Pentru o descriere amanuntita, dati click pe oricare dintre ingredientele de mai jos:
Grad de risc ingrediente:
Descriere:
Amidonul de porumb este folosit in alimentatie drept agent de ingrosare, prezentand urmatoarele caracteristici nutritionale (per cana):
-
488 calorii
-
117 g de carbohidrati
-
0,1 g de grasimi
-
3 g de proteine
-
12 mg de sodiu
-
1,2 g de fire
Acest compus nu contine gluten.
Conform Codex Alimentarius, amidonul de porumb se regaseste in grupa
06.2 Fainuri si amdonuri (inclusiv pudra de soia), subgrupa
06.2.2 Amidonuri: amidonul este un polimer de glucoza ce se regaseste in forma granulara in diverse specii de plante, seminte si tuberculi.
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de amidon de porumb poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Tensiune arteriala crescuta
-
Amilofagie
Consumul de amidon de porumb nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Tip de faina obtinut prin macinarea orezului. Este diferit de amidonul de orez, care este produs prin inmuierea orezului in lesie.
Faina de orez pot fi facuta fie din orezul alb sau din orezul brun.
Japonezii o numesc Komeko sau Mochiko, faina de orez este un alt element de baza al bucatariilor Asiatice.
Orezul contine o serie importanta de minerale :
-
Calciu
-
Fosfor
-
Fier
-
Potasiu
-
Sodium
-
Sulf
-
Magneziu
-
Mangan
-
Iod
-
Zinc
-
Fluor
Sarac in proteine si grasimi, el este bogat in amidon si reprezinta o sursa de vitamine:
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Practic nu contine gluten, este ideal pentru cei ce sufera de boli abdominale (intoleranta la gluten).
Citeste mai mult
Sinonime: ULEIURI DE PLANTE
Descriere:
Cele mai des folosite uleiuri vegetale sunt:
-
Uleiul de floarea-soarelui
-
Uleiul de porumb
-
Uleiul de soia
-
Uleiul de arahide
-
Uleiul de masline
-
Uleiul de rapita (canola)
-
Uleiul de sofranel
-
Uleiul din seminte de bumbac
-
Uleiul de nuca de cocos
Conform Codex Alimentarius, Standardul 210-1999, uleiul vegetal se regaseste in categoria 02.0 Grasimi, uleiuri si emulsii grase, grupa 02.1 Grasimi si uleiuri esentiale fara apa, subgrupa 02.1.2 Uleiuri si grasimi vegetale: grasimi si uleiuri comestibile obtinute din plante(produsele pot proveni dintr-o singura planta sau promovate drept un amestec de uleiuri).
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
-
Esteri de ascorbil - 500 mg/kg 10
-
Hidroxianisol butilat - 200 mg/kg
-
Butilhidroxitoluen - 200 mg/kg
-
Beta-, Caroteni, Legume - 1000 mg/kg
-
Esteri ai acidului diacetiltartric si acizi grasi din glicerina - 10000 mg/kg
-
Rasina de guaiac - 1000 mg/kg
-
Citrati de izopropil - 200 mg/kg
-
Polidimetilsiloxan - 10 mg/kg
-
Polisorbati - 5000 mg/kg
-
Galat de propil - 200 mg/kg
-
Esteri propilenglicolici ai acizilor grasi - 10000 mg/kg
-
Citrat de stearil – gmp
-
Butylhydroquinone tertiar - 200 mg/kg
-
Thiodipropionate - 200 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), uleiul vegetal poate contine:
-
Acid lactic (E 270)
-
Acid ascorbic (E 300)
-
Esteri ai acizilor grasi cu acid ascorbic (E 304)
-
Extract bogat in tocoferol (E 306)
-
Alfa-tocoferol (E 307)
-
Gama-tocoferol (E 308)
-
Delta-tocoferol (E 309)
-
Galati, TBHQ si BHA, individual sau combinati (E 310-320)
-
Butilhidroxitoluen (BHT) (E 321)
-
Lecitine (E 322)
-
Acid citric (E 330)
-
Citrati de sodiu (E 331)
-
Citrati de potasiu (E 332)
-
Citrati de calciu (E 333)
-
Esteri ai acidului citric cu mono- si diglicerideler acizilor grasi (E 472c)
-
Extracte de rozmarin (E 392)
-
Dimetilpolisiloxan (E 900)
-
Monogliceride si digliceride ale acizilor grasi (E 471)
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de ulei vegetal poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Boli cardiovasculare (cresterea colesterolului)
Consumul de ulei vegetal nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Termenul “zahar” se aplica la un numar mare de carbohidrati prezenti plantele caracterizate printr-un gust mai mult sau mai putin dulce.
Zaharul principal, glucoza, apare in urma procesului de fotosinteza care are loc in toate plantele verzi, in timp ce alte amestecuri de zahar se regasesc in seva anumitor plante, sub forma de sirop.
In alimentatie, zaharul poate:
-
Sa apara in mod natural: lactoza din lapte, fructoza din fructe, miere si legume, maltoza din bere
-
Sa fie adaugat din surse precum: porumb, struguri, sfecla, trestie de zahar
In general, pe ambalajul produselor se trece cel de-al doilea tip de zahar (cel comercial).
Conform Codex Alimentarius, Standardul 212-1999, zaharul se regaseste in grupa 11.0 Indulcitori, inclusiv miere, subgrupa 11.1. Zahar refinat si brut.
11.1.1 Zahar alb, dextroza anhidra, dextroza monohidrata, fructoza
-
Poate contine urmatorii aditivi: sulfiti (15 mg/kg)
11.1.2 Zahar pudra, dextroza pudra
-
Poate contine urmatorii aditivi:
-
Silicat de calciu 15000 mg/kg
-
silicat de calciu si aluminiu 15000 mg/kg
-
carbonat de magneziu 15000 mg/kg
-
silicat de magneziu sintetic 15000 mg/kg
-
fosfati 6600 mg/kg
-
dioxid de siliciu, amorf 15000 mg/kg
-
aluminosilicat de sodiu 15000 mg/kg
-
sulfiti 15 mg/kg
11.1.3 Zahar alb fin, zahar brun fin, sirop de glucoza, sirop de glucoza uscat, trestie de zahar
-
Poate contine urmatorii aditivi: sulfiti (20 mg/kg)
11.1.3.1 Sirop de glucoza uscat folosit in productia de produse de cofetarie
11.1.3.2 Sirop de glucoza folosit in productia de produse de cofetarie
11.1.4 Lactoza
11.1.5 Zahar alb provenit din plantatii sau mori
-
Poate contine urmatorii aditivi: sulfiti (70 mg/kg)
Conform Regulamentului Consiliului European nr. 318/2006, zaharul alb, de calitate standard trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
-
Sa fie intact, autentic si de calitate comerciala; uscat, sub forma de cristale granulate omogene;
-
Sa detina o polarizare minima de 99,7°;
-
Sa aiba o umiditate maxima de 0,06%;
-
Sa aiba un grad de invertire de maximum 0,04%;
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
World Health Organization recomanda un consum de zaharuri care sa acopere nu mai mult de 10% din numarul total de calorii. Astfel, o dieta zilnica de 2000 de calorii ar presupune maximum 50 de grame de carbohidrati sub forma de zaharuri.
National Academy of Sciences Dietary Reference Intake (DRI) limiteaza consumul de zahar la 25% din numarul de calorii, respectiv 125 de grame de carbohidrati.
United States Department of Agriculture (USDA) recomanda un consum de zaharuri limitat la pana la 10% din totalul de calorii.
Citeste mai mult
Functii: agent de ingrosare
Descriere:
Guma de guar provine din India, dintr-o planta specifica zonei indiene, fasolea de guar.
Este o substanta de adaos in industria alimentara obtinuta din boabele recoltei.
In industria alimentara este utilizata pentru:
-
a face mai consistente unele produse
-
gelatinare
-
marirea in volumul
-
stabilizator in prepararea multor produse alimentare.
In Codus Alimentarius, guma de guar poarta denumirea de E412.
Reactii adverse:
- Cancer:
- Da
Siguranta/Rating ingredient:
-
E412 este considerat nociv deoarece contine dioxina, o substanta foarte daunatoare care provoaca malformatii la nou nascuti si despre care se crede ca este si o cauza a cancerului.
-
Faina boabelor de guar favorizeaza aparitia alergiei si chiar substanta in sine provoaca eruptii alergice, consumul in cantitati mari duce la colica si umflare.
Citeste mai mult
Sinonime: E463
Functii: stabilizator, emulgator
Descriere:
Se obtine din celuloza, principalul polizaharid si constituent al lemnului si tuturor structurilor plantelor.
Se obtine in scop comercial din lemn si este propilat pe cale chimica.
Are multiple utilizari, in principal ca agent de ingrosare, dar si ca umplutura, fibre dietetice, agent antiaglomerant si emulgator.
Este similara cu celuloza dar are o solubilitate mai buna in apa.
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
-
Concentratiile mari pot cauza probleme intestinale, cum ar fi balonarea, constipatia si diareea.
Citeste mai mult
Descriere:
Exista 2 tipuri de drojdie – cea folosita in fabricarea berii si cea folosita in industria alimentara. Drojdia de bere este bogata in:
-
Acid folic
-
Complexul de vitamina B (fara B12)
-
Potasiu
-
Tiamina
-
Niacina (vitamin B3)
-
Crom
-
Seleniu
-
Zinc
Alte valori nutritionale (per 2 linguri):
-
116 calorii
-
70 mg de sodiu
-
13 g de carbohidrati
-
6 g de fibre
-
16 g de proteine
-
0 grasimi
Conform Codex Alimentarius, drojdia se regaseste in grupa 12.8 Drojdie si produse din drojdie: inclusiv drojdia folosita in brutarii si produsele orientale folosite in productia bauturilor alcoolice.
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
-
hidroxianisol butilat - 200 mg/kg 15
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), drojdia poate contine:
-
Esteri de sorbitan (E 491-495) - numai drojdie uscata și drojdie pentru panificatie
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de drojdie poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Probleme la nivel digestiv (crampe, balonari, gaze)
-
Candida
Consumul de drojdie nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Conform Codex Alimentarius, Standardul 150-1985, sarea se regaseste in categoria 12.0 Saruri, condimente, supe, sosuri, salate si produse proteice, grupa 12.1 Sare si inlocuitori de sare, subgrupa 12.1.1. Sare: clorura de sodiu (sare de masa, iodata, iodata fluorizata, dendritica).
Aditivi pe care ii poate contine:
-
Carbonat de calciu – gmp
-
Silicat de calciu – gmp
-
Ferocianuri - 14 mg/kg
-
Carbonat de magneziu - gmp
-
Oxid de magneziu – gmp
-
Silicat sintetic de magneziu – gmp
-
Fosfati - 8800 mg/kg
-
Polisorbati - 10 mg/kg
-
Saruri ale acizilor miristic, palmitic si stearic cu amoniac, calciu, potasiu si sodiu - gmp
-
Dioxid de silicon, amorf - gmp
Conform HG nr. 568/2002, republicata 2009, privind iodarea universala a sarii destinate consumului uman, hranei animalelor si utilizarii in industria alimentara:
-
„Sarea pentru consum alimentar uman este un produs cristalin in a carui compozitie predomina clorura de sodiu (NaCl), obtinut prin extragere din depozitele naturale subterane sau din apa de mare, potrivit Codex Standard pentru sarea destinata consumului alimentar;
-
Sarea iodata este sarea dostinata consumului uman, hranei animalelor si utilizarii in industria alimentara, la care s-a adaugat iod, sub forma de iodat sau iodura de potasiu;
-
Sarea iodata trebuie sa contina 30 mg iod/kg de sare, respectiv 50,6 mg iodat de potasiul/ kg de sare sau 39,2 iodura de potasiu/kg de sare. Se admite ca limita minima un continut de 25 mg iod/kg de sare, respectiv 42 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 32,5 mg iodura de potasiu/kg de sare, iar ca limita maxima un continut de 40 mg iod/kg sare, respectiv 67,2 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 52 mg iodura de potasiu/kg do sare.”
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), sarea poate contine:
-
Carbonat de calciu (E 170)
-
Acid fosforic – fosfați – di-, tri- și polifosfați (E 338-452)
-
Ferocianuri (E 535-538)
-
Carbonați de sodiu (E 500)
-
Carbonați de magneziu (E 504)
-
Clorură de magneziu (E 511) - numai sare de mare
-
Oxid de magneziu (E 530)
-
Dioxid de siliciu – silicați (E 551-559)
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de sare poate cauza:
-
Hipertensiune arteriala
-
Pietre la rinichi
-
Boli cardiovasculare
-
Osteoporoza
-
Probleme la nivelul tiroidei
Potrivit specialistilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii, este suficient sa consumam 5-6 grame de sare pe zi, adica o lingurita rasa.
Citeste mai mult
Descriere:
Fibrele dietetice sau alimentare se refera la toate tipurile de vegetale pe care organismul nu le poate digera sau absorbi.
Spre deosebire de alte produse alimentare, cum ar fi grasimile, proteinele sau carbohidratii, pe care organismul le descompune si le absoarbe, fibrele nu sunt digerate de catre organism.
Fibrele sunt de doua tipuri:
-
care nu se dizolva in apa (insolubile) - faina din grau nerafinata, tarate din grau, oleaginoase si diferite tipuri de legume.
-
care se dizolva in apa (solubile) ovaz, mazare, fasole, mere, citrice, morcovi.
Beneficii:
• ajuta la mentinerea sanatatii colonului prin scaderea riscului de a dezvolta hemoroizi si diverticuli
• reduce nivelul colesterolului din sange -
• tine sub control nivelul de zahar din sange
• contribuie la stoparea procesului de pierdere in greutate in cazul pacientilor cu SIDA.
• se presupune ca ar avea efect pozitiv in cazul cancerului colorectal
Cele mai bune alegeri privind fibrele dietetice sunt:
- cereale si produse din cereale integrale;
- fructe;
- legume: fasole, mazare, etc.;
- nuci si seminte.
- consumul ridicat de fibre impune si cresterea consumului de apa. Prin absorbirea apei, fibrele ajuta la detoxifierea organismului si la golirea colonului, prevenind astfel constipatia.
- fibrele vor fi introduse treptat in dieta pentru a oferi timp tractului gastrointestinal sa se adapteze, in caz contrat puteti manifesta: balonare, flatulenta, crampe abdominale;
Sursa: www.sfatulmedicului.ro
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Food and Drug Administration (FDA) permite folosirea acestui ingredient ca substanta ce poate fi adaugata la mancare.
Citeste mai mult
Descriere:
Conform Regulamentului nr. 1334/2008 privind aromele si anumite ingrediente alimentare cu proprietati aromatizante destinate utilizarii in si pe produsele alimentare, aromele “se utilizeaza pentru a imbunatati sau modifica mirosul si/sau gustul produselor alimentare, in beneficiul consumatorului”. Termenul “arome” se refera la produsele:
-
“care nu sunt destinate consumului sub aceasta forma, care sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau a le modifica mirosul si/sau gustul;
-
compuse sau formate din urmatoarele categorii: substante aromatizante, preparate aromatizante, arome obtinute prin tratament termic, precursori de arome, alte arome sau amestecuri ale acestora.”
Substanta aromatizanta – “substanta chimica definita cu proprietati aromatizante”.
Preparatele aromatizante - “arome, altele decât substantele chimice definite, obtinute din materii de origine vegetala, animala sau microbiologica, prin procese fizice, enzimatice sau microbiologice corespunzatoare, fie in stare bruta, fie dupa procesarea pentru consumul uman”.
Aroma obtinuta prin tratament termic – “produs obtinut dupa tratamentul termic al unui amestec de ingrediente care nu au in mod obligatoriu proprietati aromatizante, dintre care cel putin unul contine azot (gruparea amino) si altul este un zahar reducator”.
Aroma de fum – “produs obtinut prin fractionarea si purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fractii primare de gudron si/sau arome de fum derivate”.
Precursorii de arome (carbohidratii, oligopeptidele si aminoacizii) – “confera aroma alimentelor prin reactiile chimice care au loc in timpul procesarii alimentelor”.
Aromele pot de asemenea contine aditivi alimentari (conform Regulamentului (UE) nr. 1130/2011):
-
Sorbitol, Manitol, Isomalt, Maltitol, Lactitol, Xilitol, Eritritol
-
Acid sorbic si sorbati, Acid benzoic, Benzoat de sodiu, Benzoat de potasiu, Benzoat de calciu
-
Galat de propil, Galat de octil, Galat de dodecil, Butilhidrochinona tertiara (TBHQ), Butilhidroxianisol butilat (BHA)
-
Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati
-
Extracte de rozmarin
-
Guma Karaya
-
Konjac
-
Polisorbati
-
Beta-ciclodextrina
-
Dioxid de siliciu
-
Dimetil polisiloxan
-
Ceara de albine
-
Trietil citrat
-
Diacetat de gliceril (diacetina)
-
Triacetat de glicerina (triacetina)
-
Propan-1, 2-diol (propilenglicol)
-
Alcool benzilic
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de arome poate cauza:
-
Inrautatirea astmului
-
Reactii alergice
-
Cancer
-
Ameteli
Consumul de arome nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Semintele de lupin sunt considerate "superioare" celor de soia in anumite aplicatii.
Acestea contin mai multe proteine si mai putine grasimi.
Ca sursa de hrana, acestea nu contin gluten si au o cantitate ridicata de fibre alimentare, aminoacizi si antioxidanti; sunt considerate a fi prebiotice.
Semintele de lupin contin proteine in proportie de 30-43% din bob.
Aceste proteine sunt solubile in apa sau in solutie de sare: albuminele constituie 13% pe cand globulinele – 87%.
Studiile au aratat ca proteinele din lupin pot fi folosite în mezeluri ca un nutritiv proteic fiziologic valoros.
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
In cazul alergiei, lupina poate provoca reactii severe, incluzand anafilaxie, dar s-au raportat foarte putine cazuri de alergie la lupin.
Citeste mai mult
Sinonime: E472
Functii: Emulgator, stabilizator
Descriere:
-
Esteri ai grasimilor sintetice, produsi din glicerol, acizi grasi naturali si alti acizi organici (acetic, lactic, tartric, citric). Acizii grasi sunt in principal de origine vegetala, dar pot fi folosite si grasimi de origine animala.
Tipuri de esteri ai mono si digliceridelor
-
E472a Esteri ai mono si digliceridelor cu acidul acetic
-
E472b Ester ai mono si digliceridelor cu acidul lactic
-
E472c Esteri ai mono si digliceridelor cu acidul citric
-
E472d Esteri ai mono si digliceridelor cu acidul tartric
-
E472e Esteri ai mono si digliceridelor cu acidul diacetiltartric
-
E462f Esteri combinati (tartric, acetic) ai mono si digliceridelor
Doza zilnica recomandata: Nedeterminata, exceptand 30 mg/kg corp acid tartric pentru E472d-f.
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Nu se cunosc efectele secundare ale acestor ingrediente
Citeste mai mult
