Produs cu boabe de soia nemodificate genetic.
Pentru o descriere amanuntita, dati click pe oricare dintre ingredientele de mai jos:
Grad de risc ingrediente:
Descriere:
Conform Codex Alimentarius, apa se regaseste in categoria 14.0 Bauturi, excluzand produsele lactate, grupa 14.1 Bauturi non-alcoolice, subgrupa 14.1.1 Ape: ape naturale sau imbuteliate, carbonate sau nu.
Conform celor 2 legi in vigoare - Legea nr. 458 din 08/07/2002 privind calitatea apei potabile si Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile), apa potabila (si deci si cea folosita in industria alimentara) este apa destinata consumului uman:
„a) orice tip de apa in stare naturala sau dupa tratare, folosita pentru baut, la prepararea hranei,ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei si indiferent daca este furnizata prin retea de distributie, din rezervor sau este distribuita in sticle ori in alte recipiente;
b) toate tipurile de apa folosita ca sursa in industria alimentara pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substantelor destinate consumului uman.
c) apa provenind din surse locale, precum fantani, izvoare etc., folosita pentru baut, gatit sau in alte scopuri casnice.
Apa potabila trebuie sa fie sanogena si curata, indeplinind urmatoarele conditii:
a) sa fie lipsita de microorganisme, paraziti sau substante care, prin numar sau concentratie, pot constitui un pericol potential pentru sanatatea umana;
b) sa intruneasca cerintele minime prevazute in lege.”
De asemenea, apa potabila trebuie sa nu contina:
-
Bacterii coliforme
-
Escherichia coli (E.coli)
-
Enterococi
-
Pseudomonas aeruginosa
-
Clostridium perfringens
Conform Normei tehnice (HG 1020/2005) de exploatare si comercializare a apelor minerale naturale, exista un numar de compusi prezenti in mod natural in apele minerale naturale ale caror limite maxime, daca sunt depasite, pot constitui un factor de risc pentru sanatatea publica:
-
Stibiu – 0,005 (mg/l)
-
Arsen – 0,01 (mg/l)
-
Bariu – 1,0 (mg/l)
-
Bor (mg/l)
-
Cadmiu – 0,003 (mg/l)
-
Crom – 0,05 (mg/l)
-
Cupru – 1,0 (mg/l)
-
Cianuri – 0,07 (mg/l)
-
Fluoruri – 5,03 (mg/l)
-
Plumb – 0,01 (mg/l)
-
Mangan – 0,5 (mg/l)
-
Mercur – 0,001 (mg/l)
-
Nichel – 0,020 (mg/l)
-
Nitrati – 50 (mg/l)
-
Nitriti – 0,1 (mg/l)
-
Seleniu – 0,01 (mg/l)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de apa contaminata poate cauza:
-
Methemoglobinemia
-
Cancer (gastric, in principal)
-
Intoxicatii si alergii
-
Afectiuni dermatologice
-
Toxicitate la nivelul diverselor organe
-
Hepatita
-
Dizenterie
-
Holera
In Uniunea Europeana, concentratia maxima pe care o poate contine apa potabila este de 50 de miligrame/litru. Conform medicilor insa, o concentratie de peste 10 mg/l nitraţi şi peste 0,05 mg/l nitriţi poate pune in pericol viata bebelusilor (
http://www.evz.ro/detalii/stiri/apa-imbuteliata-pericol-pentru-nou-nascuti-vezi-ce-cantitate-de-nitrati-contine-o-sticla-de.html).
Citeste mai mult
Descriere:
Boabele de soia contin (per cana):
-
254 calorii
-
22 g de proteine
-
20 g de carbohidrati
-
7,6 g de fibre
-
11,5 g de grasimi
-
261 mg de calciu
-
4,5 mg de fier
-
284 mg de fosfor
-
970 mg de potasiu
-
108 mg de magneziu
Conform Codex Alimentarius, boabele de soia se regasesc in categoria 04.2 Legume (inclusiv ciuperci si fungi, radacini si tuberculi, leguminoase si aloe vera), alge, nuci si seminte, grupa 04.2.1 Legume proaspete (inclusiv ciuperci si fungi, radacini si tuberculi, leguminoase si aloe vera), alge, nuci si seminte, subgrupa 04.2.1.1 Legume proaspete netratate (inclusiv ciuperci si fungi, radacini si tuberculi, leguminoase – inclusiv boabe de soia - si aloe vera), alge, nuci si seminte: legume proaspete prezentate dupa recoltare.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de boabe de soia poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Probleme la nivel endocrin
-
Ameteli
-
Dureri de cap
-
Probleme la nivel digestiv
-
Dezvoltarea celulelor canceroase existente (in cazul unor cantitati mari, pe perioade extinse)
Consumul de boabe de soia nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: GLUCOZA
Descriere:
Compusul organic, apartine clasei zaharidelor, are formula chimica C6H12O6.
Glucoza este o substanta solida, cristalizata, incolora si solubila in apa.
Are un gust dulce.
Principala sursa de energie a organismului.
Glucoza este esentiala in producerea proteinelor si in metabolismul lipidelor.
De asemenea, la cele mai multe plante si animale, este un precursor pentru vitamina C (acid ascorbic).
Obtinere: este unul dintre produsii de fotosinteza a plantelor si a unor procariote. Se gaseste indeosebi in sucul fructelor dulci ale plantelor.
Glucoza este folosita ca precursor la sinteza unor substante importante.
Amidonul, celuloza si glicogenul sunt polimeri (polizaharide) comuni ai sai.
Lactoza - zaharul din lapte, este o dizaharida compusa din glucoza si galactoza.
In zaharoza, o alta dizaharida importanta, glucoza este legata de fructoza.Glucoza intra in structura diglucidelor si poliglucidelor.
Prin oxidare in ficat se transforma in acid glucuronic, care are un rol important in glucuronoconjugare.
Cele mai importante forme de comercializare si folosire a glucozei:
-
sirop de glucoza - conține glucoza in concentratie de 32,40%;
-
glucoza tehnica - cu o concentrație de 75%;
-
glucoza cristalizata (tablete) - concentratie de 99%.
Utilizare:
-
Solutiile sub 5 % sunt utilizate pentru diluarea unor medicamente, pentru hidratare sau ca substituent energetic.
-
Solutia de glucoza 5 % este izotona si are aceleasi utilizari, fiind folosita cel mai des.
-
Solutiile de concentratii mai mari de 5 % (10, 20, 33, 40 %) sunt hipertonice si isi gasesc utilitatea ca diuretice osmotice (realizeaza deshidratare tisulara, foarte utila in edeme).
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de dextroza (glucoza) poate cauza:
-
Reactii alergice (poate contine urme de gluten)
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Diabet
-
Boli cardiovasculare
-
Probleme la nivelul dintilor (carii)
Consumul de dextroza (glucoza) nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Functii: agent de indulcire
Descriere:
-
Cacaoa degresata pudra contine intre 10 si 20 de calorii la lingura.
-
In ciuda numelui, cacaoa degresata contine grasimi. Unele tipuri de cacao degresata contin intre 0,75 si 1,0 grame de grasime la lingura. Mai mult de jumatate din greutatea boabelor de cacao este asigurata de grasimi, acestea se gasesc sub forma de unt de cacao. Dupa eliminarea untului de cacao se obtine cacao degresat pudra. Orice urma de grasime din pudra de cacao se poate datora eliminarii incomplete de unt din boabele de cacao.
-
Cacaoa degresata pudra contine foarte putini carbohidrati, aproximativ 2-3 g la lingura. Nici unul dintre carbohidrati nu se datoreaza zaharului, ci fibrelor. O lingura de pudra de cacao contine intre 1 si 2 g de fibre.
Reactii adverse 0 00:
- Alergii / Imunotoxicitate:
- Da
- Expunere multipla, cumulativa:
- Nu exista informatii
- Toxicitate la nivelul organelor:
- Nu exista informatii
- Probleme la nivel endocrin:
- Nu exista informatii
- Neurotoxicitate:
- Nu exista informatii
- Genotoxicitate / Mutagenicitate:
- Nu
- Persistenta si bioacumulare:
- Nu exista informatii
- Restrictii de folosinta:
- Da
Siguranta/Rating ingredient:
Cacaoa este contraindicata in litiaza oxalica.
Cacaoa contine acid oxalic, care este o substanta toxica, cu un potential maro de complexare, care afecteaza meolismul tuturor macro- si microelementelor si are ca efect o saracire in catiohi a organismului. Acidul oxalic micsoreaza coeficientul de utilizai e a calciului de catre organism. Daca raportul acid oxalic/calciu este mai mare de 2,25 se insolubilizeaza si se elimina (in special prin fecale) o mare parte din calciul ingerat cu hrana zilnica. De aceea, cacaoa si preparatele pe baza de cacao (ciocolata etc.) trebuie consumate cu masura de catre copii (care, fiind in crestere, au nevoie de calciu), de oamenii in varsta (predispusi la decalcifiere), de persoanele cu tetanie1 latenta, hipocalcemie, de femeile grade sau care alapteaza
Citeste mai mult
Descriere:
Cacaoa (neindulcita) contine (100 g):
-
398 calorii
-
4 g de lipide
-
3,7 g de fibre
-
83,7 g carbohidrati
Aceasta este bogata si in vitamine si minerale: magneziu, zinc, fier, vitamina B, cupru, potasiu.
Conform Codex Alimentarius, Standardul 141-1983, cacaoa se regaseste in grupa 05.1 Produse cu cacao si ciocolata, inclusiv inlocuitorii si imitatiile de ciocolata, subgrupa 05.1.1 Amestecuri de cacao (pudre) si masa de cacao.
Aditivi pe care ii poate contine:
-
Acesulfam de Potasiu 350 mg/kg
-
Saruri de Amoniu ale Acidului Fosfatidic 10000 mg/kg
-
Aspartam 3000 mg/kg
-
Esteri de Propylene Glycol din acizi grasi 5000 mg/kg
-
Zaharina 100 mg/kg
-
Sucraloza (Trichlorogalactosucrose) - 580 mg/kg
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de cacao poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Crestere in greutate (obezitate)
Consumul de cacao nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: E170
Functii: Colorant, stabilizator, agent de umplere
Descriere:
- Este un colorant natural, de culoare alba si se obtinane din calcar brut sau prin precipitarea ionilor de calciu cu ioni de carbonat.
- Acesta este insolubil in apa si alcool.
- Colorant alb pentru suprafata; agent impotriva uscarii, agent de umplere (farmacie), stabilizator pentru fructele conservate.
- In Codex Alimenatrius acest ingredient are numarul E170. Face parte din categoria "E-uri inofensive".
- Doza maximă zilnică pentru E170 (Carbonat de calciu) este nelimitată.
Citeste mai mult
Descriere:
Sarea de mare are aceleasi proprietati ca sarea de masa, fiind obtinuta insa prin evaporarea apei de mare sau ocean. Aceasta contine intre 400 - 590 mg de sodiu per sfert de lingura.
Conform Codex Alimentarius, Standardul 150-1985, sarea se regaseste in categoria
12.0 Saruri, condimente, supe, sosuri, salate si produse proteice, grupa
12.1 Sare si inlocuitori de sare, subgrupa
12.1.1. Sare: clorura de sodiu (sare de masa, iodata, iodata fluorizata, dendritica). Aditivi pe care ii poate contine:
- Carbonat de calciu – gmp
- Silicat de calciu – gmp
- Ferocianuri - 14 mg/kg
- Carbonat de magneziu - gmp
- Oxid de magneziu – gmp
- Silicat sintetic de magneziu – gmp
- Fosfati - 8800 mg/kg
- Polisorbati - 10 mg/kg
- Saruri ale acizilor miristic, palmitic si stearic cu amoniac, calciu, potasiu si sodiu - gmp
- Dioxid de silicon, amorf - gmp
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), sarea poate contine:
- Carbonat de calciu (E 170)
- Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati (E 338-452)
- Ferocianuri (E 535-538)
- Carbonati de sodiu (E 500)
- Carbonati de magneziu (E 504)
- Clorura de magneziu (E 511) - numai sare de mare
- Oxid de magneziu (E 530)
- Dioxid de siliciu – silicati (E 551-559)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de sare de mare poate cauza:
- Contaminare cu diversi compusi toxici (in cazul apei de mare contaminate)
- Hipertensiune arteriala
- Pietre la rinichi
- Boli cardiovasculare
- Osteoporoza
- Probleme la nivelul tiroidei
US Department of Agriculture recomanda un consum zilnic de sare de 2300 mg (o lingurita), respectiv 1500 mg pentru persoanele cu tensiune arteriala mare sau diabet, in timp ce Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recomanda un consum de 2000 mg / zi.
Citeste mai mult
Descriere:
Conform Regulamentului nr. 1334/2008 privind aromele si anumite ingrediente alimentare cu proprietati aromatizante destinate utilizarii in si pe produsele alimentare, aromele “se utilizeaza pentru a imbunatati sau modifica mirosul si/sau gustul produselor alimentare, in beneficiul consumatorului”.
Termenul “arome” se refera la produsele:
- “care nu sunt destinate consumului sub aceasta forma, care sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau a le modifica mirosul si/sau gustul;
- compuse sau formate din urmatoarele categorii: substante aromatizante, preparate aromatizante, arome obtinute prin tratament termic, precursori de arome, alte arome sau amestecuri ale acestora.”
Substanta aromatizanta – “substanta chimica definita cu proprietati aromatizante”.
Preparatele aromatizante - “arome, altele decât substantele chimice definite, obtinute din materii de origine vegetala, animala sau microbiologica, prin procese fizice, enzimatice sau microbiologice corespunzatoare, fie in stare bruta, fie dupa procesarea pentru consumul uman”.
Aroma obtinuta prin tratament termic – “produs obtinut dupa tratamentul termic al unui amestec de ingrediente care nu au in mod obligatoriu proprietati aromatizante, dintre care cel putin unul contine azot (gruparea amino) si altul este un zahar reducator”.
Aroma de fum – “produs obtinut prin fractionarea si purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fractii primare de gudron si/sau arome de fum derivate”.
Precursorii de arome (carbohidratii, oligopeptidele si aminoacizii) – “confera aroma alimentelor prin reactiile chimice care au loc in timpul procesarii alimentelor”.
Aromele pot de asemenea contine aditivi alimentari (conform Regulamentului (UE) nr. 1130/2011):
- Sorbitol, Manitol, Isomalt, Maltitol, Lactitol, Xilitol, Eritritol
- Acid sorbic si sorbati, Acid benzoic, Benzoat de sodiu, Benzoat de potasiu, Benzoat de calciu
- Galat de propil, Galat de octil, Galat de dodecil, Butilhidrochinona tertiara (TBHQ), Butilhidroxianisol butilat (BHA)
- Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati
- Extracte de rozmarin
- Guma Karaya
- Konjac
- Polisorbati
- Beta-ciclodextrina
- Dioxid de siliciu
- Dimetil polisiloxan
- Ceara de albine
- Trietil citrat
- Diacetat de gliceril (diacetina)
- Triacetat de glicerina (triacetina)
- Propan-1, 2-diol (propilenglicol)
- Alcool benzilic
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de arome poate cauza:
- Inrautatirea astmului
- Reactii alergice
- Cancer
- Ameteli
Consumul de arome nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Functii: agent de ingrosare
Descriere:
Guma de guar provine din India, dintr-o planta specifica zonei indiene, fasolea de guar.
Este o substanta de adaos in industria alimentara obtinuta din boabele recoltei.
In industria alimentara este utilizata pentru:
-
a face mai consistente unele produse
-
gelatinare
-
marirea in volumul
-
stabilizator in prepararea multor produse alimentare.
In Codus Alimentarius, guma de guar poarta denumirea de E412.
Reactii adverse 0 00:
- Cancer:
- Da
Siguranta/Rating ingredient:
-
E412 este considerat nociv deoarece contine dioxina, o substanta foarte daunatoare care provoaca malformatii la nou nascuti si despre care se crede ca este si o cauza a cancerului.
-
Faina boabelor de guar favorizeaza aparitia alergiei si chiar substanta in sine provoaca eruptii alergice, consumul in cantitati mari duce la colica si umflare.
Citeste mai mult
Sinonime: E 415, GUMA DE XANTAN, XANTHAN GUM, XANTAN
Functii: agent de ingrosare, gelifiant
Descriere:
Guma xantan este un aditiv alimentar utilizat frecvent in industria alimentara si cosmetica datorita proprietatilor sale de ingrosare si stabilizare. Este prezenta in numeroase produse procesate precum sosuri, creme sau inghetata. Este considerata un aditiv sigur in limitele de utilizare autorizate in UE.
Ce este Guma Xantan
Guma xantan este un polizaharid cu masa moleculara mare, obtinut prin fermentatia glucozei sau altor zaharuri de catre bacteria Xanthomonas campestris. Dupa fermentare, produsul este purificat, uscat si transformat in pulbere.
In
Codex Alimentarius apare cu denumirea
E415 si este clasificat ca aditiv alimentar cu roluri de
agent de ingrosare, stabilizator si emulgator.
Ce functii are Guma Xantan
Guma xantan are mai multe functii tehnologice in industria alimentara, cosmetica si farmaceutica:
1. Agent de ingrosare
- creste vascozitatea lichidelor;
- transforma solutii apoase in geluri sau creme mai dense.
2. Stabilizator
- impiedica separarea ingredientelor (ex: apa si ulei);
- mentine omogenitatea produselor in timp.
3. Emulgator (stabilizator de emulsii)
- ajuta la combinarea fazelor apa-ulei;
- stabilizeaza sosuri, dressinguri si creme.
4. Agent de suspensie
- mentine particulele solide distribuite uniform in lichid;
- previne sedimentarea in produse farmaceutice si bauturi.
5. Imbunatatitor de textura
- ofera consistenta mai cremoasa sau mai elastica;
- imbunatateste senzatia in gura.
6. Inlocuitor de gluten (in produse fara gluten)
- imita structura data de gluten in aluaturi;
- ajuta la elasticitate si legare in produse de panificatie.
In ce tipuri de alimente se foloseste Guma Xantan (E415)
Guma xantan este folosita in multe alimente procesate pentru a imbunatati textura, stabilitatea si consistenta. Cele mai frecvente categorii sunt:
1. Sosuri si dressinguri - ketchup, maioneza, mustar, sosuri pentru salate (dressinguri) - ajuta la ingrosare si impiedica separarea uleiului de apa.
2. Produse lactate si alternative - iaurturi, deserturi lactate, lapte vegetal (migdale, soia, ovaz) - stabilizeaza textura si previne separarea fazelor.
3. Produse de panificatie (mai ales fara gluten) - paine fara gluten, prajituri, biscuiti - inlocuieste partial functia glutenului, oferind elasticitate.
4. Deserturi si dulciuri - inghetata, creme desert, budinci - imbunatateste cremozitatea si previne formarea cristalelor de gheata.
5. Bauturi - sucuri cu pulpa, bauturi functionale, smoothie-uri - mentine particulele in suspensie si stabilizeaza textura.
6. Supe si ciorbe instant - supe crema, supe la plic - ofera consistenta mai groasa si omogena.
7. Produse dietetice si fara zahar - produse low-carb, produse pentru controlul greutatii - imbunatateste textura fara adaos mare de calorii.
Doza maxima admisa
EFSA nu a stabilit o doza zilnica admisa numerica (ADI), considerand aditivul sigur in conditiile utilizarii actuale.
Exista limite specifice pentru anumite categorii de alimente (ex. produse pentru sugari).
Reglementari legislative
- autorizat ca aditiv alimentar in Uniunea Europeana (Regulamentele (UE) nr. 1333/2008 si 231/2012);
- reevaluat periodic de EFSA;
- permis si in SUA si alte jurisdictii majore.
Siguranta/Rating ingredient:
Riscuri / efecte secundare
- poate avea efect laxativ in cantitati mari;
- posibil disconfort gastrointestinal (balonare, diaree) la doze crescute;
- reactii alergice rare, posibil legate de contaminanti din fermentatie.
Populatii sensibile
- sugari prematuri (restrictii de utilizare);
- persoane cu sensibilitati digestive;
- persoane cu alergii rare la componentele de fermentatie.
Intrebari frecvente despre guma xantan
1. Consumul de guma xantan este periculos?
Nu, in dozele autorizate este considerat sigur de autoritatile europene.
2. Guma xantan este naturala sau artificiala?
Este obtinut prin fermentatie bacteriana, deci are origine biotehnologica.
3. Guma xantan poate provoca alergii?
Rar, dar pot aparea reactii in caz de sensibilitate sau contaminare.
BIBLIOGRAFIE SI SURSE SUPLIMENTARE
1. Regulamentul (UE) nr. 1333/2008
2. Info Cons - Stii in ce este folosit aditivul alimentar E415 - Guma Xantan ? - https://infocons.ro/stii-in-ce-este-folosit-aditivul-alimentar-e415-guma-xantan-mananci-bine-te-simti-bine-cu-infocons-protectia-consumatorilor/
3. Healthline - Xanthan Gum - Is This Food Additive Healthy or Harmful? - https://www.healthline.com/nutrition/xanthan-gum
4. International Food Aditives Council - Xanthan Gum - https://www.foodingredientfacts.org/facts-on-food-ingredients/sources-of-food-ingredients/xanthan-gum/
Citeste mai mult
Sinonime: E 407
Functii: agent de ingrosare, agent de gelifiere, stabilizator, emulsifiant
Descriere:
CE ESTE CARAGENANUL
Caragenanul este un aditiv alimentar obtinut din algele rosii marine, in special din genurile Chondrus, Eucheuma si Gigartina. Este un polisaharid natural folosit pentru ingrosare, gelifiere si stabilizare a produselor alimentare.
In Codex Alimentarius apare cu denumirea E407 (caragenan alimentar) si E407a (poligeenan, forma degradata).
PRINCIPALELE FUNCTII ALE CARAGENANULUI IN ALIMENTATIE
1. agent de ingrosare - creste vascozitatea lichidelor fara a le modifica gustul
2. agent de gelifiere - Poate forma geluri ferme sau moi in functie de tipul de caragenan si de concentratie
3. stabilizator - previne separarea ingredientelor in produse lichide sau emulsii
4. emulsifiant auxiliar - ajuta la mentinerea amestecurilor de grasime si apa stabile
5. retine apa - pastreaza umiditatea in produsele alimentare si impiedica uscarea
6. imbunatateste textura produselor, confera produsei un aspect cremos si uniform
7. agent de suspensie - impiedica depunerea particulelor solide in lichide.
UNDE SE UTILIZEAZA CARAGENANUL
Caragenanul este utilizat in multiple domenii:
Industria alimentara:
- produse lactate: lapte, iaurt, branzeturi procesate
- bauturi vegetale: lapte de soia, lapte de migdale
- deserturi: budinci, jeleuri, inghetata
- carne procesata: mezeluri, conserve
- panificatie si produse de patiserie pentru textura si stabilitate
Industria farmaceutica: stabilizare pentru siropuri, capsule si produse lichide
Cosmetice si produse de ingrijire: creme, geluri, lotiuni datorita proprietatii de ingrosare
DOZA MAXIMA ADMISA DE CARAGENAN
In Uniunea Europeana, E407 este considerat sigur fara limite stricte, dar se recomanda un consum maxim intre 100-5000 mg/kg in functie de produs.
E407a (poligeenan) nu este aprobat pentru consum alimentar.
Siguranta/Rating ingredient:
CONSUMUL DE CARAGENAN: RISCURI SI EFECTE SECUNDARE
Poate provoca:
- inflamatii intestinale la unele persoane sensibile, mai ales in doze mari;
- balonare sau disconfort gastric la persoanele cu sindrom de colon iritabil sau sensibilitate digestiva.
Studiile pe animale au indicat modificari usoare ale metabolismului glucozei si al lipidelor, cresterea tranzitului intestinal (efect laxativ), la consumul cantitatilor foarte mari.
De asemenea, studiile efectuate pe animale folosind poligeenan (E407a) au aratat unele modificari inflamatorii care pot favoriza dezvoltarea tumorilor colonice, dar acesta este interzis in alimentatie.
Un studiu realizat de Cornucopia Institute in anul 2016 prezinta dovezi conform carora aditivul alimentar caragenan este asociat cu riscuri serioase pentru sanatate. Studiul se bazeaza pe o investigatie de trei ani si include date obtinute din 1.337 de raspunsuri la chestionare din partea consumatorilor care relateaza probleme de sanatate potential legate de consumul de caragenan. Conform raportului, aproape 4.000 de studii (pe animale sau in-vitro) indica faptul ca caragenanul provoaca inflamatii gastrointestinale si creste frecventa leziunilor intestinale, ulceratiilor si chiar a tumorilor maligne. Rezultatele reportate sugereaza, de asemenea, ca unele loturi de caragenan alimentar pot contine o proportie de pana la 25% de poligeenan, substanta recunoscuta a avea potential carcinogen.
REGLEMENTARI LEGISLATIVE PENTRU CARAGENAN
In Uniunea Europeana: Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 407 – Caragenan. In acelasi timp, este interzisa folosirea de E407a (poligeenan) in alimente.
In SUA (FDA): caragenanul este considerat un ingredient sigur (GRAS) pentru alimente procesate; poligeenanul nu este aprobat.
INTREBARI FRECVENTE DESPRE CARAGENAN
1. Caragenanul este natural?
Da, este derivat din algele rosii marine.
2. Caragenanul este sigur pentru copii si femei gravide?
Da, in dozele uzuale din alimentele procesate, dar poligeenanul trebuie evitat.
3. Caragenanul poate provoca alergii?
Rar, dar poate cauza balonare sau disconfort la persoane sensibile.
4. Cum diferentiem caragenanul alimentar de poligeenan?
Poligeenanul este obtinut prin degradarea chimica a caragenanului si nu este aprobat pentru consum.
BIBLIOGRAFIE / RESURSE SUPLIMENTARE
1. European Food Safety Autority (EFSA) - Re-evaluation of carrageenan (E407) and processed Eucheuma seaweed (E407a) as food additives - https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/825
2. International Food Aditives Council - Carrageenan - https://www.foodingredientfacts.org/facts-on-food-ingredients/sources-of-food-ingredients/carrageenan/
3. "Carrageenan: New Studies Reinforce Link to Inflammation, Cancer, and Diabetes", Cornucopia Institute - https://www.cornucopia.org/wp-content/uploads/2016/04/CarageenanReport-2016.pdf
4. Regulamentul nr. 1130/2011 al Comisiei UE din 11 noiembrie 2011 de modificare a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European si al Consiliului privind aditivii alimentari.
Citeste mai mult
Descriere:
Riboflavina mai este cunoscuta sub numele de vitamina B2, avand rol in procesele metabolice, formarea anticorpilor, celulelor pielii si celulelor rosii.
Necesarul zilnic de vitamina B2 recomandat unui adult este urmatorul:
-
1,1 mg (femei)
-
1,3 mg (barbati)
Vitamina B2 se regaseste in: cereale, fructe, legume, migdale, carne si peste, produse lactate si oua.
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), riboflavina poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 101 – Riboflavine.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de riboflavina poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Sensibilitate la razele solare
-
Probleme la nivel digestiv
-
Interactiuni asupra efectului anumitor medicamente
Consumul de riboflavina nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Vitamina B12 este importanta atat pentru sistemul nervos si pentru metabolizarea proteinelor si grasimilor, cat si impotriva anemiei.
Necesarul zilnic de vitamina B12 recomandat este urmatorul:
-
2,4 mcg – adulti si copiii peste 14 ani
-
2,6 mcg – femei insarcinate
-
2,8 mcg – femei care alapteaza
Siguranta/Rating ingredient:
Nu au fost inregistrate.
Consumul de vitamina B12 nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Vitamina D ajuta corpul sa absoarba calciu, ajutand la mentinerea oaselor sanatoase si la reglarea sistemului imunitar.
Necesarul zilnic de vitamina D2 recomandat este urmatorul:
-
200 IU – adulti <50 de ani
-
400 IU – adulti > 50 ani
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de vitamina D2 in exces poate cauza:
-
Sete excesiva
-
Gust metalic
-
Lipsa poftei de mancare
-
Pierdere in greutate
-
Interactiuni asupra efectului anumitor medicamente
-
Probleme la nivelul rinichilor
-
Probleme cardiovasculare
Consumul de vitamina D2 nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: E 450
Functii: stabilizator, agent de crestere, regulator de aciditate, emulgator si sechestrant.
Descriere:
CE SUNT DIFOSFATII
Difosfatii, cunoscuti si sub numele de pirofosfati, sunt compusi chimici, saruri sau esteri ai acidului difosforic, utilizati pe scara larga in industria alimentara si in alte procese industriale.
In Codex Alimentarius apar cu denumirea E450, in lista de aditivi alimentari cu functiil de stabilizator, agent de crestere, regulator de aciditate, emulgator si sechestrant.
Conform Codex Alimentariu difosfatii se impart in:
- E450(i) Difosfatul disodic;
- E450 (ii) Difosfatul trisodic;
- E450 (iii) Difosfatul tetrasodic;
- E450 (v) Difosfatul tetrapotasic;
- E450 (vi) Difosfatul calcic dihidrogenat.
CE FUNCTII INDEPLINESC DIFOSFATII
Difosfatii au mai multe roluri in industria alimentara si nu numai:
- Reglarea aciditatii - ajuta la mentinerea pH-ului stabil;
- Emulsionant si agent de legare a apei - imbunatatesc textura si suculenta produselor;
- Agent de afanare - folosit in aluaturi si produse de panificatie;
- Stabilizator si agent de preventie a cristalizarii - in produsele lactate si bauturi;
- Chelator - leaga ionii metalici care pot afecta gustul sau stabilitatea produsului.
UNDE SE FOLOSESC DIFOSFATII
Difosfatii sunt utilizati in numeroase domenii alimentare si industriale:
- Produse de panificatie - praf de copt, aluaturi;
- Carne si produse din carne - mezeluri, carne procesata, pentru a mentine suculenta si a imbunatati textura;
- Produse lactate - branzeturi topite, lapte praf, pentru stabilizare si prevenirea coagularii;
- Bauturi si alimente procesate - sucuri, sosuri, gemuri;
- Alimente congelate - pentru a preveni pierderea apei la congelare.
DOZA ZILNICA ADMISA DE DIFOSFATI
Difosfatii nu au o "doza zilnica recomandata" oficiala exacta, dar exista limite de aport considerate sigure stabilite de autoritati precum EFSA (Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor).
Important: Difosfatii sunt surse de fosfor, iar EFSA a stabilit un aport maxim de fosfor pentru adulti: aproximativ 70 mg fosfor/kg corp/zi (aproximativ 5 g fosfor pe zi pentru o persoana de 70 kg).
REGLEMENTARI LEGISLATIVE
Regulamentul nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana permite folosirea acestui ingredient ca aditiv alimentar sub denumirea E 450 - Difosfati.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Siguranta/Rating ingredient:
RISCURI SI EFECTE SECUNDARE ASOCIATE CU DIFOSFATII
1. Dezechilibru de fosfor si calciu in organism;
2. Posibile probleme renale la persoane sensibile;
3. In cazuri rare,un aport mare de difosfati poate afecta absorbtia mineralelor;
4. Consumul excesiv poate provoca tulburari metabolice, fiind contraindicati in alimentele pentru sugari.
Conform studiilor, aportul moderat in limitele admise este considerat sigur pentru populatia generala.
INTREBARI FRECVENTE DESPRE AZORUBINA DESPRE DIFOSFATI
1. Difosfatii sunt siguri pentru consum?
Da, daca sunt utilizati conform dozelor maxime admise.
2. Difosfatii se gasesc doar in carne procesata?
Nu, se gasesc si in produse lactate, aluaturi, bauturi si alimente congelate.
3. Difosfatii pot provoca alergii?
Alergiile sunt rare; principala preocupare este aportul excesiv de fosfor.
4. Exista alternative naturale pentru difosfati?
Da, bicarbonatul de sodiu sau agentii de afanare naturali pot fi folositi in panificatie.
BIBLIOGRAFIE SI RESURSE SUPLIMENTARE
1. EFSA issues new advice on phosphates - https://www.efsa.europa.eu/en/press/news/190612
2. Regulamentul (UE) nr. 1129/2011 - Lista aditivilor alimentari autorizati
3. Phosphate Additives in Food - a Health Risk - https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3278747/
4. InfoCons - E450 - Difosfati - https://infocons.ro/aditivi/e450-difosfati/
Citeste mai mult
Important! Informatiile despre ingredientele si produsele prezentate pe site-ul www.alegesanatos.ro au caracter informativ, sunt realizate utilizand informatiile oferite de producator privind ingredientele si nu inlocuiesc indicatiile unui medic sau ale unui specialist. Va recomandam sa cereti o opinie avizata inainte de a cumpara un produs, daca nu sunteti sigur ca vi se potriveste.
Va rugam sa cititi cu atentie lista de ingrediente, atentionarile si instructiunile tiparite pe produs inainte de a-l consuma sau folosi. Este posibil ca in unele cazuri lista de ingrediente a unui produs sa se schimbe, iar aceste informatii sa nu ajunga la noi in timp util. Aparitia efectelor adverse mentionate pe site in urma consumului sau folosirii unui produs nu este obligatorie si poate varia de la o persoana la alta, in functie de starea de sanatate, varsta si stilul de viata.