in morcovi si in legumele colorate. 
 
Carotenii sunt produsi ca izomeri, constand dintr-o serie de compusi chimic identici, dar diferiti steric. 
 
Studiile bazate pe subiecti au relevat faptul ca persoanele care consuma de cel putin 4 ori pe zi fructe si legume bogate in beta-caroten isi reduc riscul de aparitie a bolilor de inima si a cancerului.
 
In organism, beta-carotenul este convertit in vitamina A (retinol). 
Retinolul are urmatoarele proprietati:
  • imbunatateste vederea
  • intareste sistemul imunitar
  • contribuie la o piele sanatoasa
  • intarireste membranele musculare.
 
In Codus Alimentarius, acest ingredient are denumirea de E160a.
 
Colorant alimentar, insolubil in apa ale carui nuante variaza de la galben la oranj, depinzand de solventul utilizat pentru extractie.

Doza zilnica: 
  • Pana la 5 mg/kg corp 
 
Face parte din categoria "E-uri suspecte".
 
Reactii adverse:
Restrictii de folosinta:
Da

Siguranta/Rating ingredient:

  • Printre pericolele care pandesc organismul in urma consumarii E-urilor "suspecte" se numara: alergiile, dereglarile hormonale, tulburarile hepatice, bolile intestinale si ale ficatului, tulburarile hepato-biliare, tulburari ale tubului digestiv, tulburarile nervoase si cresterea nivelului de colesterol.
  • Concentratii mai mari pot duce la o culoare galbena a pielii. Carotenul este o sursa de vitamina A(retinol), concentratiile marite pot provoca simptome ale toxicitatii vitaminei A.
     
  • Studiile au sugerat ca dozele mari de beta-caroten pot ajuta in scaderea sensibilitatii la radiatiile solare.
 

 

Descriere:


Exista 2 tipuri de drojdie – cea folosita in fabricarea berii si cea folosita in industria alimentara. Drojdia de bere este bogata in:
  • Acid folic
  • Complexul de vitamina B (fara B12)
  • Potasiu
  • Tiamina
  • Niacina (vitamin B3)
  • Crom
  • Seleniu
  • Zinc
Alte valori nutritionale (per 2 linguri):
  • 116 calorii
  • 70 mg de sodiu
  • 13 g de carbohidrati
  • 6 g de fibre
  • 16 g de proteine
  • 0 grasimi
Conform Codex Alimentarius, drojdia se regaseste in grupa 12.8 Drojdie si produse din drojdie: inclusiv drojdia folosita in brutarii si produsele orientale folosite in productia bauturilor alcoolice.

Acesta poate contine urmatorii aditivi:
  • hidroxianisol butilat - 200 mg/kg 15
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), drojdia poate contine:
  • Esteri de sorbitan (E 491-495) - numai drojdie uscata și drojdie pentru panificatie
Reactii adverse:

Siguranta/Rating ingredient:


Consumul de drojdie poate cauza:

  • Reactii alergice
  • Probleme la nivel digestiv (crampe, balonari, gaze)
  • Candida
Consumul de drojdie nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.

 

Descriere:


Zaharul invertit:
  • Contine aproximativ 4 calorii/g
  • Denumit si miere artificiala
  • Nu contine zaharoza (nu mai trebuie invertit in organism)
Conform Codex Alimentarius, siropul de zahar caramelizat se regaseste in categoria 11.0 Indulcitori, inclusiv miere, grupa 11.3 Solutii si siropuri de zahar, inclusiv (partial) invertite: zaharul inveritit reprezinta un amestec echimolar din glucoza si fructoza produse in urma hidrolizei sucrozei.  

Aditivi pe care ii poate contine:
  • Riboflavine - 300 mg/kg
  • Sulfiti - 70 mg/kg
Reactii adverse:

Siguranta/Rating ingredient:


Consumul de sirop de zahar invertit poate cauza:

  • Reactii alergice
  • Crestere in greutate (obezitate)
  • Diabet
  • Boli cardiovasculare
  • Probleme la nivelul dintilor (carii)
Consumul de sirop de zahar invertit nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
 

 

Descriere:

 
Sare obisnuita la care s-a adaugat iod, microelement nutritiv implicat in cresterea si dezvoltarea armonioasa a organismului.

Iodul este un oligoelement esential pentru organismul uman, fiind indispensabil pentru sinteza hormonilor tiroidieni. 
 
Sarea iodata lupta impotriva:
  • tulburarilor de memorie 
  • scaderii capacitatii de concentrare
  • stimuleaza producerea hormonilor tiroidieni
Cantitatea de iod in sare in Romania, stipulata prin HG nr 1904/2006, este de 30 mg/kg sare sub forma de iodat sau de iodura de potasiu.


Se recomanda consumul a:
  • 100 mcg de sare iodata pe zi in cazul copiilor
  • 150 mcg/zi in cazul adultilor.
 
Reactii adverse:

Siguranta/Rating ingredient:

Studiile au aratat ca dupa 4 ani de functionare a Hotararii de Guvern nr 1904/2006, numarul cancerelor tiroidiene s-a dublat, de la 235 la 431 de cazuri in 2006. Si numarul hipertiroidiilor s-a dublat: de la 3127 cazuri in 2001 la 6387 cazuri in 2006.
 

 

Descriere:

Monogliceridele sunt acizi grasi derivati din triglicerine (ester provenit din glicerol si 3 acizi grasi), care reprezinta componenta principala a grasimilor animale si a uleiurilor vegetale.

Distilarea lor consta in transformarea in vapori apoi condensarea lor pentru a separa astfel corpurile nevolatile pe care le contine.

Monogliceridele sunt folosite pe post de emulgatori (stabilizatori ai emulsiei), dar ajuta si la prelungirea duratei de viata a produselor. Acestea provin, in general, din pielea sau oasele animalelor, dar pot fi derivate si din surse vegetale, precum soia sau canola.
Reactii adverse:

Siguranta/Rating ingredient:

Consumul excesiv de monogliceride (care contin grasimi trans) poate cauza:

  • Boli cardiovasculare
  • Crestere in greutate
Consumul de monogliceride nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.


Solicita o analiza pentru un produs

Spune-ne opinia ta despre
"Boromir - Cozonac de post cu rahat"

4 + 1 =

Spune-ne opinia ta despre
"Boromir - Cozonac de post cu rahat"

Top 5 alimente care iti provoaca pofta de mancare

Top 5 alimente care iti provoaca pofta de mancare

de Elena-Alina Constantinescu 09 Oct 2015

Unele alimente cresc pofta de mancare datorita indicelui glicemic ridicat. La scurt timp dupa masa, senzatia de foame va aparea din nou. Pastele fainoase, dulciurile si produsele de patiserie sunt surse de carbohidrati care stimuleaza apetitul. [detalii]

Mituri despre diabetul zaharat

Mituri despre diabetul zaharat

de AlegeSanatos.ro 29 Oct 2012

Pentru a tine sub control o afectiune (indiferent de natura acesteia) pacientul trebuie sa fie informat. Diabetul zaharat este o afectiune care din pacate ia amploare pe zi ce trece afectand atat persoanele in varsta cat si pe cele tinere [detalii]

Abonare Newsletter
Cum sa slabiti sanatos. Sfaturi recomandate de nutritionisti

Descarca GRATUIT
"Cum sa slabiti sanatos. Sfaturi recomandate de nutritionisti"


Completeaza adresa de email pentru a primi Raportul Gratuit
Aboneaza-te GRATUIT la newsletter si primeste ultimele noutati pe email.
Sfaturi si date esentiale
Cum te pot afecta ingredientele cosmetice si alimentare din produsele tale preferate? Invata sa eviti produsele nepotrivite pentru tine.
Abonare Newsletter
Cum sa slabiti sanatos. Sfaturi recomandate de nutritionisti

Descarca GRATUIT
"Cum sa slabiti sanatos. Sfaturi recomandate de nutritionisti"


Completeaza adresa de email pentru a primi Raportul Gratuit
Aboneaza-te GRATUIT la newsletter si primeste ultimele noutati pe email.