Pentru o descriere amanuntita, dati click pe oricare dintre ingredientele de mai jos:
Grad de risc ingrediente:
Descriere:
Termenul “zahar” se aplica la un numar mare de carbohidrati prezenti plantele caracterizate printr-un gust mai mult sau mai putin dulce.
Zaharul principal, glucoza, apare in urma procesului de fotosinteza care are loc in toate plantele verzi, in timp ce alte amestecuri de zahar se regasesc in seva anumitor plante, sub forma de sirop.
In alimentatie, zaharul poate:
-
Sa apara in mod natural: lactoza din lapte, fructoza din fructe, miere si legume, maltoza din bere
-
Sa fie adaugat din surse precum: porumb, struguri, sfecla, trestie de zahar
In general, pe ambalajul produselor se trece cel de-al doilea tip de zahar (cel comercial).
Conform Codex Alimentarius, Standardul 212-1999, zaharul se regaseste in grupa 11.0 Indulcitori, inclusiv miere, subgrupa 11.1. Zahar refinat si brut.
11.1.1 Zahar alb, dextroza anhidra, dextroza monohidrata, fructoza
-
Poate contine urmatorii aditivi: sulfiti (15 mg/kg)
11.1.2 Zahar pudra, dextroza pudra
-
Poate contine urmatorii aditivi:
-
Silicat de calciu 15000 mg/kg
-
silicat de calciu si aluminiu 15000 mg/kg
-
carbonat de magneziu 15000 mg/kg
-
silicat de magneziu sintetic 15000 mg/kg
-
fosfati 6600 mg/kg
-
dioxid de siliciu, amorf 15000 mg/kg
-
aluminosilicat de sodiu 15000 mg/kg
-
sulfiti 15 mg/kg
11.1.3 Zahar alb fin, zahar brun fin, sirop de glucoza, sirop de glucoza uscat, trestie de zahar
-
Poate contine urmatorii aditivi: sulfiti (20 mg/kg)
11.1.3.1 Sirop de glucoza uscat folosit in productia de produse de cofetarie
11.1.3.2 Sirop de glucoza folosit in productia de produse de cofetarie
11.1.4 Lactoza
11.1.5 Zahar alb provenit din plantatii sau mori
-
Poate contine urmatorii aditivi: sulfiti (70 mg/kg)
Conform Regulamentului Consiliului European nr. 318/2006, zaharul alb, de calitate standard trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
-
Sa fie intact, autentic si de calitate comerciala; uscat, sub forma de cristale granulate omogene;
-
Sa detina o polarizare minima de 99,7°;
-
Sa aiba o umiditate maxima de 0,06%;
-
Sa aiba un grad de invertire de maximum 0,04%;
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
World Health Organization recomanda un consum de zaharuri care sa acopere nu mai mult de 10% din numarul total de calorii. Astfel, o dieta zilnica de 2000 de calorii ar presupune maximum 50 de grame de carbohidrati sub forma de zaharuri.
National Academy of Sciences Dietary Reference Intake (DRI) limiteaza consumul de zahar la 25% din numarul de calorii, respectiv 125 de grame de carbohidrati.
United States Department of Agriculture (USDA) recomanda un consum de zaharuri limitat la pana la 10% din totalul de calorii.
Citeste mai mult
Descriere:
Conform Codex Alimentarius, apa se regaseste in categoria 14.0 Bauturi, excluzand produsele lactate, grupa 14.1 Bauturi non-alcoolice, subgrupa 14.1.1 Ape: ape naturale sau imbuteliate, carbonate sau nu.
Conform celor 2 legi in vigoare - Legea nr. 458 din 08/07/2002 privind calitatea apei potabile si Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile), apa potabila (si deci si cea folosita in industria alimentara) este apa destinata consumului uman:
„a) orice tip de apa in stare naturala sau dupa tratare, folosita pentru baut, la prepararea hranei,ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei si indiferent daca este furnizata prin retea de distributie, din rezervor sau este distribuita in sticle ori in alte recipiente;
b) toate tipurile de apa folosita ca sursa in industria alimentara pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substantelor destinate consumului uman.
c) apa provenind din surse locale, precum fantani, izvoare etc., folosita pentru baut, gatit sau in alte scopuri casnice.
Apa potabila trebuie sa fie sanogena si curata, indeplinind urmatoarele conditii:
a) sa fie lipsita de microorganisme, paraziti sau substante care, prin numar sau concentratie, pot constitui un pericol potential pentru sanatatea umana;
b) sa intruneasca cerintele minime prevazute in lege.”
De asemenea, apa potabila trebuie sa nu contina:
-
Bacterii coliforme
-
Escherichia coli (E.coli)
-
Enterococi
-
Pseudomonas aeruginosa
-
Clostridium perfringens
Conform Normei tehnice (HG 1020/2005) de exploatare si comercializare a apelor minerale naturale, exista un numar de compusi prezenti in mod natural in apele minerale naturale ale caror limite maxime, daca sunt depasite, pot constitui un factor de risc pentru sanatatea publica:
-
Stibiu – 0,005 (mg/l)
-
Arsen – 0,01 (mg/l)
-
Bariu – 1,0 (mg/l)
-
Bor (mg/l)
-
Cadmiu – 0,003 (mg/l)
-
Crom – 0,05 (mg/l)
-
Cupru – 1,0 (mg/l)
-
Cianuri – 0,07 (mg/l)
-
Fluoruri – 5,03 (mg/l)
-
Plumb – 0,01 (mg/l)
-
Mangan – 0,5 (mg/l)
-
Mercur – 0,001 (mg/l)
-
Nichel – 0,020 (mg/l)
-
Nitrati – 50 (mg/l)
-
Nitriti – 0,1 (mg/l)
-
Seleniu – 0,01 (mg/l)
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de apa contaminata poate cauza:
-
Methemoglobinemia
-
Cancer (gastric, in principal)
-
Intoxicatii si alergii
-
Afectiuni dermatologice
-
Toxicitate la nivelul diverselor organe
-
Hepatita
-
Dizenterie
-
Holera
In Uniunea Europeana, concentratia maxima pe care o poate contine apa potabila este de 50 de miligrame/litru. Conform medicilor insa, o concentratie de peste 10 mg/l nitraţi şi peste 0,05 mg/l nitriţi poate pune in pericol viata bebelusilor (
http://www.evz.ro/detalii/stiri/apa-imbuteliata-pericol-pentru-nou-nascuti-vezi-ce-cantitate-de-nitrati-contine-o-sticla-de.html).
Citeste mai mult
Descriere:
Siropul de glucoza contine urmatoarele valori nutritionale (per lingura):
-
81 calorii
-
0 grasimi
-
22 de carbohidrati (dintre care 7g provin din zaharuri)
-
0 proteine
-
0 minerale sau vitamine
Conform Codex Alimentarius, Standardul 212-1999, siropul de glucoza se regaseste in categoria 11.0 Indulcitori, inclusiv miere, grupa 11.1 Zaharuri ranifate si neprelucrate, subgrupa 11.1.3 Zahar alb si brun, sirop de glucoza, sirop de glucoza deshidratat, zahar neprelucrat din trestie de zahar – 11.1.3.2 Sirop de glucoza folosit in produsele de cofetarie. Siropul de glucoza reprezinta o solutie apoasa, purificata si concentrata din zaharide nutritive derivate din amidon si/sau inulina.
Aditivi pe care ii poate contine:
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de sirop de glucoza poate cauza:
-
Reactii alergice (poate contine urme de gluten)
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Diabet
-
Boli cardiovasculare
-
Probleme la nivelul dintilor (carii)
Consumul de sirop de glucoza nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Sucul concentrat de portocala (fara alti aditivi) contine (100 g):
-
205 calorii
-
2 g de proteine
-
50 g de carbohidrati
-
50 g de zaharuri
Acesta este bogat si in vitamina C si potasiu.
Conform Codex Alimentarius, Standardul 247-2005, sucul de portocale din concentrat se regaseste in categoria 14.1 Bauturi fara alcool, grupa 14.1.2 Sucuri de fructe si legume, subgrupa 14.1.2.3 Concentrate pentru suc de fructe: preparat prin inlaturarea fizica a apei din sucul de fructe.
Aditivi pe care ii poate contine:
-
Acid ascorbic - gmp
-
Benzoati - 1000 mg/kg
-
Ascorbat de calciu - gmp
-
Dioxid de carbon - gmp
-
Acid citric - 3000 mg/kg
-
Dl-Acid malic - gmp
-
Pectina - gmp
-
Fosfati - 1000 mg/kg
-
Ascorbat de potasiu - gmp
-
Ascorbat de sodiu - gmp
-
Sorbati - 1000 mg/kg
-
Sulfiti - 50 mg/kg
-
Tartrati - 4000 mg/kg
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de suc de portocale din concentrat poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Crestere in greutate
-
Diabet
Consumul de suc de portocale din concentrat nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Pectina este o substanta bogata in fibre se regaseste in fructe (lamai, portocale, grapefruit, mere, etc.) .
Valori nutritionale (28,35 g):
-
3 calorii; 0 grasimi; 0,6 g de carbohidrati (pectina lichida)
-
92 calorii; 0,1 g de grasimi; 25,6 g de carbohidrati (pectina uscata, neindulcita)
Conform Codex Alimentarius, pectina poate fi folosita ca emulgator, stabilizator, agent de gelificare si agent de ingrosare in:
-
14.1.2.1 Suc de fructe – gmp
-
14.1.2.3 Concentrat pentru suc de fructe – gmp
-
14.1.3.1 Nectar de fructe – gmp
-
14.1.3.3 Concentrat pentru nectar de fructe – gmp
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 440 – Pectina.
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de pectina poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Probleme la nivel digestiv (crampe, diaree, balonare, flatulenta)
-
Interferente asupra efectului anumitor medicamente
-
Astm
Consumul de pectina nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: TRICITRAT DE SODIU
Descriere:
Acidul citric se regaseste in numeroase fructe, dar este folosit cu roluri de agent de aroma, acidifiant sau conservant in produsele alimentare.
Cu toate ca acidul citric pe care il produce organismul este esential, parerile privind consumul de acid citric sunt impartite.
Acidul citric este o celula formata din carbon, oxigen si hidrogen, avand aproximativ 2,5 calorii/g.Faptul ca este acid ii confera aroma si proprietatile de conservant -previne dezvoltarea bacteriilor.
Acidul citric este confundat deseori cu acidul ascorbic (vitamina C) deoarece se regasesc in aceleasi produse alimentare. Prin comparatie, acidul citric nu este esential pentru mentinerea functiei celulelor, precum este acidul ascorbic.
Mai poate fi confundat si cu “sarea de lamaie” (acidul tartric E 334) care are un anumit grad de toxicitate.
Acidul citric produs de celulele umane nu este daunator. Este esential in procesul de productie a energiei din nutrientii ce o contin - proteine, carbohidrtati si grasimi. Asa se produce citratul, efectele lui neputand fi inlocuite cu cele ale unui citrat consumat.
Consumul de citrice duce direct si la consum de acid citric. Acesta patrunde in sange, iar majoritatea acidului ajunge in urina si, spre urmare, este eliminat din organism.
O mica parte din acidul citric ajunge si in celule, in mare parte cele ale ficatului. Atunci cand citratul ajunge in celule, acesta este convertit in grasime. In concluzie, doar o mica parte de citrat ajunge in celule, efectele fiind minime.
Consumul scazut de acid citric nu este daunator. In acelasi timp, nu a fost stabilita o doza zilnica recomandata, de aceeea producatorii sunt cei care decid ce cantitate sa foloseasca in produse.
Conform Codex Alimentarius, acidul citric poate fi folosit ca regulator de aciditate, antioxidant si agent de chelare.
Acesta se poate regasi in urmatoarele produse:
-
01.6.6 Proteine din branza de zer - gmp
-
02.1.1 Ulei de unt, grasime din lapte, unt clarificat - gmp
-
14.1.2.1 Suc de fruncte - 3000 mg/kg
-
14.1.2.3 Concentrat pentru suc de fructe - 3000 mg/kg
-
14.1.3.1 Nectar de fructe - 5000 mg/kg
-
14.1.3.3 Concentrat pentru nectar de fructe - 5000 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 330 – Acid Citric.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acidul citric poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Surse: livestrong.com, alive.com.
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de acid citric poate fi daunator pentru anumite persoane care au diverse sensibilitati. De asemenea, consumul excesiv este si el daunator, acest lucru fiind valabil in cazul oricarui aliment.
Un studiu al cercetatorilor germani au demonstrat ca un consum mare de acid citric poate duce la eroziune dentara (aparitia cariilor), mai ales printre copii si adolescenti. Acest lucru se intampla din cauza faptului ca a crescut consumul de sucuri, dulciuri si sosuri printre aceste doua categorii, iar aceste produse contin acid citric.
Copiii si adolescentii mai sunt expusi si la urmatoarele efecte advserse ale consumului excesiv de acid citric:
-
iritarea sistemului digestiv
-
iritarea sistemului respirator (de la inhalarea acidului din bauturile carbogazoase)
Consumul excesiv de acid citric poate cauza:
-
Reactii alergice (intoleranta)
-
Interferente asupra efectului anumitor medicamente
-
Probleme la nivel digestiv (arsuri, dureri, senzatie de voma)
-
Probleme la nivelul dintilor (afecteaza smaltul)
Consumul de acid citric nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Acidul citric nu este recomandat in alimentatia copiilor.
Citeste mai mult
Descriere:
Citratul de sodiu este sarea de sodiu a acidului citric, avand rol de substanta alcalina in corpul uman.
Conform Codex Alimentarius, citratul trisodic poate fi folosit ca regulator de aciditate, emulgator, stabilizator.
Acesta se poate regasi in urmatoarele produse:
-
01.8.2 Zer uscat si produse din zer, excluzand branzeturile din zer - gmp
-
02.1.1 Ulei din unt, grasimi anhidre din lapte, unt clarificat - gmp
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 331 – Citrati de sodiu (331(iii) – Citrat trisodic).
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, citratul trisodic poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de citrat de sodiu poate cauza:
-
Probleme la nivelul muschilor (spasme si contractii necontrolate si dureroase)
-
Hipernatremie
-
Cresterea nivelului de potasiu
-
Probleme la nivel digestiv (diaree)
Consumul de citrat trisodic nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Conform Regulamentului nr. 1334/2008 privind aromele si anumite ingrediente alimentare cu proprietati aromatizante destinate utilizarii in si pe produsele alimentare, aromele “se utilizeaza pentru a imbunatati sau modifica mirosul si/sau gustul produselor alimentare, in beneficiul consumatorului”. Termenul “arome” se refera la produsele:
-
“care nu sunt destinate consumului sub aceasta forma, care sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau a le modifica mirosul si/sau gustul;
-
compuse sau formate din urmatoarele categorii: substante aromatizante, preparate aromatizante, arome obtinute prin tratament termic, precursori de arome, alte arome sau amestecuri ale acestora.”
Substanta aromatizanta – “substanta chimica definita cu proprietati aromatizante”.
Preparatele aromatizante - “arome, altele decât substantele chimice definite, obtinute din materii de origine vegetala, animala sau microbiologica, prin procese fizice, enzimatice sau microbiologice corespunzatoare, fie in stare bruta, fie dupa procesarea pentru consumul uman”.
Aroma obtinuta prin tratament termic – “produs obtinut dupa tratamentul termic al unui amestec de ingrediente care nu au in mod obligatoriu proprietati aromatizante, dintre care cel putin unul contine azot (gruparea amino) si altul este un zahar reducator”.
Aroma de fum – “produs obtinut prin fractionarea si purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fractii primare de gudron si/sau arome de fum derivate”.
Precursorii de arome (carbohidratii, oligopeptidele si aminoacizii) – “confera aroma alimentelor prin reactiile chimice care au loc in timpul procesarii alimentelor”.
Aromele pot de asemenea contine aditivi alimentari (conform Regulamentului (UE) nr. 1130/2011):
-
Sorbitol, Manitol, Isomalt, Maltitol, Lactitol, Xilitol, Eritritol
-
Acid sorbic si sorbati, Acid benzoic, Benzoat de sodiu, Benzoat de potasiu, Benzoat de calciu
-
Galat de propil, Galat de octil, Galat de dodecil, Butilhidrochinona tertiara (TBHQ), Butilhidroxianisol butilat (BHA)
-
Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati
-
Extracte de rozmarin
-
Guma Karaya
-
Konjac
-
Polisorbati
-
Beta-ciclodextrina
-
Dioxid de siliciu
-
Dimetil polisiloxan
-
Ceara de albine
-
Trietil citrat
-
Diacetat de gliceril (diacetina)
-
Triacetat de glicerina (triacetina)
-
Propan-1, 2-diol (propilenglicol)
-
Alcool benzilic
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de arome poate cauza:
-
Inrautatirea astmului
-
Reactii alergice
-
Cancer
-
Ameteli
Consumul de arome nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Faina de grau prezinta urmatoarele caracteristici nutritionale (1/4 cana):
- 100 de calorii
- 0,5 g de grasimi
- 21 g de carbohidrati
- 3 g de fibre
- 4 g de proteine
Conform Codex Alimentarius, Standardul 152-1985, faina de grau se regaseste in grupa 06.2 Fainuri si amidonuri (inclusiv pudra de soia), subgrupa 06.2.1 Fainuri: faina este produsa prin macinarea granelor, cerealelor, tuberculilor si miezul palmierului. In aceasta categorie intra: faina folosita in fabricarea pastelor, a produselor de cofetarie si patiserie, a painii si amestecuri de fainuri.
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
- azodicarbonamide - 45 mg/kg
- peroxid de benzoil - 75 mg/kg
- clor - 2500 mg/kg
- dioxid de clor - 30 mg/kg
- proteaze – gmp
- sulfiti - 200 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), faina poate contine:
- Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati (E 338-452)
- Acid ascorbic (E 300)
- L-cisteina (E 920)
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de faina de grau poate cauza:
- Reactii alergice (intoleranta la gluten)
- Crestere in greutate
- Probleme la nivel digestiv
Consumul de faina de grau nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Ouale contin urmatoarele valori nutritionale (per 2 oua) – acestea putand insa varia in functie de modul de pregatire:
-
150 calorii
-
12 g de proteine
-
2 g de carbohidrati
-
10 g de grasimi (dintre care 3 g – grasimi saturate)
-
426 mg de colesterol
-
Vitamina B12 (16% din doza zilnica recomandata)
-
Vitamina A (15% din doza zilnica recomandata)
-
Minerale: seleniu, sodiu, calciu, fosfor
Conform Codex Alimentarius, ouale se regasesc in categoria 10.0 Oua si produse din oua, grupa 10.1 Oua proaspete.
Desi in mod normal ouale nu ar trebui sa contina aditivi, exista insa o serie de coloranti ce pot fi folositi pentru a decora, vopsi sau stampila suprafata exterioara a coajei de ou.
-
Rosu Allura AG - 100 mg/kg
-
Albastru briliant FCF - GMP
-
Cantaxantina - GMP
-
Caramel amoniacal - 20000 mg/kg
-
Caramel sulfit de amoniu - 20000 mg/kg
-
Carmin - GMP
-
Beta-, Caroteni, Legume - 1000 mg/kg
-
Carotenoizi - 1000 mg/kg
-
Verde fast FCF - GMP
-
Extract din coaja de strugure - 1500 mg/kg
-
Indigotina (carmin indigo) - 300 mg/kg
-
Oxizi de fier - GMP
-
Ponceau 4R (Rosu de cosenila A) - 500 mg/kg
-
Riboflavine - 300 mg/kg
-
Galben sunset FCF - GMP
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), ouale se regasesc in categoria 10.0 Oua si produse din oua, grupa 10.1. Oua neprelucrate:
„Colorantii alimentari enumerati in anexa II partea B 1 pot fi utilizati pentru colorarea decorativa a cojilor de oua sau pentru stampilarea cojilor de oua in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 589/2008.”
-
Curcumina
-
Riboflavine
-
Tartrazina
-
Galben de chinolina
-
Galben Sunset (sunset yellow) FCF/galben portocaliu S
-
Cosenila, acid carminic, carmine
-
Azorubina, carmoizina
-
Amarant
-
Ponceau 4R, Rosu cosenila A
-
Eritrozina
-
Rosu Allura AC
-
Albastru patent V
-
Indigotina, carmin indigo
-
Albastru briliant FCF
-
Clorofile si clorofiline
-
Complecsi de cupru ai clorofilelor si clorofilinelor
-
Verde S
-
Caramel simplu ( 1 )
-
Caramel de sulfit caustic
-
Caramel amoniacal
-
Caramel cu sulfit de amoniu
-
Negru briliant BN, negru PN
-
Carbune vegetal
-
Brun HT
-
Caroteni
-
Annatto, bixina, norbixina
-
Extract de ardei rosu, capsantina, capsorubina
-
Licopen
-
Beta-apo-8′-carotenal (C 30)
-
Luteina
-
Cantaxantina (*)
-
Rosu sfecla, betanina
-
Antocianine
-
Carbonat de calciu
-
Dioxid de titan
-
Oxizi si hidroxizi de fier
-
Aluminiu
-
Argint
-
Aur
-
Litolrubina BK
( 1 ) Termenul caramel se refera la produse de o culoare bruna mai mult sau mai putin intensa, care sunt destinate utilizarii ca si coloranti. Termenul nu corespunde produsului zaharos aromat obtinut prin incalzirea zaharurilor si care este folosit pentru aromatizarea alimentelor (de exemplu, a produselor de cofetarie, patiserie, a bauturilor alcoolice).
(*) Cantaxantina nu este autorizata in categoriile de alimente enumerate in partile D si E. Substanta figureaza in lista B1 pentru ca este utilizata in produsele medicamentoase, in conformitate cu Directiva 2009/35/CE a Parlamentului European si a Consiliului (JO L 109, 30.4.2009, p. 10).
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de oua poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Cresterea colesterolului
-
Boli cardiovasculare
-
Contaminare cu Salmonella
-
Probleme la nivel digestiv (balonare, gaze, constipatie)
Consumul de oua nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: POTATO STARCH
Descriere:
Dintre amidonurile alimentare folosite în mod curent, amidonul de cartofi are particule de dimensiuni mari (5 - 100 microni). Faţă de celelalte amidonuri din cereale, amidonul din cartofi are un conţinut foarte mic de lipide şi glucide, transformăndu-se în pastă la temperaturi mai mici, iar pasta respectivă este mult mai clară. Pe de altă parte văscozitatea soluţiei de amidon de cartofi este foarte mare.
Caracteristici:
-
aspect : pudra alba
-
miros si gust : neutru
-
umiditate : 4-20%
-
ph : 6.5-8.5
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de amidon din cartofi nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: GLUCOZA
Descriere:
Compusul organic, apartine clasei zaharidelor, are formula chimica C6H12O6.
Glucoza este o substanta solida, cristalizata, incolora si solubila in apa.
Are un gust dulce.
Principala sursa de energie a organismului.
Glucoza este esentiala in producerea proteinelor si in metabolismul lipidelor.
De asemenea, la cele mai multe plante si animale, este un precursor pentru vitamina C (acid ascorbic).
Obtinere: este unul dintre produsii de fotosinteza a plantelor si a unor procariote. Se gaseste indeosebi in sucul fructelor dulci ale plantelor.
Glucoza este folosita ca precursor la sinteza unor substante importante.
Amidonul, celuloza si glicogenul sunt polimeri (polizaharide) comuni ai sai.
Lactoza - zaharul din lapte, este o dizaharida compusa din glucoza si galactoza.
In zaharoza, o alta dizaharida importanta, glucoza este legata de fructoza.Glucoza intra in structura diglucidelor si poliglucidelor.
Prin oxidare in ficat se transforma in acid glucuronic, care are un rol important in glucuronoconjugare.
Cele mai importante forme de comercializare si folosire a glucozei:
-
sirop de glucoza - conține glucoza in concentratie de 32,40%;
-
glucoza tehnica - cu o concentrație de 75%;
-
glucoza cristalizata (tablete) - concentratie de 99%.
Utilizare:
-
Solutiile sub 5 % sunt utilizate pentru diluarea unor medicamente, pentru hidratare sau ca substituent energetic.
-
Solutia de glucoza 5 % este izotona si are aceleasi utilizari, fiind folosita cel mai des.
-
Solutiile de concentratii mai mari de 5 % (10, 20, 33, 40 %) sunt hipertonice si isi gasesc utilitatea ca diuretice osmotice (realizeaza deshidratare tisulara, foarte utila in edeme).
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de dextroza (glucoza) poate cauza:
-
Reactii alergice (poate contine urme de gluten)
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Diabet
-
Boli cardiovasculare
-
Probleme la nivelul dintilor (carii)
Consumul de dextroza (glucoza) nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Exista 2 tipuri de sirop de glucoza-fructoza:
-
Siropul simplu – glucoza este atasata de fructoza din punct de vedere chimic; se compune, in general, din sucroza (obtinuta in mod natural) si apa.
-
Siropul de porumb cu continut mare de fructoza – amestec de molecule de glucoza si fructoza, nelegate din punct de vedere chimic intre ele; nu se poate obtine decat in mod artificial, prin proceduri chimice.
Conform Codex Alimentarius, Standardul 212-1999, siropul de glucoza se regaseste in categoria 11.0 Indulcitori, inclusiv miere, grupa 11.1 Zaharuri ranifate si neprelucrate, subgrupa 11.1.3 Zahar alb si brun, sirop de glucoza, sirop de glucoza deshidratat, zahar neprelucrat din trestie de zahar – 11.1.3.2 Sirop de glucoza folosit in produsele de cofetarie. Siropul de glucoza reprezinta o solutie apoasa, purificata si concentrata din zaharide nutritive derivate din amidon si/sau inulina.
Aditivi pe care ii poate contine:
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de sirop de glucoza-fructoza poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Diabet
-
Boli cardiovasculare
-
Probleme la nivelul dintilor (carii)
Consumul de sirop de glucoza-fructoza nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Mono si digliceridele sunt acizi grasi derivati din triglicerine (ester provenit din glicerol si 3 acizi grasi), care reprezinta componenta principala a grasimilor animale si a uleiurilor vegetale.
Mono si digliceridele sunt folosite pe post de emulgatori (stabilizatori ai emulsiei), dar ajuta si la prelungirea duratei de viata a produselor. Acestea provin, in general, din pielea sau oasele animalelor, dar pot fi derivate si din surse vegetale, precum soia sau canola.
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), emulgatorul mono- si digliceridele ale acizilor grasi poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 471 - Monogliceride si digliceride ale acizilor grasi.
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de mono si digliceride (care contin grasimi trans) poate cauza:
-
Boli cardiovasculare
-
Crestere in greutate
Consumul de mono si digliceride nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: E475; ESTERI AI ACIZILOR GRASI CU POLIGLICEROL
Descriere:
Se folosesc pe post de emulgatori si stabilizatori.
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar in concentratiile sub denumirea E 475 – Esteri poliglicerici ai acizilor grasi.
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de esteri poliglicerici ai acizilor grasi poate cauza:
Se recomanda un consum zilnic de pana la 25 mg/kg corp.
Citeste mai mult
Sinonime: ULEI DE CANOLA
Descriere:
Rapita este o planta ce face parte din familia varzei si a mustarului, uleiul de rapita fiind cunoscut si sub denumirea de ulei de canola. Trebuie insa mentionat faptul ca uleiul de canola este un tip de ulei de rapita, fiind derivat din acesta.
Astfel, uleiul de canola este compus 100% din grasimi (7% saturate, 63% mononesaturate, 28% polinesaturate), avand 884 de calorii pe 100 g. Acesta nu contine carbohidrati, proteine, fibre sau zaharuri, ci doar vitaminele K si E.
Conform Codex Alimentarius, Standardul 210-1999, uleiul vegetal se regaseste in categoria 02.0 Grasimi, uleiuri si emulsii grase, grupa 02.1 Grasimi si uleiuri esentiale fara apa, subgrupa 02.1.2 Uleiuri si grasimi vegetale: grasimi si uleiuri comestibile obtinute din plante(produsele pot proveni dintr-o singura planta sau promovate drept un amestec de uleiuri).
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
- Esteri de ascorbil - 500 mg/kg 10
- Hidroxianisol butilat - 200 mg/kg
- Butilhidroxitoluen - 200 mg/kg
- Beta-, Caroteni, Legume - 1000 mg/kg
- Esterii glicerici ai acidului diacetiltartric cu acizi grasi - 10000 mg/kg
- Rasina de guaiac - 1000 mg/kg
- Citrati de izopropil - 200 mg/kg
- Polidimetilsiloxan - 10 mg/kg
- Polisorbati - 5000 mg/kg
- Galat de propil - 200 mg/kg
- Esterii propilenglicolului cu acizii grasi - 10000 mg/kg
- Citrat de stearil – gmp
- Butylhydroquinone tertiar - 200 mg/kg
- Thiodipropionate - 200 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), uleiul vegetal poate contine:
- Acid lactic (E 270)
- Acid ascorbic (E 300)
- Esteri ai acizilor grasi cu acid ascorbic (E 304)
- Extract bogat in tocoferol (E 306)
- Alfa-tocoferol (E 307)
- Gama-tocoferol (E 308)
- Delta-tocoferol (E 309)
- Galati, TBHQ si BHA, individual sau combinati (E 310-320)
- Butilhidroxitoluen (BHT) (E 321)
- Lecitine (E 322)
- Acid citric (E 330)
- Citrati de sodiu (E 331)
- Citrati de potasiu (E 332)
- Citrati de calciu (E 333)
- Esteri ai acidului citric cu mono- si diglicerideler acizilor grasi (E 472c)
- Extracte de rozmarin (E 392)
- Dimetilpolisiloxan (E 900)
- Monogliceride si digliceride ale acizilor grasi (E 471)
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de ulei de rapita poate cauza:
- Reactii alergice
- Crestere in greutate (obezitate)
- Boli cardiovasculare (cresterea colesterolului)
- Deficiente nutritionale
- Toxicitate datorata acidului euricic
Consumul de ulei de rapita nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: E500II; CARBONAT ACID DE SODIU
Descriere:
Bicarbonatul de sodiu contine (per jumatate de lingurita):
-
0 calorii
-
0 grasimi
-
0 proteine
-
0 carbohidrati si fibre
-
629 mg de sodiu
Acesta are un ph de 12.0, ajutand la reducerea aciditatii la stomac (care se situeaza la 2.0)
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 500 - Carbonati de sodiu (E500(ii) Bicarbonat de sodiu).
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de bicarbonat de sodiu poate cauza:
-
reactii alergice
-
probleme gastrointestinale (gaze la stomac, balonare)
-
oboseala
-
picioare umflate
-
tensiune arteriala
-
probleme la nivelul rinichilor
-
alcaloza metabolica
-
interferente asupra efectului anumitor medicamente
Consumul de bicarbonat de sodiu nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Conform unui studiu facut de site-ul Sanatatea Femeilor,
bicarbonatul de sodiu te ajuta sa slabesti. Afla mai multe detalii!
Sinonime: PIROFOSFAT DE SODIU, PIROFOSFATI DE SODIU, DIFOSFAT DE SODIU
Functii: regulator de aciditate, emulsifiant, umectant, agent de crestere, stabiliator, agent de ingrosare.
Descriere:
Conform Codex Alimentarius, difosfatul disodic se regaseste sub denumirea E 450 (i) si are urmatoarele functii: regulator de aciditate, emulsifiant, umectant, agent de crestere, stabiliator, agent de ingrosare.
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar in concentratiile sub denumirea E 450 – Difosfati.
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de difosfati poate cauza:
-
demineralizarea oaselor
-
osteoporoza
-
dezechilibru la nivelul proceselor metabolice
-
probleme la nivel digestiv
Se recomanda un consum zilnic de pana la 70 mg/kg corp pentru toti fosfatii.
Citeste mai mult
Descriere:
Conform Codex Alimentarius, Standardul 150-1985, sarea se regaseste in categoria 12.0 Saruri, condimente, supe, sosuri, salate si produse proteice, grupa 12.1 Sare si inlocuitori de sare, subgrupa 12.1.1. Sare: clorura de sodiu (sare de masa, iodata, iodata fluorizata, dendritica).
Aditivi pe care ii poate contine:
-
Carbonat de calciu – gmp
-
Silicat de calciu – gmp
-
Ferocianuri - 14 mg/kg
-
Carbonat de magneziu - gmp
-
Oxid de magneziu – gmp
-
Silicat sintetic de magneziu – gmp
-
Fosfati - 8800 mg/kg
-
Polisorbati - 10 mg/kg
-
Saruri ale acizilor miristic, palmitic si stearic cu amoniac, calciu, potasiu si sodiu - gmp
-
Dioxid de silicon, amorf - gmp
Conform HG nr. 568/2002, republicata 2009, privind iodarea universala a sarii destinate consumului uman, hranei animalelor si utilizarii in industria alimentara:
-
„Sarea pentru consum alimentar uman este un produs cristalin in a carui compozitie predomina clorura de sodiu (NaCl), obtinut prin extragere din depozitele naturale subterane sau din apa de mare, potrivit Codex Standard pentru sarea destinata consumului alimentar;
-
Sarea iodata este sarea dostinata consumului uman, hranei animalelor si utilizarii in industria alimentara, la care s-a adaugat iod, sub forma de iodat sau iodura de potasiu;
-
Sarea iodata trebuie sa contina 30 mg iod/kg de sare, respectiv 50,6 mg iodat de potasiul/ kg de sare sau 39,2 iodura de potasiu/kg de sare. Se admite ca limita minima un continut de 25 mg iod/kg de sare, respectiv 42 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 32,5 mg iodura de potasiu/kg de sare, iar ca limita maxima un continut de 40 mg iod/kg sare, respectiv 67,2 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 52 mg iodura de potasiu/kg do sare.”
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), sarea poate contine:
-
Carbonat de calciu (E 170)
-
Acid fosforic – fosfați – di-, tri- și polifosfați (E 338-452)
-
Ferocianuri (E 535-538)
-
Carbonați de sodiu (E 500)
-
Carbonați de magneziu (E 504)
-
Clorură de magneziu (E 511) - numai sare de mare
-
Oxid de magneziu (E 530)
-
Dioxid de siliciu – silicați (E 551-559)
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de sare poate cauza:
-
Hipertensiune arteriala
-
Pietre la rinichi
-
Boli cardiovasculare
-
Osteoporoza
-
Probleme la nivelul tiroidei
Potrivit specialistilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii, este suficient sa consumam 5-6 grame de sare pe zi, adica o lingurita rasa.
Citeste mai mult
Functii: colorant
Descriere:
Beta carotenul este un tip de pigment ce se gaseste in plante, mai ales in morcovi si in legumele colorate.
Carotenii sunt produsi ca izomeri, constand dintr-o serie de compusi chimic identici, dar diferiti steric.
Studiile bazate pe subiecti au relevat faptul ca persoanele care consuma de cel putin 4 ori pe zi fructe si legume bogate in beta-caroten isi reduc riscul de aparitie a bolilor de inima si a cancerului.
In organism, beta-carotenul este convertit in vitamina A (retinol).
Retinolul are urmatoarele proprietati:
-
imbunatateste vederea
-
intareste sistemul imunitar
-
contribuie la o piele sanatoasa
-
intarireste membranele musculare.
In Codus Alimentarius, acest ingredient are denumirea de E160a.
Colorant alimentar, insolubil in apa ale carui nuante variaza de la galben la oranj, depinzand de solventul utilizat pentru extractie.
Doza zilnica:
Face parte din categoria "E-uri suspecte".
Reactii adverse:
- Restrictii de folosinta:
- Da
Siguranta/Rating ingredient:
-
Printre pericolele care pandesc organismul in urma consumarii E-urilor "suspecte" se numara: alergiile, dereglarile hormonale, tulburarile hepatice, bolile intestinale si ale ficatului, tulburarile hepato-biliare, tulburari ale tubului digestiv, tulburarile nervoase si cresterea nivelului de colesterol.
-
Concentratii mai mari pot duce la o culoare galbena a pielii. Carotenul este o sursa de vitamina A(retinol), concentratiile marite pot provoca simptome ale toxicitatii vitaminei A.
-
Studiile au sugerat ca dozele mari de beta-caroten pot ajuta in scaderea sensibilitatii la radiatiile solare.
Citeste mai mult
Sinonime: CREMA DE CACAO
Descriere:
Masa de cacao reprezinta, in general, 80% dintr-o ciocolata, fiind compusa din unt si pudra de cacao. Aceasta se poate obtine prin macinarea efectiva a boabelor de cacao.
Elemente nutritionale (100 g):
-
398 calorii
-
4 g de grasimi (dintre care aproximativ jumatate sunt saturate)
-
83,7 g de carbohidrati
-
3,7 g de fibre
-
7% din necesarul zilnic de fier
-
13% din necesarul zilnic de calciu
Conform Codex Alimentarius, Standardul 141-1983, masa de cacao se regaseste in grupa 05.1 Produse cu cacao si ciocolata, inclusiv inlocuitorii si imitatiile de ciocolata, subgrupa 05.1.1 Amestecuri de cacao (pudre) si masa de cacao. Aditivi pe care ii poate contine:
-
Acesulfam de Potasiu 350 mg/kg
-
Saruri de Amoniu ale Acidului Fosfatidic 10000 mg/kg
-
Aspartam 3000 mg/kg
-
Esteri de Propylene Glycol din acizi grasi 5000 mg/kg
-
Zaharina 100 mg/kg
-
Sucraloza (Trichlorogalactosucrose) 580 mg/kg
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de masa de cacao poate cauza:
Consumul de masa de cacao nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Untul de cacao contine:
- Peste 60% grasime
- 0 proteine sau carbohidrati
- 28.35 g =
-
248 de calorii, ceea ce acopera 43% din totalul zilnic de grasimi recomandat unui adult
-
7 micrograme de vitamina K (10% din totalul zilnic de grasimi recomandat)
-
0,5 mg de vitamina E (3% din totalul zilnic de grasimi recomandat)
-
0 fibre sau colesterol
Conform Codex Alimentarius, Standardul 086-1981, untul de cacao se regaseste in grupa 05.1.3 Unt de cacao: produse ce contin cacao amestecata cu alte ingrediente in scopul obtinerii unei paste ce se poate intinde pe paine sau care poate servi pe post de umplutura pentru articolele de panificatie.
Conform Directivei nr. 2000/36/EC, untul de cacao reprezinta grasimea obtinuta din boabele de cacao sau parti din acestea, avand urmatoarele caracteristici:
-
Continut fara acizi grasi: pana la 1,75% (exprimati ca acid oleic)
-
Substanta nesaponificabila (determinata cu ajutorul eterului de petrol): pana la 0,5%, cu exceptia untului de cacao presat (pana la 0,35%)
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de unt de cacao poate cauza:
-
Crestere in greutate
-
Reactii alergice
-
Boli cardiovasculare (datorita cresterii colesterolului LDL)
-
Insomnii si dureri de cap (datorita cofeinei)
Consumul de unt de cacao nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Functii: emulgator
Descriere:
-
component predominant al tesutului nervos
-
functie de antioxidant, emulgator
Lecitina folosita in produsele alimentare poate proveni din surse vegetale (soia, floarea-soarelui, rapita, germeni de grau) sau animale. Este compusa din trigliceride, fosfolipide, glicerol, acizi grasi si colina.
In principal, este folosita cu functia de emulgator - ajuta la amestecarea grasimilor cu apa - si este utilizata in margarina, maioneza si alte tipuri de sosuri. Inmoaie ciocolata.
Conform Codex Alimentarius, Standardul 150-1985, lecitina poate fi utilizata pe post de aditiv alimentar, sub denumirea 322(i) Lecithins, si face parte din categoria E-urilor inofensive.
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 322 - Lecithins.
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de lecitina poate cauza:
-
reactii alergice
-
probleme gastrointestinale
-
dureri de cap
-
ameteli
-
probleme la nivel reproductiv (inclusiv infertilitate)
Food and Drug Administration's (FDA) permite folosirea acestui ingredient ca substanta ce poate fi adaugata direct in mancare.
Citeste mai mult
Sinonime: E476; POLIRICINOLEAT DE POLIGLICERINA, POLIGLICEROL POLIRICINOLEAT
Descriere:
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 476 - Poliricinoleat de poliglicerina.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar in concentratiile:
-
50 000 mg/kg in preparat,
-
500 mg/kg in produsul alimentar final
E 476 poate fi folosit ca emulsifiant in „preparate din coloranti utilizati in:
-
Surimi si produse din peste de tip japonez (Kamaboko) (E 120 cosenila, acid carminic, carmine)
-
Produse din carne, paste de peste si preparate din fructe utilizate in produse lactate aromatizate si deserturi (E 163 antocianine, E 100 curcumina si E 120 cosenila, acid carminic, carmine)”.
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de Poliricinoleat de poliglicerol poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Probleme la rinichi
Se recomanda un consum zilnic maxim de 7,5 mg/kg corp.
Citeste mai mult
Descriere:
Aroma de vanilie se obtine din pastaile de vanilie dupa procesul de „tratare” a acestora.
Conform Regulamentului nr. 1334/2008 privind aromele si anumite ingrediente alimentare cu proprietati aromatizante destinate utilizarii in si pe produsele alimentare, aromele “se utilizeaza pentru a imbunatati sau modifica mirosul si/sau gustul produselor alimentare, in beneficiul consumatorului”. Termenul “arome” se refera la produsele:
-
“care nu sunt destinate consumului sub aceasta forma, care sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau a le modifica mirosul si/sau gustul;
-
compuse sau formate din urmatoarele categorii: substante aromatizante, preparate aromatizante, arome obtinute prin tratament termic, precursori de arome, alte arome sau amestecuri ale acestora.”
Substanta aromatizanta – “substanta chimica definita cu proprietati aromatizante”.
Preparatele aromatizante - “arome, altele decât substantele chimice definite, obtinute din materii de origine vegetala, animala sau microbiologica, prin procese fizice, enzimatice sau microbiologice corespunzatoare, fie in stare bruta, fie dupa procesarea pentru consumul uman”.
Aroma obtinuta prin tratament termic – “produs obtinut dupa tratamentul termic al unui amestec de ingrediente care nu au in mod obligatoriu proprietati aromatizante, dintre care cel putin unul contine azot (gruparea amino) si altul este un zahar reducator”.
Aroma de fum – “produs obtinut prin fractionarea si purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fractii primare de gudron si/sau arome de fum derivate”.
Precursorii de arome (carbohidratii, oligopeptidele si aminoacizii) – “confera aroma alimentelor prin reactiile chimice care au loc in timpul procesarii alimentelor”.
Aromele pot de asemenea contine aditivi alimentari (conform Regulamentului (UE) nr. 1130/2011):
-
Sorbitol, Manitol, Isomalt, Maltitol, Lactitol, Xilitol, Eritritol
-
Acid sorbic si sorbati, Acid benzoic, Benzoat de sodiu, Benzoat de potasiu, Benzoat de calciu
-
Galat de propil, Galat de octil, Galat de dodecil, Butilhidrochinona tertiara (TBHQ), Butilhidroxianisol butilat (BHA)
-
Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati
-
Extracte de rozmarin
-
Guma Karaya
-
Konjac
-
Polisorbati
-
Beta-ciclodextrina
-
Dioxid de siliciu
-
Dimetil polisiloxan
-
Ceara de albine
-
Trietil citrat
-
Diacetat de gliceril (diacetina)
-
Triacetat de glicerina (triacetina)
-
Propan-1, 2-diol (propilenglicol)
-
Alcool benzilic
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de arome poate cauza:
-
Inrautatirea astmului
-
Reactii alergice
-
Cancer
-
Ameteli
Consumul de arome nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
