Cum putem trata dischinezia biliara?

de Elena-Alina Constantinescu 24 Sep 2012

Tags: dischinezie biliara tratament dischinezie biliara regim dischinezie biliara cicoare telina rostopasca

In cazul acestei maladii, dieta are o importanta deosebita si uneori numai cu regimul igieno-dietetic se poate restabili echilibrul digestiv al bolnavului cu dischinezie biliara

In cazul acestei maladii, dieta are o importanta deosebita si uneori numai cu regimul igieno-dietetic se poate restabili echilibrul digestiv al bolnavului cu dischinezie biliara. Este recomandata o dieta protectoare hepatica si biliara, in sensul alimentelor permise si mai ales al modului lor de preparare (tabel). In afara de ce mancam este important si cand, si cum mancam etc. Iata cateva sfaturi in acest sens:

• mancati 4–5 mese pe zi (se recomanda mese mici si fractionate)
• dupa mesele principale stati culcat pe partea dreapta aproximativ ½ ora
• grasimile permise vor fi consumate crude si in cantitati foarte mici (40–50g/zi)
• ciorbele se consuma cu prudenta si doar dupa indepartarea grasimii de la suprafata
• evitati sosurile, rantasurile, tocanele, tocaturile, papricasul
• consumul de lichide este indicat la sfarsitul mesei
• sarea este permisa in cantitate moderata
• se recomanda exercitiile fizice care accelereaza golirea vezicii biliare
• reduceti fumatul pana la suprimarea totala

Tratamentul chirurgical, colecistectomia, s-a constatat ca duce la disparitia simptomelor in 75-90% din cazuri, totusi 10-24% dintre pacienti continua sa prezinte manifestari si dupa interventia chirurgicala.
 
Daca cauza dischineziei biliare este data de tulburarile de motilitate de la nivelul sfincterului Oddi atunci sfincterotomia endoscopica are cele mai bune rezultate pe termen lung determinand disparitia simptomelor la peste 80% din pacienti.
De asemenea util in tratarea dischineziei biliare este si tratamentul balnear. Apele alcaline au actiune coleretica si colecistokinetica, dilueaza si fluidifica bila; apele clorurate sodice, bicarbonate, carbogazoase exercita o actiune deprimanta asupra secretiei biliare si de concentrare a bilei; apele sulfuroase au actiune coleretica. Statiuni indicate sunt: Caciulata, Calimanesti, Lipova, Olanesti, Sangeorz-Bai, Slanic-Moldova.

Fitoterapia poate fi folosita ca adjuvant in tratamentul dischineziei. Dintre plantele cu actiune coleretica (de stimulare a secretiei biliare) si/sau colagoga (de stimulare a eliminarii bilei formate in duoden) cele mai folosite in acest caz sunt:

• Cicoarea, pe care Galen a numit-o prietena ficatului, se poate folosi in alimentatie sub forma de salata preparata din frunze tinere sau ca infuzie obtinuta din 15 grame frunze uscate la un litru de apa. Se consuma 1-2 cani pe zi.
• Anghinarea se foloseste inainte de mesele principale, sub forma de infuzie obtinuta din lingurite de frunze la o cana de apa, din care se beau doua cani pe zi.
• Rostopasca, care are si actiune antispastica (calmeaza durerile date de contractiile vezicii biliare), se administreaza ca infuzie, preparata din 3 grame frunze uscate la o cana cu apa, cantitate care se bea treptat, in decursul unei zile.
• Papadia este folosita sub forma de infuzie preparata din doua lingurite de planta (intreaga) la o cana de apa; in total, 2-3 cani pe zi.

• Telina avand actiune colagoga, se consuma, dupa fiecare masa, cate o cana cu infuzie preparata cu o lingurita de frunze.

 
Tabel        Regimul igieno-dietetic recomandat in dischinezia biliara
 

ALIMENTE	PERMISE	INTERZISE
Supe	supe de legume, fara grasimi sau rantas, sarate moderat, supe de fulgi de ovaz, de orez, gris	supe grase
Carne	slaba, curatata de piele, fascii si grasime si de preferat alba (pui, curcan), fiarta sau la gratar (dupa ameliorarea bolii)	porc, rata, gasca, vanat, carnea prajita, carnea conservata prin afumare, mezeluri, organe (creier, rinichi, ficat, plamani)
Legume	fasole verde, cartofi, morcovi, dovlecei, gulii, conopida, spanac, salata verde, laptuci, rosii	legume uscate (fasole, linte, mazare), mazare verde, sparanghel, varza, vinete, ardei iute, ciuperci, ridichi, ceapă, usturoi, telina, praz, muraturile
Peste	slab (salau, stiuca, biban)	gras (nisetru, cega, somn, morun, sardele, heringi), icre de peste, raci, fructe de mare
Grasimi	unt, ulei de masline	untura, slanina
Oua	moi (se consuma cu prudenta, dupa ameliorarea simptomelor)	sub forma de omleta, ochiuri prajite sau maioneza
Lapte si produse derivate	lapte dulce, lapte batut, iaurt, kefir, branza dulce de vaca	branzeturi fermentate, smantana
Paine si paste fainoase	paine prajita, paine veche de o zi, biscuiti, gris, orez, macaroane, fidea, tapioca, fulgi de ovaz	paine neagra
Dulciuri, prajituri	pregatite cu putine oua si foarte putina grasime, prajituri uscate, prajituri cu miere, aluaturi fragede, tarte cu fructe sau marmelada, placinta cu mere sau branza dulce; gemuri, dulceturi, miere	prajituri cu creme grase, cu oua, cacao, frisca ori grasime, ciocolata
Fructe	crude, coapte la cuptor, sub forma de compoturi, gem, jeleuri de mere, prune, citrice, fragi, capsuni, zmeura, pepene verde, struguri	nuci, alune, migdale, masline
Condimente	˗	piper, hrean, boia, dafin, mustar, otet
Bauturi	apa plata, limonada, sucuri de fructe, ceaiuri de plante (menta, sunatoare, musetel, tei, macese)	cafea, bauturi pe baza de cola, alcool (bere, vin, tuica, etc)

Dr. Alin Popescu
Medic primar medicina sportiva

Ti-a placut acest articol? Atunci poate te intereseaza si: