Contine lecitina din soia.
Pentru o descriere amanuntita, dati click pe oricare dintre ingredientele de mai jos:
Grad de risc ingrediente:
Descriere:
Faina de grau prezinta urmatoarele caracteristici nutritionale (1/4 cana):
-
100 de calorii
-
0,5 g de grasimi
-
21 g de carbohidrati
-
3 g de fibre
-
4 g de proteine
Conform Codex Alimentarius, Standardul 152-1985, faina de grau se regaseste in grupa 06.2 Fainuri si amidonuri (inclusiv pudra de soia), subgrupa 06.2.1 Fainuri: faina este produsa prin macinarea granelor, cerealelor, tuberculilor si miezul palmierului. In aceasta categorie intra: faina folosita in fabricarea pastelor, a produselor de cofetarie si patiserie, a painii si amestecuri de fainuri.
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
-
azodicarbonamide - 45 mg/kg
-
peroxid de benzoil - 75 mg/kg
-
clor - 2500 mg/kg
-
dioxid de clor - 30 mg/kg
-
proteaze – gmp
-
sulfiti - 200 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), faina poate contine:
-
Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati (E 338-452)
-
Acid ascorbic (E 300)
-
L-cisteina (E 920)
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de faina de grau poate cauza:
-
Reactii alergice (intoleranta la gluten)
-
Crestere in greutate
-
Probleme la nivel digestiv
Consumul de faina de grau nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: ULEIURI DE PLANTE
Descriere:
Cele mai des folosite uleiuri vegetale sunt:
-
Uleiul de floarea-soarelui
-
Uleiul de porumb
-
Uleiul de soia
-
Uleiul de arahide
-
Uleiul de masline
-
Uleiul de rapita (canola)
-
Uleiul de sofranel
-
Uleiul din seminte de bumbac
-
Uleiul de nuca de cocos
Conform Codex Alimentarius, Standardul 210-1999, uleiul vegetal se regaseste in categoria 02.0 Grasimi, uleiuri si emulsii grase, grupa 02.1 Grasimi si uleiuri esentiale fara apa, subgrupa 02.1.2 Uleiuri si grasimi vegetale: grasimi si uleiuri comestibile obtinute din plante(produsele pot proveni dintr-o singura planta sau promovate drept un amestec de uleiuri).
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
-
Esteri de ascorbil - 500 mg/kg 10
-
Hidroxianisol butilat - 200 mg/kg
-
Butilhidroxitoluen - 200 mg/kg
-
Beta-, Caroteni, Legume - 1000 mg/kg
-
Esteri ai acidului diacetiltartric si acizi grasi din glicerina - 10000 mg/kg
-
Rasina de guaiac - 1000 mg/kg
-
Citrati de izopropil - 200 mg/kg
-
Polidimetilsiloxan - 10 mg/kg
-
Polisorbati - 5000 mg/kg
-
Galat de propil - 200 mg/kg
-
Esteri propilenglicolici ai acizilor grasi - 10000 mg/kg
-
Citrat de stearil – gmp
-
Butylhydroquinone tertiar - 200 mg/kg
-
Thiodipropionate - 200 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), uleiul vegetal poate contine:
-
Acid lactic (E 270)
-
Acid ascorbic (E 300)
-
Esteri ai acizilor grasi cu acid ascorbic (E 304)
-
Extract bogat in tocoferol (E 306)
-
Alfa-tocoferol (E 307)
-
Gama-tocoferol (E 308)
-
Delta-tocoferol (E 309)
-
Galati, TBHQ si BHA, individual sau combinati (E 310-320)
-
Butilhidroxitoluen (BHT) (E 321)
-
Lecitine (E 322)
-
Acid citric (E 330)
-
Citrati de sodiu (E 331)
-
Citrati de potasiu (E 332)
-
Citrati de calciu (E 333)
-
Esteri ai acidului citric cu mono- si diglicerideler acizilor grasi (E 472c)
-
Extracte de rozmarin (E 392)
-
Dimetilpolisiloxan (E 900)
-
Monogliceride si digliceride ale acizilor grasi (E 471)
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de ulei vegetal poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Boli cardiovasculare (cresterea colesterolului)
Consumul de ulei vegetal nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Conform Codex Alimentarius, apa se regaseste in categoria 14.0 Bauturi, excluzand produsele lactate, grupa 14.1 Bauturi non-alcoolice, subgrupa 14.1.1 Ape: ape naturale sau imbuteliate, carbonate sau nu.
Conform celor 2 legi in vigoare - Legea nr. 458 din 08/07/2002 privind calitatea apei potabile si Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile), apa potabila (si deci si cea folosita in industria alimentara) este apa destinata consumului uman:
„a) orice tip de apa in stare naturala sau dupa tratare, folosita pentru baut, la prepararea hranei,ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei si indiferent daca este furnizata prin retea de distributie, din rezervor sau este distribuita in sticle ori in alte recipiente;
b) toate tipurile de apa folosita ca sursa in industria alimentara pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substantelor destinate consumului uman.
c) apa provenind din surse locale, precum fantani, izvoare etc., folosita pentru baut, gatit sau in alte scopuri casnice.
Apa potabila trebuie sa fie sanogena si curata, indeplinind urmatoarele conditii:
a) sa fie lipsita de microorganisme, paraziti sau substante care, prin numar sau concentratie, pot constitui un pericol potential pentru sanatatea umana;
b) sa intruneasca cerintele minime prevazute in lege.”
De asemenea, apa potabila trebuie sa nu contina:
-
Bacterii coliforme
-
Escherichia coli (E.coli)
-
Enterococi
-
Pseudomonas aeruginosa
-
Clostridium perfringens
Conform Normei tehnice (HG 1020/2005) de exploatare si comercializare a apelor minerale naturale, exista un numar de compusi prezenti in mod natural in apele minerale naturale ale caror limite maxime, daca sunt depasite, pot constitui un factor de risc pentru sanatatea publica:
-
Stibiu – 0,005 (mg/l)
-
Arsen – 0,01 (mg/l)
-
Bariu – 1,0 (mg/l)
-
Bor (mg/l)
-
Cadmiu – 0,003 (mg/l)
-
Crom – 0,05 (mg/l)
-
Cupru – 1,0 (mg/l)
-
Cianuri – 0,07 (mg/l)
-
Fluoruri – 5,03 (mg/l)
-
Plumb – 0,01 (mg/l)
-
Mangan – 0,5 (mg/l)
-
Mercur – 0,001 (mg/l)
-
Nichel – 0,020 (mg/l)
-
Nitrati – 50 (mg/l)
-
Nitriti – 0,1 (mg/l)
-
Seleniu – 0,01 (mg/l)
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de apa contaminata poate cauza:
-
Methemoglobinemia
-
Cancer (gastric, in principal)
-
Intoxicatii si alergii
-
Afectiuni dermatologice
-
Toxicitate la nivelul diverselor organe
-
Hepatita
-
Dizenterie
-
Holera
In Uniunea Europeana, concentratia maxima pe care o poate contine apa potabila este de 50 de miligrame/litru. Conform medicilor insa, o concentratie de peste 10 mg/l nitraţi şi peste 0,05 mg/l nitriţi poate pune in pericol viata bebelusilor (
http://www.evz.ro/detalii/stiri/apa-imbuteliata-pericol-pentru-nou-nascuti-vezi-ce-cantitate-de-nitrati-contine-o-sticla-de.html).
Citeste mai mult
Descriere:
Ciocolata este un un produs alimentar obtinut dintr-un amestec de cacao, zahar, uneori lapte si arome specifice.
Tipuri de ciocolata:
alba - ciocolata produsa din unt de cacao, zahar, lapte, vanilie si alte arome. Nu contine cacao.
neagra - numita si ciocolata amaruie, este produs dintr-un amestec de cacao si unt de cacao cu zahar. Ea contine minimum 35% cacao.
cu lapte - contine, conform reglementarilor UE impuse, un minim de 25% substanta uscata de cacao si 12 % substanta solida de lapte.
Ciocolata contine o varietate de substante:
-
Zahar
-
Teobromina, alcaloidul principal in cacao si ciocolata, partial responsabil pentru efectul stimulator al ciocolatei
-
Triptofan, aminoacid
-
Fenetilamina, alcaloid
-
Cafeina, prezenta in cantitati mici
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
-
Consumul excesiv de ciocolata poate favoriza obezitatea si aparitia diabetului zaharat.
-
Zaharul din ciocolata poate contribui la cresterea valorii glicemiei sanguine
Citeste mai mult
Descriere:
Termenul “zahar” se aplica la un numar mare de carbohidrati prezenti plantele caracterizate printr-un gust mai mult sau mai putin dulce.
Zaharul principal, glucoza, apare in urma procesului de fotosinteza care are loc in toate plantele verzi, in timp ce alte amestecuri de zahar se regasesc in seva anumitor plante, sub forma de sirop.
In alimentatie, zaharul poate:
-
Sa apara in mod natural: lactoza din lapte, fructoza din fructe, miere si legume, maltoza din bere
-
Sa fie adaugat din surse precum: porumb, struguri, sfecla, trestie de zahar
In general, pe ambalajul produselor se trece cel de-al doilea tip de zahar (cel comercial).
Conform Codex Alimentarius, Standardul 212-1999, zaharul se regaseste in grupa 11.0 Indulcitori, inclusiv miere, subgrupa 11.1. Zahar refinat si brut.
11.1.1 Zahar alb, dextroza anhidra, dextroza monohidrata, fructoza
-
Poate contine urmatorii aditivi: sulfiti (15 mg/kg)
11.1.2 Zahar pudra, dextroza pudra
-
Poate contine urmatorii aditivi:
-
Silicat de calciu 15000 mg/kg
-
silicat de calciu si aluminiu 15000 mg/kg
-
carbonat de magneziu 15000 mg/kg
-
silicat de magneziu sintetic 15000 mg/kg
-
fosfati 6600 mg/kg
-
dioxid de siliciu, amorf 15000 mg/kg
-
aluminosilicat de sodiu 15000 mg/kg
-
sulfiti 15 mg/kg
11.1.3 Zahar alb fin, zahar brun fin, sirop de glucoza, sirop de glucoza uscat, trestie de zahar
-
Poate contine urmatorii aditivi: sulfiti (20 mg/kg)
11.1.3.1 Sirop de glucoza uscat folosit in productia de produse de cofetarie
11.1.3.2 Sirop de glucoza folosit in productia de produse de cofetarie
11.1.4 Lactoza
11.1.5 Zahar alb provenit din plantatii sau mori
-
Poate contine urmatorii aditivi: sulfiti (70 mg/kg)
Conform Regulamentului Consiliului European nr. 318/2006, zaharul alb, de calitate standard trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
-
Sa fie intact, autentic si de calitate comerciala; uscat, sub forma de cristale granulate omogene;
-
Sa detina o polarizare minima de 99,7°;
-
Sa aiba o umiditate maxima de 0,06%;
-
Sa aiba un grad de invertire de maximum 0,04%;
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
World Health Organization recomanda un consum de zaharuri care sa acopere nu mai mult de 10% din numarul total de calorii. Astfel, o dieta zilnica de 2000 de calorii ar presupune maximum 50 de grame de carbohidrati sub forma de zaharuri.
National Academy of Sciences Dietary Reference Intake (DRI) limiteaza consumul de zahar la 25% din numarul de calorii, respectiv 125 de grame de carbohidrati.
United States Department of Agriculture (USDA) recomanda un consum de zaharuri limitat la pana la 10% din totalul de calorii.
Citeste mai mult
Descriere:
-
pudra de cacao este un produs fin macinat, obtinut din turtele rezultate la presarea miezului boabelor de cacao.
-
aspect: pulbere fina uniforma in toata masa produsului, fara aglomerari stabile, solubila 100% in apa calda;
-
culoare: bruna inchis uniforma in masa;
-
gust si miros: caracteristic, aromat, bine precizat, fara gust si miros strain.
-
este bogata si in vitamine si minerale: calciu, magneziu, zinc, fier, vitamina B, cupru, potasiu.
-
acest produs se intrebuinteaza in amestec cu zahar, cu apa fierbinte sau cu lapte, la prepararea bauturilor de cacao (la o cana utilizandu-se 5-10 g de pudra de cacao).
-
flavonoidele din cacao sunt responsabile pentru mentinerea corpului sanatos, pentru ca acestea au capacitatea de a preveni bolile de inima.
-
consumul de cacao poate sa duca la o scadere a tensiunii, o sanatate mai buna a vaselor de sange, dar si un nivel optim de colesterol.
Reactii adverse:
- Alergii / Imunotoxicitate:
- Da
- Expunere multipla, cumulativa:
- Nu exista informatii
- Toxicitate la nivelul organelor:
- Nu exista informatii
- Probleme la nivel endocrin:
- Nu exista informatii
- Neurotoxicitate:
- Nu exista informatii
- Genotoxicitate / Mutagenicitate:
- Nu
- Persistenta si bioacumulare:
- Nu exista informatii
- Iritatii (piele, ochi, plamani):
- Nu
- Ecotoxicologie:
- Nu exista informatii
- Cancer:
- Nu exista informatii
- Toxicitate la nivel reproductiv:
- Nu exista informatii
- Restrictii de folosinta:
- Da
- Contaminati:
- Nu exista informatii
- Riscuri profesionale:
- Nu exista informatii
- Capacitate absorbtie:
- Nu exista informatii
- Modificari celulare:
- Nu exista informatii
Siguranta/Rating ingredient:
Cacaoa este contraindicata in litiaza oxalica.
Cacaoa contine acid oxalic, care este o substanta toxica, cu un potential maro de complexare, care afecteaza meolismul tuturor macro- si microelementelor si are ca efect o saracire in catiohi a organismului. Acidul oxalic micsoreaza coeficientul de utilizai e a calciului de catre organism. Daca raportul acid oxalic/calciu este mai mare de 2,25 se insolubilizeaza si se elimina (in special prin fecale) o mare parte din calciul ingerat cu hrana zilnica. De aceea, cacaoa si preparatele pe baza de cacao (ciocolata etc.) trebuie consumate cu masura de catre copii (care, fiind in crestere, au nevoie de calciu), de oamenii in varsta (predispusi la decalcifiere), de persoanele cu tetanie1 latenta, hipocalcemie, de femeile grade sau care alapteaza
Citeste mai mult
Descriere:
Untul de cacao contine:
- Peste 60% grasime
- 0 proteine sau carbohidrati
- 28.35 g =
-
248 de calorii, ceea ce acopera 43% din totalul zilnic de grasimi recomandat unui adult
-
7 micrograme de vitamina K (10% din totalul zilnic de grasimi recomandat)
-
0,5 mg de vitamina E (3% din totalul zilnic de grasimi recomandat)
-
0 fibre sau colesterol
Conform Codex Alimentarius, Standardul 086-1981, untul de cacao se regaseste in grupa 05.1.3 Unt de cacao: produse ce contin cacao amestecata cu alte ingrediente in scopul obtinerii unei paste ce se poate intinde pe paine sau care poate servi pe post de umplutura pentru articolele de panificatie.
Conform Directivei nr. 2000/36/EC, untul de cacao reprezinta grasimea obtinuta din boabele de cacao sau parti din acestea, avand urmatoarele caracteristici:
-
Continut fara acizi grasi: pana la 1,75% (exprimati ca acid oleic)
-
Substanta nesaponificabila (determinata cu ajutorul eterului de petrol): pana la 0,5%, cu exceptia untului de cacao presat (pana la 0,35%)
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de unt de cacao poate cauza:
-
Crestere in greutate
-
Reactii alergice
-
Boli cardiovasculare (datorita cresterii colesterolului LDL)
-
Insomnii si dureri de cap (datorita cofeinei)
Consumul de unt de cacao nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Functii: emulgator
Descriere:
-
component predominant al tesutului nervos
-
functie de antioxidant, emulgator
Lecitina folosita in produsele alimentare poate proveni din surse vegetale (soia, floarea-soarelui, rapita, germeni de grau) sau animale. Este compusa din trigliceride, fosfolipide, glicerol, acizi grasi si colina.
In principal, este folosita cu functia de emulgator - ajuta la amestecarea grasimilor cu apa - si este utilizata in margarina, maioneza si alte tipuri de sosuri. Inmoaie ciocolata.
Conform Codex Alimentarius, Standardul 150-1985, lecitina poate fi utilizata pe post de aditiv alimentar, sub denumirea 322(i) Lecithins, si face parte din categoria E-urilor inofensive.
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 322 - Lecithins.
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de lecitina poate cauza:
-
reactii alergice
-
probleme gastrointestinale
-
dureri de cap
-
ameteli
-
probleme la nivel reproductiv (inclusiv infertilitate)
Food and Drug Administration's (FDA) permite folosirea acestui ingredient ca substanta ce poate fi adaugata direct in mancare.
Citeste mai mult
Descriere:
In general, untul este alcatuit din 85% grasime si 15% apa, prezentand urmatoarele valori nutritionale (per lingura):
-
102 calorii
-
11,52 g grasimi (7,29 g grasimi saturate)
-
3 mg de potasiu
-
3 mg de fosfor
-
3 mg de calciu
-
1 mcg de vitamina K
-
0 sau foarte putine fibre sau carbohidrati
Conform Codex Alimentarius, Standardul 279-1971, untul se regaseste in categoria 02.0 Grasimi si uleiuri si emulsii grase, grupa 02.2 Emulsii grase de tipul apa in ulei, subgrupa 02.2.1 Unt: produs pe baza de grasimi alcatuit in principal din emulsie de tipul apa in ulei, derivata exclusiv din lapte si/sau produse obtinute din lapte. Aditivi pe care ii poate contine:
-
Extracte anato, bazate pe bixina - 20 mg/kg
-
Hidroxid de calciu – GMP
-
Beta-, Caroteni, Legume - 600 mg/kg
-
Carotenoizii - 25 mg/kg
-
Fosfati 880 mg/kg
-
Carbonat de sodiu – GMP
-
Hidrogen carbonat de sodiu – GMP
-
Hidroxid de sodiu - GMP
Conform legislatiei comunitare din domeniul politicii agricole comune, unturile topite au un continut de grasime din lapte care depaseste 85 % din greutate. Termenul acopera frecvent, in plus fata de untul topit, un numar de alte unturi deshidratate similare, cunoscute in general ca „unt deshidratat”, „unt anhidru”„ulei de unt”, „grasime butirica” (grasime din lapte) si „unt concentrat”.
Reactii adverse:
- Alergii / Imunotoxicitate:
- Nu exista informatii
- Expunere multipla, cumulativa:
- Nu exista informatii
- Toxicitate la nivelul organelor:
- Nu exista informatii
- Probleme la nivel endocrin:
- Nu exista informatii
- Neurotoxicitate:
- Nu exista informatii
- Genotoxicitate / Mutagenicitate:
- Nu exista informatii
- Persistenta si bioacumulare:
- Nu exista informatii
- Iritatii (piele, ochi, plamani):
- Nu exista informatii
- Ecotoxicologie:
- Nu exista informatii
- Cancer:
- Nu exista informatii
- Toxicitate la nivel reproductiv:
- Nu exista informatii
- Restrictii de folosinta:
- Nu exista informatii
- Contaminati:
- Nu exista informatii
- Riscuri profesionale:
- Nu exista informatii
- Capacitate absorbtie:
- Nu exista informatii
- Modificari celulare:
- Nu exista informatii
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de unt nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Siropul de glucoza contine urmatoarele valori nutritionale (per lingura):
-
81 calorii
-
0 grasimi
-
22 de carbohidrati (dintre care 7g provin din zaharuri)
-
0 proteine
-
0 minerale sau vitamine
Conform Codex Alimentarius, Standardul 212-1999, siropul de glucoza se regaseste in categoria 11.0 Indulcitori, inclusiv miere, grupa 11.1 Zaharuri ranifate si neprelucrate, subgrupa 11.1.3 Zahar alb si brun, sirop de glucoza, sirop de glucoza deshidratat, zahar neprelucrat din trestie de zahar – 11.1.3.2 Sirop de glucoza folosit in produsele de cofetarie. Siropul de glucoza reprezinta o solutie apoasa, purificata si concentrata din zaharide nutritive derivate din amidon si/sau inulina.
Aditivi pe care ii poate contine:
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de sirop de glucoza poate cauza:
-
Reactii alergice (poate contine urme de gluten)
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Diabet
-
Boli cardiovasculare
-
Probleme la nivelul dintilor (carii)
Consumul de sirop de glucoza nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: CARBONAT ACID DE AMONIU; E503
Functii: Agent de reglare aciditate, agent de afanare chimica
Descriere:
-
Produsi din sulfat de amoniu si carbonat de calciu, minerale naturale.
In Codex Alimentarius, acest ingredient are numarul E503. Face parte din categoria E-urilor inofensive.
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
-
Nu se cunosc efectele secundare ale acestui ingredient, cu exceptia formarii de gaze in stomac dupa ingestie.
-
Atunci cand este consumat in cantitati mari poate produce acidoza sangvina, irita mucoasele.
Citeste mai mult
Sinonime: CARBONAT DE SODIU: CARBONAT ACID DE SODIU, SESQUICARBONAT DE SODIU
Functii: Agenti de reglare aciditate, agenti de afanare chimica, antiaglomerant
Descriere:
In alimente, carbonatul de sodiu joaca un rol asemanator cu bicarbonatul de sodiu, diferenta constand in faptul ca primul face alimentele sa devina mult mai alcaline (bazice). Acesta este des intalnit in:
-
produsele de brutarie si panificatie
-
bauturile efervescente (carbogazoase)
-
diverse alte alimente, pe post de colorant
Conform Codex Alimentarius, carbonatul acid de sodiu se regaseste sub denumirea E 500 (i) si are urmatoarele functii: regulator de aciditate, antiaglomerant, agent de crestere. Acesta se poate regasi in:
-
01.8.2 Zer uscat si produse din zer, excluzand branzeturile din zer - GMP
-
02.2.1 Unt - GMP
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (care a intrat in vigoare la 1 iunie 2013), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar in concentratiile sub denumirea E 500 – Carbonati de sodiu.
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de carbonat acid de sodiu poate cauza:
-
Cresterea nivelului de sodiu din organism
-
Cresterea tensiunii arteriale
-
Probleme la nivel digestiv
Consumul de carbonat acid de sodiu nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Conform Regulamentului nr. 1334/2008 privind aromele si anumite ingrediente alimentare cu proprietati aromatizante destinate utilizarii in si pe produsele alimentare, aromele “se utilizeaza pentru a imbunatati sau modifica mirosul si/sau gustul produselor alimentare, in beneficiul consumatorului”. Termenul “arome” se refera la produsele:
-
“care nu sunt destinate consumului sub aceasta forma, care sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau a le modifica mirosul si/sau gustul;
-
compuse sau formate din urmatoarele categorii: substante aromatizante, preparate aromatizante, arome obtinute prin tratament termic, precursori de arome, alte arome sau amestecuri ale acestora.”
Substanta aromatizanta – “substanta chimica definita cu proprietati aromatizante”.
Preparatele aromatizante - “arome, altele decât substantele chimice definite, obtinute din materii de origine vegetala, animala sau microbiologica, prin procese fizice, enzimatice sau microbiologice corespunzatoare, fie in stare bruta, fie dupa procesarea pentru consumul uman”.
Aroma obtinuta prin tratament termic – “produs obtinut dupa tratamentul termic al unui amestec de ingrediente care nu au in mod obligatoriu proprietati aromatizante, dintre care cel putin unul contine azot (gruparea amino) si altul este un zahar reducator”.
Aroma de fum – “produs obtinut prin fractionarea si purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fractii primare de gudron si/sau arome de fum derivate”.
Precursorii de arome (carbohidratii, oligopeptidele si aminoacizii) – “confera aroma alimentelor prin reactiile chimice care au loc in timpul procesarii alimentelor”.
Aromele pot de asemenea contine aditivi alimentari (conform Regulamentului (UE) nr. 1130/2011):
-
Sorbitol, Manitol, Isomalt, Maltitol, Lactitol, Xilitol, Eritritol
-
Acid sorbic si sorbati, Acid benzoic, Benzoat de sodiu, Benzoat de potasiu, Benzoat de calciu
-
Galat de propil, Galat de octil, Galat de dodecil, Butilhidrochinona tertiara (TBHQ), Butilhidroxianisol butilat (BHA)
-
Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati
-
Extracte de rozmarin
-
Guma Karaya
-
Konjac
-
Polisorbati
-
Beta-ciclodextrina
-
Dioxid de siliciu
-
Dimetil polisiloxan
-
Ceara de albine
-
Trietil citrat
-
Diacetat de gliceril (diacetina)
-
Triacetat de glicerina (triacetina)
-
Propan-1, 2-diol (propilenglicol)
-
Alcool benzilic
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de arome poate cauza:
-
Inrautatirea astmului
-
Reactii alergice
-
Cancer
-
Ameteli
Consumul de arome nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
