Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
AlegeSanatos.ro cauta meniuMeniu

Iaurt Cu Topping De Fructe - Fruzu Iaurt cu topping de capsuni

Nota 6.5 / 10 din 904 voturi
Iaurt Cu Topping De Fructe - Fruzu Iaurt cu topping de capsuni
1 - cea mai mica nota
10 - cea mai mare nota


Risc scazut*
* Conform voturilor utilizatorilor

 

Companie: Albalact

 

Descriere Iaurt Cu Topping De Fructe - Fruzu Iaurt cu topping de capsuni

Fruzu este un iaurt cu topping de fructe, cremos si dulce prin adaosul de topping. toppingul delicios de fructe invaluie iaurtul si in numai trei secunde ai obtinut o “prajitura” de iaurt.

Gramaj 2x160 gr.

 

Informatii Iaurt Cu Topping De Fructe - Fruzu Iaurt cu topping de capsuni


- Calorii (100g): 137,2
- Sodiu (100g): 0,05
- Carbohidrati (100g): 20,2
- Fibre (100g): 0,1
- Zaharuri (100g): 16,1
- Proteine (100g): 3,3
- Alte informatii:
Calciu 107 mg

 

Recomandari de consum zilnic: Se recomanda consumul cu moderatie.

 

Ingrediente Iaurt Cu Topping De Fructe - Fruzu Iaurt cu topping de capsuni

LAPTE, GELATINA, Zahar, Lapte praf degresat, AROMA DE VANILIE, Apa, Amidon, CITRAT DE SODIU/ E331, ACID CITRIC, XANTHAN GUM, Capsuni

Amidonul poate proveni din cereale, porumb, grau, orez, fasole, mazare, cartofi, tapioca etc.
Conform Codex Alimentarius, amidonul se regaseste in grupa  06.2 Fainuri si amdonuri (inclusiv pudra de soia), subgrupa 06.2.2 Amidonuri: amidonul este un polimer de glucoza ce se regaseste in forma granulara in diverse specii de plante, seminte si tuberculi.
Acesta poate contine urmatorii aditivi precum sulfiti - 50 mg/kg.

Termenul “zahar” se aplica la un numar mare de carbohidrati prezenti plantele caracterizate printr-un gust mai mult sau mai putin dulce.
Zaharul principal, glucoza, apare in urma procesului de fotosinteza care are loc in toate plantele verzi, in timp ce alte amestecuri de zahar se regasesc in seva anumitor plante, sub forma de sirop. 
In alimentatie, zaharul poate sa apara in mod natural: lactoza din lapte, fructoza din fructe, miere si legume, maltoza din bere sau sa fie adaugat din surse precum: porumb, struguri, sfecla, trestie de zaharIn general, pe ambalajul produselor se trece cel de-al doilea tip de zahar (cel comercial).
Conform Codex Alimentarius, Standardul 212-1999, zaharul se regaseste in grupa 11.0 Indulcitori, inclusiv miere, subgrupa 11.1. Zahar refinat si brut.

Gelatina este o proteina de origine animala, extrasa din pielea de porc, restul fiind obtinute din oase si piele de bovine. O categorie aparte de gelatina este obtinuta din peste. Nu sunt cunoscute surse de gelatina vegetale.


Pentru a afla mai multe informatii despre fiecare dintre ingredientele din acest produs, va rugam sa consultati informatiile de mai jos.

 

Grad de risc produs:

Consumul de arome poate cauza:
  • Inrautatirea astmului
  • Reactii alergice
  • Cancer
  • Ameteli
Consumul de lapte praf degresat poate cauza reactii alergice.


 

Data analizei: 2013-03-05


Pentru o descriere amanuntita, dati click pe oricare dintre ingredientele de mai jos:

Grad de risc ingrediente:

Functii: aduce organismului calciu, reduce absorbtia de grasimi din alte alimente, mentine nivelul zaharului din sange

 

Descriere:

  • lichid alb-galbui cu gust dulceag, foarte hranitor, secretat de glandele mamare ale femelelor mamiferelor (care constituie hrana exclusiva a sugarului și a puiului de animal)
  • laptele de vacă este compus din 3,5% grasime, 9% solide din lapte si 87,5% apa.
  • proteina principala din lapte (80%) este caseina.
  • este benefic pentru sistemul osos, sistemul digestiv si, de asemenea, crest rezistenta la boli; scade riscul de cancer si contribuie la micsorarea tensiunii arteriale
  • laptele anumitor mamifere, printre care vaci, oi, capre, bivoli și cai, este colectat pentru a fi consumat de oameni, fie direct, de obicei dupa pasteurizare, fie procesat in produse lactate precum smantana, unt, iaurt, înghețata sau branza.
  • daca laptele neprocesat este lasat pentru o perioada, devine acru. Este rezultatul fermentarii bacteriilor acidului lactic, care transforma zaharul din lapte in acid lactic. Acest proces de fermentare este folosit in producerea anumitor produse lactate.
  • laptele pasteurizat se va inacri dacă nu este tinut in frigider si este recomandat a fi tinut între 1° și 4° Celsius. Inacrirea laptelui poate fi oprita prin tratarea la temperaturi foarte ridicate (tratament UHT), astfel, laptele putand fi pastrat an cutii pentru mai multe luni fara a se inacri.
  • intoleranta la lactoza se manifesta mai ales in cazul laptelui dulce. Laptele fermentat nu mai da semne la cei cu intoleranta la lactoza. 
  • este singurul produs de origine animala care nu creeaza acidoza, adica nu imbatraneste si nu imbolnaveste
  • reduce hipertensiunea arteriala si scade cu 50% riscul de accidente vasculare cerebrale
  •  in lapte exista bacterii nobile numite PRO-biotice, adică favorabile vietii
  • doza zilnica de calciu pentru o persoana sanatoasa este de 1 g. Calciul din lapte reprezinta standardul de referinta pentru solubilitatea, absorbtia si disponibilitatea acestuia in organismul uman. O portie de calciu inseamna 300 mg indiferent daca provine dintr-un pahar de lapte dulce, doua iaurturi mici, o cutie de branza proaspata, un ”triunghi” de cascaval sau doua linguri de parmezan ras. In fiecare zi trebuie sa consumam trei portii de calciu
 
Reactii adverse:
Alergii / Imunotoxicitate:
Nu exista informatii
Expunere multipla, cumulativa:
Nu exista informatii
Toxicitate la nivelul organelor:
Nu exista informatii
Probleme la nivel endocrin:
Nu exista informatii
Neurotoxicitate:
Nu exista informatii
Genotoxicitate / Mutagenicitate:
Nu
Persistenta si bioacumulare:
Nu
Iritatii (piele, ochi, plamani):
Nu
Ecotoxicologie:
Nu
Cancer:
Nu exista informatii
Toxicitate la nivel reproductiv:
Nu exista informatii
Restrictii de folosinta:
Da
Contaminati:
Nu exista informatii
Riscuri profesionale:
Nu exista informatii
Capacitate absorbtie:
Nu exista informatii
Modificari celulare:
Nu exista informatii

Siguranta/Rating ingredient:

Anticorpii din laptele de vaca pot fi cauza aparitiei colicilor la bebelusii ai caror mame consuma produse lactate (transmiterea prin laptele matern). Intr-un studiu din cadrul Universitatii din Washington, mamele cu bebelusii bolnavi de colici aveau niveluri foarte mari de anticorpi de vaca in laptele lor, fata de mamele bebelusilor fara colici. 

Alimentatia pe baza de produse lactate poate fi factorul cel mai important in dezvoltarea cancerului de san. Rezultatul unui studiu, la care au participat 250 de femei din Italia atinse de maladia cancerului de san, a aratat ca acestea au consumat considerabil mai mult lapte, branza grasa si unt, decat alte 499 de femei sanatoase, de aceeasi varsta, atat din Italia cat si Franta.

Cercetatorii au descoperit la copiii bolnavi de diabet, hraniti cu lapte de vaca, faptul ca acestia au produs cantitati mari de anticorpi impotriva acestui tip de lapte, ceea ce a afectat celulele pancreatice care fabrica insulina.  

Potrivit oamenilor de stiinta din cadrul Universitatii Harvard, consumul de produse lactate este strans legat de cancerul de ovare. Cercetatorii au remarcat ca femeile care sufereau de cancer ovarian aveau niveluri scazute de transferaza in sange, o enzima implicata in metabolismul produselor lactate.
Oamenii de stiinta au emis teoria potrivit careia in cazul femeilor cu un nivel scazut de transferaza si care consumau produse lactate, in special iaurt si branza alba, riscul de cancer de ovare creste de trei ori.
Specialistii au declarat ca in intreaga lume, riscul de cancer ovarian se afla in stransa legatura cu consumul de lapte si existenta lactozei. Astfel, este recomandat sa se evite alimentatia bogata in lactoza, pentru ca poate fi o masura importanta de a preveni cancerul ovarian.
 
 
 

Functii: stabilizator, agent de ingrosare

 

Descriere:

Materie proteica formata dintr-un sir de aminoacizi (glicina, prolina, alanina, valina, hidroxiprolina).
 
  • proteina de origine animala. 
  • este extrasa din pielea de porc, restul fiind obtinute din oase si piele de bovine. O categorie aparte de gelatina este obtinuta din peste.
  • nu sunt cunoscute surse de gelatina vegetale.
Produs de cofetarie preparat din sirop de fructe sau dintr-o crema dulce, inchegata cu foi de gelatina.
 
Gelatina este folosita in:
  • industria alimentara
  • la fabricarea hartiei
  • industria fotografica
  • medicina
  • ca mediu nutritiv pentru cultivarea bacteriilor.
     
Este foarte utila pentru intarirea unghiilor, oaselor, articulatiilor.
 
Reactii adverse:

 

Descriere:


Termenul “zahar” se aplica la un numar mare de carbohidrati prezenti plantele caracterizate printr-un gust mai mult sau mai putin dulce.

Zaharul principal, glucoza, apare in urma procesului de fotosinteza care are loc in toate plantele verzi, in timp ce alte amestecuri de zahar se regasesc in seva anumitor plante, sub forma de sirop. 

In alimentatie, zaharul poate:
  • Sa apara in mod natural: lactoza din lapte, fructoza din fructe, miere si legume, maltoza din bere
  • Sa fie adaugat din surse precum: porumb, struguri, sfecla, trestie de zahar
In general, pe ambalajul produselor se trece cel de-al doilea tip de zahar (cel comercial).

Conform Codex Alimentarius, Standardul 212-1999, zaharul se regaseste in grupa 11.0 Indulcitori, inclusiv miere, subgrupa 11.1. Zahar refinat si brut.

11.1.1 Zahar alb, dextroza anhidra, dextroza monohidrata, fructoza
  • Poate contine urmatorii aditivi: sulfiti (15 mg/kg)
11.1.2 Zahar pudra, dextroza pudra
  • Poate contine urmatorii aditivi:
  • Silicat de calciu 15000 mg/kg
  • silicat de calciu si aluminiu 15000 mg/kg
  • carbonat de magneziu 15000 mg/kg
  • silicat de magneziu sintetic 15000 mg/kg
  • fosfati 6600 mg/kg
  • dioxid de siliciu, amorf 15000 mg/kg
  • aluminosilicat de sodiu 15000 mg/kg
  • sulfiti 15 mg/kg
11.1.3 Zahar alb fin, zahar brun fin, sirop de glucoza, sirop de glucoza uscat, trestie de zahar
  • Poate contine urmatorii aditivi: sulfiti (20 mg/kg)
11.1.3.1 Sirop de glucoza uscat folosit in productia de produse de cofetarie
11.1.3.2 Sirop de glucoza folosit in productia de produse de cofetarie
11.1.4 Lactoza
11.1.5 Zahar alb provenit din plantatii sau mori
  • Poate contine urmatorii aditivi: sulfiti (70 mg/kg)
Conform  Regulamentului Consiliului European nr. 318/2006, zaharul alb, de calitate standard trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
  • Sa fie intact, autentic si de calitate comerciala; uscat, sub forma de cristale granulate omogene;
  • Sa detina o polarizare minima de  99,7°;
  • Sa aiba o umiditate maxima de 0,06%;
  • Sa aiba un grad de invertire de maximum 0,04%;
Reactii adverse:

Siguranta/Rating ingredient:


World Health Organization recomanda un consum de zaharuri care sa acopere nu mai mult de 10% din numarul total de calorii. Astfel, o dieta zilnica de 2000 de calorii ar presupune maximum 50 de grame de carbohidrati sub forma de zaharuri.

National Academy of Sciences Dietary Reference Intake (DRI) limiteaza consumul de zahar la 25% din numarul de calorii, respectiv 125 de grame de carbohidrati.

United States Department of Agriculture (USDA) recomanda un consum de zaharuri limitat la pana la 10% din totalul de calorii.

 

Descriere:

Lapte praf degresat prezinta urmatoarele caracteristici (per portie, 1/3 cana):
  • 80 calorii
  • 2 g de grasimi (dintre care 1 g grasimi saturate)
  • 4 mg de colesterol
  • 123 mg de sodiu
  • 11,7 g de zahar
  • 0 fibre
  • 7,9 g de proteine
  • 276,2 mg de calciu
  • 382.6 mg de potasiu
  • Vitamina A si C
Conform legislatiei in vigoare la nivelul UE, laptele praf degresat este obtinut prin indepartarea apei din lapte (produsul solid trebuie sa contina maximum 5% apa). Laptele nu trebuie sa depaseasca o concentratie de 1,5% grasimi. Alte specificatii cu privire la continutul laptelui degresat sunt si urmatoarele (Regulamentul nr. 2799/1999):
  • proteine: 31,4 % m/m (minimum) din continutul fara grasimi
  • grasimi: pana la 11 % m/m
  • zer inchegat: 0%
  • amidon: 0%
Conform Codex Alimentarius, Standardul 207-1999, laptele praf degresat se regaseste in grupa 01.5 Lapte praf si pudra crema si analogi sub forma de pudra (simpla), subgrupa  01.5.1 Lapte praf si pudra crema (simpla): produse obtinute prin inlaturarea partiala a apei din lapte sau crema, produse in forma de pudra. Acesta poate contine:
  • esteri de ascorbil (Ascorbyl palmitate si Ascorbyl stearate) - 500 mg/kg;
  • Butylated Hydroxyanisole - 100 mg/kg;
  • Butylated Hydroxytoluene - 200 mg/kg;
  • Esteri ai acidului diacetiltartric si acizi grasi ai Glycerol - 10000 mg/kg;
  • Polydimethylsiloxane - 10 mg/kg;
  • Propyl gallate - 200 mg/kg;
  • Sucroglycerides - 10000 mg/kg;a
Reactii adverse:

Siguranta/Rating ingredient:


Consumul de lapte praf degresat poate cauza:
  • Reactii alergice
Consumul de lapte praf degresat nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.

 

Descriere:

Aroma de vanilie se obtine din pastaile de vanilie dupa procesul de „tratare” a acestora.
 
Conform Regulamentului nr. 1334/2008 privind aromele si anumite ingrediente alimentare cu proprietati aromatizante destinate utilizarii in si pe produsele alimentare, aromele “se utilizeaza pentru a imbunatati sau modifica mirosul si/sau gustul produselor alimentare, in beneficiul consumatorului”. Termenul “arome” se refera la produsele: 
  • “care nu sunt destinate consumului sub aceasta forma, care sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau a le modifica mirosul si/sau gustul;
  • compuse sau formate din urmatoarele categorii: substante aromatizante, preparate aromatizante, arome obtinute prin tratament termic, precursori de arome, alte arome sau amestecuri ale acestora.”
Substanta aromatizanta – “substanta chimica definita cu proprietati aromatizante”.
 
Preparatele aromatizante - “arome, altele decât substantele chimice definite, obtinute din materii de origine vegetala, animala sau microbiologica, prin procese fizice, enzimatice sau microbiologice corespunzatoare, fie in stare bruta, fie dupa procesarea pentru consumul uman”.
 
Aroma obtinuta prin tratament termic – “produs obtinut dupa tratamentul termic al unui amestec de ingrediente care nu au in mod obligatoriu proprietati aromatizante, dintre care cel putin unul contine azot (gruparea amino) si altul este un zahar reducator”.
 
Aroma de fum – “produs obtinut prin fractionarea si purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fractii primare de gudron si/sau arome de fum derivate”.
 
Precursorii de arome (carbohidratii, oligopeptidele si aminoacizii) – “confera aroma alimentelor prin reactiile chimice care au loc in timpul procesarii alimentelor”.
 
Aromele pot de asemenea contine aditivi alimentari (conform Regulamentului (UE) nr. 1130/2011):
  • Sorbitol, Manitol, Isomalt, Maltitol, Lactitol, Xilitol, Eritritol
  • Acid sorbic si sorbati, Acid benzoic, Benzoat de sodiu, Benzoat de potasiu, Benzoat de calciu
  • Galat de propil, Galat de octil, Galat de dodecil, Butilhidrochinona tertiara (TBHQ), Butilhidroxianisol butilat (BHA)
  • Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati
  • Extracte de rozmarin
  • Guma Karaya
  • Konjac
  • Polisorbati
  • Beta-ciclodextrina
  • Dioxid de siliciu
  • Dimetil polisiloxan
  • Ceara de albine
  • Trietil citrat
  • Diacetat de gliceril (diacetina)
  • Triacetat de glicerina (triacetina)
  • Propan-1, 2-diol (propilenglicol)
  • Alcool benzilic
     
 
 

Reactii adverse:

Siguranta/Rating ingredient:

Consumul de arome poate cauza:
  • Inrautatirea astmului
  • Reactii alergice
  • Cancer
  • Ameteli
Consumul de arome nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.

 

Descriere:


Conform Codex Alimentarius, apa se regaseste in categoria 14.0 Bauturi, excluzand produsele lactate, grupa 14.1 Bauturi non-alcoolice, subgrupa 14.1.1 Ape: ape naturale sau imbuteliate, carbonate sau nu. 

Conform celor 2 legi in vigoare - Legea nr. 458 din 08/07/2002 privind calitatea apei potabile si Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile), apa potabila (si deci si cea folosita in industria alimentara) este apa destinata consumului uman:

„a) orice tip de apa in stare naturala sau dupa tratare, folosita pentru baut, la prepararea hranei,ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei si indiferent daca este furnizata prin retea de distributie, din rezervor sau este distribuita in sticle ori in alte recipiente;
b) toate tipurile de apa folosita ca sursa in industria alimentara pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substantelor destinate consumului uman.
c) apa provenind din surse locale, precum fantani, izvoare etc., folosita pentru baut, gatit sau in alte scopuri casnice.

Apa potabila trebuie sa fie sanogena si curata, indeplinind urmatoarele conditii:

a) sa fie lipsita de microorganisme, paraziti sau substante care, prin numar sau concentratie, pot constitui un pericol potential pentru sanatatea umana;
b) sa intruneasca cerintele minime prevazute in lege.”

De asemenea, apa potabila trebuie sa nu contina:
  • Bacterii coliforme
  • Escherichia coli (E.coli)
  • Enterococi
  • Pseudomonas aeruginosa
  • Clostridium perfringens
Conform Normei tehnice (HG 1020/2005) de exploatare si comercializare a apelor minerale naturale, exista un numar de compusi prezenti in mod natural in apele minerale naturale ale caror limite maxime, daca sunt depasite, pot constitui un factor de risc pentru sanatatea publica:
  • Stibiu – 0,005 (mg/l)
  • Arsen – 0,01 (mg/l)
  • Bariu – 1,0 (mg/l)
  • Bor (mg/l)
  • Cadmiu – 0,003 (mg/l)
  • Crom – 0,05 (mg/l)
  • Cupru – 1,0 (mg/l)
  • Cianuri – 0,07 (mg/l)
  • Fluoruri – 5,03 (mg/l)
  • Plumb – 0,01 (mg/l)
  • Mangan – 0,5 (mg/l)
  • Mercur – 0,001 (mg/l)
  • Nichel – 0,020 (mg/l)
  •  Nitrati – 50 (mg/l)
  • Nitriti – 0,1 (mg/l)
  • Seleniu – 0,01 (mg/l)
Reactii adverse:

Siguranta/Rating ingredient:


Consumul de apa contaminata poate cauza:

  • Methemoglobinemia
  • Cancer (gastric, in principal)
  • Intoxicatii si alergii
  • Afectiuni dermatologice
  • Toxicitate la nivelul diverselor organe
  • Hepatita
  • Dizenterie
  • Holera
In Uniunea Europeana, concentratia maxima pe care o poate contine apa potabila este de 50 de miligrame/litru. Conform medicilor insa, o concentratie de peste 10 mg/l nitraţi şi peste 0,05 mg/l nitriţi poate pune in pericol viata bebelusilor (http://www.evz.ro/detalii/stiri/apa-imbuteliata-pericol-pentru-nou-nascuti-vezi-ce-cantitate-de-nitrati-contine-o-sticla-de.html).

 

Descriere:


Amidonul poate proveni din:
  • Cereale
  • Porumb
  • Grau
  • Orez
  • Fasole
  • Mazare
  • Cartofi
  • Tapioca
Conform Codex Alimentarius, amidonul se regaseste in grupa  06.2 Fainuri si amdonuri (inclusiv pudra de soia), subgrupa 06.2.2 Amidonuri: amidonul este un polimer de glucoza ce se regaseste in forma granulara in diverse specii de plante, seminte si tuberculi.

Acesta poate contine urmatorii aditivi:
  • Sulfiti - 50 mg/kg
Reactii adverse:

Siguranta/Rating ingredient:


Consumul de amidon poate cauza:

  • Reactii alergice
  • Crestere in greutate (obezitate)
  • Probleme la nivel digestiv (flatulenta, balonare)
Consumul de amidon nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.

Sinonime: E331

 

Descriere:


Citratul de sodiu este sarea de sodiu a acidului citric, avand rol de substanta alcalina in corpul uman.

Citratii de sodiu se impart in:
  • Citrat monosodic – E 331(i)
  • Citrat disodic – E 331(ii)
  • Citrat trisodic – E 331(iii)
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 331 – Citrati de sodiu.

Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, citratul de sodiu poate fi folosit  ca aditiv alimentar.
 
Reactii adverse:

Siguranta/Rating ingredient:


Consumul de citrati de sodiu poate cauza:
  • Probleme la nivelul muschilor (spasme si contractii necontrolate si dureroase)
  • Hipernatremie
  • Cresterea nivelului de potasiu
  • Probleme la nivel digestiv (diaree)
Consumul de citrati de sodiu nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.

Sinonime: TRICITRAT DE SODIU

 

Descriere:


Acidul citric se regaseste in numeroase fructe, dar este folosit cu roluri de agent de aroma, acidifiant sau conservant in produsele alimentare. 
Cu toate ca acidul citric pe care il produce organismul este esential, parerile privind consumul de acid citric sunt impartite.
 
Acidul citric este o celula formata din carbon, oxigen si hidrogen, avand aproximativ 2,5 calorii/g.Faptul ca este acid ii confera aroma si proprietatile de conservant -previne dezvoltarea bacteriilor. 
 
Acidul citric este confundat deseori cu acidul ascorbic (vitamina C) deoarece se regasesc in aceleasi produse alimentare. Prin comparatie, acidul citric nu este esential pentru mentinerea functiei celulelor, precum este acidul ascorbic.

Mai poate fi confundat si cu “sarea de lamaie” (acidul tartric E 334) care are un anumit grad de toxicitate.
 
Acidul citric produs de celulele umane nu este daunator. Este esential in procesul de productie a energiei din nutrientii ce o contin - proteine, carbohidrtati si grasimi. Asa se produce citratul, efectele lui neputand fi inlocuite cu cele ale unui citrat consumat.
 
Consumul de citrice duce direct si la consum de acid citric. Acesta patrunde in sange, iar majoritatea acidului ajunge in urina si, spre urmare, este eliminat din organism.
 
O mica parte din acidul citric ajunge si in celule, in mare parte cele ale ficatului. Atunci cand citratul ajunge in celule, acesta este convertit in grasime. In concluzie, doar o mica parte de citrat ajunge in celule, efectele fiind minime.
 
Consumul scazut de acid citric nu este daunator. In acelasi timp, nu a fost stabilita o doza zilnica recomandata, de aceeea producatorii sunt cei care decid ce cantitate sa foloseasca in produse. 

Conform Codex Alimentarius, acidul citric poate fi folosit ca regulator de aciditate,  antioxidant si agent de chelare.

Acesta se poate regasi in urmatoarele produse:
  • 01.6.6 Proteine din branza de zer - gmp
  • 02.1.1 Ulei de unt, grasime din lapte, unt clarificat - gmp
  • 14.1.2.1 Suc de fruncte - 3000 mg/kg
  • 14.1.2.3 Concentrat pentru suc de fructe - 3000 mg/kg
  • 14.1.3.1 Nectar de fructe - 5000 mg/kg
  • 14.1.3.3 Concentrat pentru nectar de fructe - 5000 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 330 – Acid Citric.

Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acidul citric poate fi folosit  ca aditiv alimentar.

Surse: livestrong.com, alive.com.
Reactii adverse:

Siguranta/Rating ingredient:


Consumul de acid citric poate fi daunator pentru anumite persoane care au diverse sensibilitati. De asemenea, consumul excesiv este si el daunator, acest lucru fiind valabil in cazul oricarui aliment.
 
Un studiu al cercetatorilor germani au demonstrat ca un consum mare de acid citric poate duce la eroziune dentara (aparitia cariilor), mai ales printre copii si adolescenti. Acest lucru se intampla din cauza faptului ca a crescut consumul de sucuri, dulciuri si sosuri printre aceste doua categorii, iar aceste produse contin acid citric.
Copiii si adolescentii mai sunt expusi si la urmatoarele efecte advserse ale consumului excesiv de acid citric:
  • iritarea sistemului digestiv
  • iritarea sistemului respirator (de la inhalarea acidului din bauturile carbogazoase)

Consumul excesiv de acid citric poate cauza:
  • Reactii alergice (intoleranta)
  • Interferente asupra efectului anumitor medicamente
  • Probleme la nivel digestiv (arsuri, dureri, senzatie de voma)
  • Probleme la nivelul dintilor (afecteaza smaltul)
Consumul de acid citric nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.

Acidul citric nu este recomandat in alimentatia copiilor.
 

Sinonime: CORN SUGAR GUM; XANTHAN

Functii: liant, stabilizator emulsie, agent de ingrijire a pielii, surfactant, agent de emulsifiere, agent de crestere a vascozitatii, peliculogen

 

Descriere:


  • polizaharida (polimer pe baza de zahar produs de bacterii)
  • pudra colorata, fara miros
  • derivat din fermentatia porumbului dulce
In Codex Alimentarius are numarul E415, este o substanta de ingrosare, face parte din categoria E-urilor suspecte.

Proprietati:
  • gelifiant
  • stabilizator in emulsii
  • vascozant pentru produse lavante
  • adaugat in apa demineralizata nu are niciun efect
  • foarte stabil pana la temperatura de +70°C
  • nu este influentat de pH-ul compozitiei

Recomandari:
  • este potrivit pentru orice tip de piele
  • prepararea gelurilor, lotiunilor lejere, cremelor emulsificate
  • geluri fermizante pentru contur de ochi
  • geluri dupa ras
  • deodorante tip gel
  • stabilizarea emulsiilor
  • ingrosarea gelurilor de baie
Reactii adverse:
Alergii / Imunotoxicitate:
Nu exista informatii
Expunere multipla, cumulativa:
Nu exista informatii
Toxicitate la nivelul organelor:
Nu
Probleme la nivel endocrin:
Nu exista informatii
Neurotoxicitate:
Nu exista informatii
Genotoxicitate / Mutagenicitate:
Nu exista informatii
Persistenta si bioacumulare:
Nu exista informatii
Iritatii (piele, ochi, plamani):
Nu exista informatii
Ecotoxicologie:
Nu
Cancer:
Nu exista informatii
Toxicitate la nivel reproductiv:
Nu exista informatii
Restrictii de folosinta:
Nu exista informatii
Contaminati:
Nu exista informatii
Riscuri profesionale:
Nu exista informatii
Capacitate absorbtie:
Nu exista informatii
Modificari celulare:
Nu exista informatii

Siguranta/Rating ingredient:


Food and Drug Administration's (FDA) permite folosirea acestui ingredient ca aditiv alimentar direct (stabilizator, emulsifiant, agent de ingrosare, spumant). Xanthan Gum poate fi folosit si in anumite branzeturi procesate si drept aditiv alimentar indirect, in polimerii ce intra in contact cu mancarea.

Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar.

Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acest ingredient poate fi folosit  ca aditiv alimentar sub denumirea E 415.

 

Descriere:

Pentru 166 de grame de capsuni:

- calorii 50
- proteine 1 g
- carbohidrati 11.65 g
- fibre dietetice 3.81 g
- calciu 23.24 mg
- fier 0.63 mg
- magneziu 16.60 mg
- fosfor 31.54 mg
- potasiu 44.82 mg
- seleniu 1.16 mg
- vitamina C 94.12 mg
- acid folic 29.38 mcg
- Vitamina A 44.82 IU
Reactii adverse:

Siguranta/Rating ingredient:

Consumul de capsuni nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.


Solicita o analiza pentru un produs

Spune-ne opinia ta despre
"Iaurt Cu Topping De Fructe - Fruzu Iaurt cu topping de capsuni"

3 + 2 =

Spune-ne opinia ta despre
"Iaurt Cu Topping De Fructe - Fruzu Iaurt cu topping de capsuni"

Ce beneficii au lactatele pentru organismul nostru

Ce beneficii au lactatele pentru organismul nostru

de Elena-Alina Constantinescu 08 Apr 2016

Lactatele contine proteine, aminoacizi esentiali, complexul de vitamine B, vitamina D si calciu. [detalii]

5 surse excelente de calciu care nu fac parte din categoria lactatelor

5 surse excelente de calciu care nu fac parte din categoria lactatelor

de AlegeSanatos.ro 21 Sep 2015

Suntem obisnuiti sa consumam produse lactate pentru a ne asigura doza zilnica recomandata de calciu, insa ce se intampla atunci cand decidem sa renuntam la lactate sau pur si simplu suntem intoleranti la lactoza? Putem foarte bine sa ne procuram necesarul de calciu din alte surse. [detalii]

De ce ar trebui sa nu mai consumi lapte de vaca si produse lactate

De ce ar trebui sa nu mai consumi lapte de vaca si produse lactate

de AlegeSanatos.ro 19 Sep 2015

Exista numeroase controverse legate de consumul de lapte de vaca si de produse lactate. Sustinatorii dietei vegane spun ca produsele lactate contribuie la deteriorarea oaselor si ar trebui evitate cu orice pret. Insa care sunt motivele pentru care ar fi indicat sa reducem sau chiar sa eliminam consumul de lactate? [detalii]

Abonare Newsletter
Cum sa slabiti sanatos. Sfaturi recomandate de nutritionisti

Descarca GRATUIT
"Cum sa slabiti sanatos. Sfaturi recomandate de nutritionisti"


Completeaza adresa de email pentru a primi Raportul Gratuit
Aboneaza-te GRATUIT la newsletter si primeste ultimele noutati pe email.
Sfaturi si date esentiale
Cum te pot afecta ingredientele cosmetice si alimentare din produsele tale preferate? Invata sa eviti produsele nepotrivite pentru tine.
Abonare Newsletter
Cum sa slabiti sanatos. Sfaturi recomandate de nutritionisti

Descarca GRATUIT
"Cum sa slabiti sanatos. Sfaturi recomandate de nutritionisti"


Completeaza adresa de email pentru a primi Raportul Gratuit
Aboneaza-te GRATUIT la newsletter si primeste ultimele noutati pe email.