Mod de folosinta: se foloseste la sendvis, pizza, salata si alimente sau ca, component la gratar.
Pentru o descriere amanuntita, dati click pe oricare dintre ingredientele de mai jos:
Grad de risc ingrediente:
Descriere:
Conform Codex Alimentarius, apa se regaseste in categoria 14.0 Bauturi, excluzand produsele lactate, grupa 14.1 Bauturi non-alcoolice, subgrupa 14.1.1 Ape: ape naturale sau imbuteliate, carbonate sau nu.
Conform celor 2 legi in vigoare - Legea nr. 458 din 08/07/2002 privind calitatea apei potabile si Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile), apa potabila (si deci si cea folosita in industria alimentara) este apa destinata consumului uman:
„a) orice tip de apa in stare naturala sau dupa tratare, folosita pentru baut, la prepararea hranei,ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei si indiferent daca este furnizata prin retea de distributie, din rezervor sau este distribuita in sticle ori in alte recipiente;
b) toate tipurile de apa folosita ca sursa in industria alimentara pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substantelor destinate consumului uman.
c) apa provenind din surse locale, precum fantani, izvoare etc., folosita pentru baut, gatit sau in alte scopuri casnice.
Apa potabila trebuie sa fie sanogena si curata, indeplinind urmatoarele conditii:
a) sa fie lipsita de microorganisme, paraziti sau substante care, prin numar sau concentratie, pot constitui un pericol potential pentru sanatatea umana;
b) sa intruneasca cerintele minime prevazute in lege.”
De asemenea, apa potabila trebuie sa nu contina:
-
Bacterii coliforme
-
Escherichia coli (E.coli)
-
Enterococi
-
Pseudomonas aeruginosa
-
Clostridium perfringens
Conform Normei tehnice (HG 1020/2005) de exploatare si comercializare a apelor minerale naturale, exista un numar de compusi prezenti in mod natural in apele minerale naturale ale caror limite maxime, daca sunt depasite, pot constitui un factor de risc pentru sanatatea publica:
-
Stibiu – 0,005 (mg/l)
-
Arsen – 0,01 (mg/l)
-
Bariu – 1,0 (mg/l)
-
Bor (mg/l)
-
Cadmiu – 0,003 (mg/l)
-
Crom – 0,05 (mg/l)
-
Cupru – 1,0 (mg/l)
-
Cianuri – 0,07 (mg/l)
-
Fluoruri – 5,03 (mg/l)
-
Plumb – 0,01 (mg/l)
-
Mangan – 0,5 (mg/l)
-
Mercur – 0,001 (mg/l)
-
Nichel – 0,020 (mg/l)
-
Nitrati – 50 (mg/l)
-
Nitriti – 0,1 (mg/l)
-
Seleniu – 0,01 (mg/l)
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de apa contaminata poate cauza:
-
Methemoglobinemia
-
Cancer (gastric, in principal)
-
Intoxicatii si alergii
-
Afectiuni dermatologice
-
Toxicitate la nivelul diverselor organe
-
Hepatita
-
Dizenterie
-
Holera
In Uniunea Europeana, concentratia maxima pe care o poate contine apa potabila este de 50 de miligrame/litru. Conform medicilor insa, o concentratie de peste 10 mg/l nitraţi şi peste 0,05 mg/l nitriţi poate pune in pericol viata bebelusilor (
http://www.evz.ro/detalii/stiri/apa-imbuteliata-pericol-pentru-nou-nascuti-vezi-ce-cantitate-de-nitrati-contine-o-sticla-de.html).
Citeste mai mult
Descriere:
Termenul “zahar” se aplica la un numar mare de carbohidrati prezenti plantele caracterizate printr-un gust mai mult sau mai putin dulce.
Zaharul principal, glucoza, apare in urma procesului de fotosinteza care are loc in toate plantele verzi, in timp ce alte amestecuri de zahar se regasesc in seva anumitor plante, sub forma de sirop.
In alimentatie, zaharul poate:
-
Sa apara in mod natural: lactoza din lapte, fructoza din fructe, miere si legume, maltoza din bere
-
Sa fie adaugat din surse precum: porumb, struguri, sfecla, trestie de zahar
In general, pe ambalajul produselor se trece cel de-al doilea tip de zahar (cel comercial).
Conform Codex Alimentarius, Standardul 212-1999, zaharul se regaseste in grupa 11.0 Indulcitori, inclusiv miere, subgrupa 11.1. Zahar refinat si brut.
11.1.1 Zahar alb, dextroza anhidra, dextroza monohidrata, fructoza
-
Poate contine urmatorii aditivi: sulfiti (15 mg/kg)
11.1.2 Zahar pudra, dextroza pudra
-
Poate contine urmatorii aditivi:
-
Silicat de calciu 15000 mg/kg
-
silicat de calciu si aluminiu 15000 mg/kg
-
carbonat de magneziu 15000 mg/kg
-
silicat de magneziu sintetic 15000 mg/kg
-
fosfati 6600 mg/kg
-
dioxid de siliciu, amorf 15000 mg/kg
-
aluminosilicat de sodiu 15000 mg/kg
-
sulfiti 15 mg/kg
11.1.3 Zahar alb fin, zahar brun fin, sirop de glucoza, sirop de glucoza uscat, trestie de zahar
-
Poate contine urmatorii aditivi: sulfiti (20 mg/kg)
11.1.3.1 Sirop de glucoza uscat folosit in productia de produse de cofetarie
11.1.3.2 Sirop de glucoza folosit in productia de produse de cofetarie
11.1.4 Lactoza
11.1.5 Zahar alb provenit din plantatii sau mori
-
Poate contine urmatorii aditivi: sulfiti (70 mg/kg)
Conform Regulamentului Consiliului European nr. 318/2006, zaharul alb, de calitate standard trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
-
Sa fie intact, autentic si de calitate comerciala; uscat, sub forma de cristale granulate omogene;
-
Sa detina o polarizare minima de 99,7°;
-
Sa aiba o umiditate maxima de 0,06%;
-
Sa aiba un grad de invertire de maximum 0,04%;
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
World Health Organization recomanda un consum de zaharuri care sa acopere nu mai mult de 10% din numarul total de calorii. Astfel, o dieta zilnica de 2000 de calorii ar presupune maximum 50 de grame de carbohidrati sub forma de zaharuri.
National Academy of Sciences Dietary Reference Intake (DRI) limiteaza consumul de zahar la 25% din numarul de calorii, respectiv 125 de grame de carbohidrati.
United States Department of Agriculture (USDA) recomanda un consum de zaharuri limitat la pana la 10% din totalul de calorii.
Citeste mai mult
Descriere:
Usturoiul prezinta urmatoarele caracteristici nutritionale (28,35 g):
-
42 calorii
-
1 g de grasimi
-
9 g de carbohidrati
-
2 g de proteine
Contine, de asemenea, mangan, vitamina B6, vitamina C, fosfor, seleniu, calciu, potasiu, fier si cupru.
Conform Codex Alimentarius, usturoiul se regaseste in categoria 04.0 Fructe si legume (inclusiv ciuperci si fungi, radacini si tuberculi, leguminoase si aloe vera), alge, nuci si seminte, grupa 04.2 Legume (inclusiv ciuperci si fungi, radacini si tuberculi, leguminoase si aloe vera), alge, nuci si seminte, subgrupa 04.2.1.1 Legume proaspete netratate (inclusiv ciuperci si fungi, radacini si tuberculi, leguminoase – inclusiv boabe de soia - si aloe vera), alge, nuci si seminte: legume proaspete prezentate dupa recoltare.
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de usturoi poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Probleme la nivel digestiv (crampe, balonari, flatulenta, arsuri)
-
Dureri de cap
-
Ameteli
-
Sangerari abundente (spontane sau in cazul unor leziuni)
-
Hyphema
-
Interactiuni asupra efectului anumitor medicamente
Consumul de usturoi nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Conform Codex Alimentarius, Standardul 150-1985, sarea se regaseste in categoria 12.0 Saruri, condimente, supe, sosuri, salate si produse proteice, grupa 12.1 Sare si inlocuitori de sare, subgrupa 12.1.1. Sare: clorura de sodiu (sare de masa, iodata, iodata fluorizata, dendritica).
Aditivi pe care ii poate contine:
-
Carbonat de calciu – gmp
-
Silicat de calciu – gmp
-
Ferocianuri - 14 mg/kg
-
Carbonat de magneziu - gmp
-
Oxid de magneziu – gmp
-
Silicat sintetic de magneziu – gmp
-
Fosfati - 8800 mg/kg
-
Polisorbati - 10 mg/kg
-
Saruri ale acizilor miristic, palmitic si stearic cu amoniac, calciu, potasiu si sodiu - gmp
-
Dioxid de silicon, amorf - gmp
Conform HG nr. 568/2002, republicata 2009, privind iodarea universala a sarii destinate consumului uman, hranei animalelor si utilizarii in industria alimentara:
-
„Sarea pentru consum alimentar uman este un produs cristalin in a carui compozitie predomina clorura de sodiu (NaCl), obtinut prin extragere din depozitele naturale subterane sau din apa de mare, potrivit Codex Standard pentru sarea destinata consumului alimentar;
-
Sarea iodata este sarea dostinata consumului uman, hranei animalelor si utilizarii in industria alimentara, la care s-a adaugat iod, sub forma de iodat sau iodura de potasiu;
-
Sarea iodata trebuie sa contina 30 mg iod/kg de sare, respectiv 50,6 mg iodat de potasiul/ kg de sare sau 39,2 iodura de potasiu/kg de sare. Se admite ca limita minima un continut de 25 mg iod/kg de sare, respectiv 42 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 32,5 mg iodura de potasiu/kg de sare, iar ca limita maxima un continut de 40 mg iod/kg sare, respectiv 67,2 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 52 mg iodura de potasiu/kg do sare.”
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), sarea poate contine:
-
Carbonat de calciu (E 170)
-
Acid fosforic – fosfați – di-, tri- și polifosfați (E 338-452)
-
Ferocianuri (E 535-538)
-
Carbonați de sodiu (E 500)
-
Carbonați de magneziu (E 504)
-
Clorură de magneziu (E 511) - numai sare de mare
-
Oxid de magneziu (E 530)
-
Dioxid de siliciu – silicați (E 551-559)
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de sare poate cauza:
-
Hipertensiune arteriala
-
Pietre la rinichi
-
Boli cardiovasculare
-
Osteoporoza
-
Probleme la nivelul tiroidei
Potrivit specialistilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii, este suficient sa consumam 5-6 grame de sare pe zi, adica o lingurita rasa.
Citeste mai mult
Sinonime: TRICITRAT DE SODIU
Descriere:
Acidul citric se regaseste in numeroase fructe, dar este folosit cu roluri de agent de aroma, acidifiant sau conservant in produsele alimentare.
Cu toate ca acidul citric pe care il produce organismul este esential, parerile privind consumul de acid citric sunt impartite.
Acidul citric este o celula formata din carbon, oxigen si hidrogen, avand aproximativ 2,5 calorii/g.Faptul ca este acid ii confera aroma si proprietatile de conservant -previne dezvoltarea bacteriilor.
Acidul citric este confundat deseori cu acidul ascorbic (vitamina C) deoarece se regasesc in aceleasi produse alimentare. Prin comparatie, acidul citric nu este esential pentru mentinerea functiei celulelor, precum este acidul ascorbic.
Mai poate fi confundat si cu “sarea de lamaie” (acidul tartric E 334) care are un anumit grad de toxicitate.
Acidul citric produs de celulele umane nu este daunator. Este esential in procesul de productie a energiei din nutrientii ce o contin - proteine, carbohidrtati si grasimi. Asa se produce citratul, efectele lui neputand fi inlocuite cu cele ale unui citrat consumat.
Consumul de citrice duce direct si la consum de acid citric. Acesta patrunde in sange, iar majoritatea acidului ajunge in urina si, spre urmare, este eliminat din organism.
O mica parte din acidul citric ajunge si in celule, in mare parte cele ale ficatului. Atunci cand citratul ajunge in celule, acesta este convertit in grasime. In concluzie, doar o mica parte de citrat ajunge in celule, efectele fiind minime.
Consumul scazut de acid citric nu este daunator. In acelasi timp, nu a fost stabilita o doza zilnica recomandata, de aceeea producatorii sunt cei care decid ce cantitate sa foloseasca in produse.
Conform Codex Alimentarius, acidul citric poate fi folosit ca regulator de aciditate, antioxidant si agent de chelare.
Acesta se poate regasi in urmatoarele produse:
-
01.6.6 Proteine din branza de zer - gmp
-
02.1.1 Ulei de unt, grasime din lapte, unt clarificat - gmp
-
14.1.2.1 Suc de fruncte - 3000 mg/kg
-
14.1.2.3 Concentrat pentru suc de fructe - 3000 mg/kg
-
14.1.3.1 Nectar de fructe - 5000 mg/kg
-
14.1.3.3 Concentrat pentru nectar de fructe - 5000 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 330 – Acid Citric.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acidul citric poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Surse: livestrong.com, alive.com.
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de acid citric poate fi daunator pentru anumite persoane care au diverse sensibilitati. De asemenea, consumul excesiv este si el daunator, acest lucru fiind valabil in cazul oricarui aliment.
Un studiu al cercetatorilor germani au demonstrat ca un consum mare de acid citric poate duce la eroziune dentara (aparitia cariilor), mai ales printre copii si adolescenti. Acest lucru se intampla din cauza faptului ca a crescut consumul de sucuri, dulciuri si sosuri printre aceste doua categorii, iar aceste produse contin acid citric.
Copiii si adolescentii mai sunt expusi si la urmatoarele efecte advserse ale consumului excesiv de acid citric:
-
iritarea sistemului digestiv
-
iritarea sistemului respirator (de la inhalarea acidului din bauturile carbogazoase)
Consumul excesiv de acid citric poate cauza:
-
Reactii alergice (intoleranta)
-
Interferente asupra efectului anumitor medicamente
-
Probleme la nivel digestiv (arsuri, dureri, senzatie de voma)
-
Probleme la nivelul dintilor (afecteaza smaltul)
Consumul de acid citric nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Acidul citric nu este recomandat in alimentatia copiilor.
Citeste mai mult
Sinonime: E202
Descriere:
Sorbatul de potasiu este produs prin reactia acidului sorbic cu hidroxidul de potasiu, putand fi folosit drept conservant cu un ph de pana la 6,5.
Conform Codex Alimentarius, sorbatul de potasiu poate fi folosit pe post de conservant.
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acidul citric poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 202 – Sorbat de potasiu.
Doza zilnica admisa: 25 mg/kg.
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de sorbat de potasiu poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Toxicitate la nivelul organelor
-
Migrene
Consumul de sorbat de potasiu nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: PATLAGICA ROSIE, TOMATA
Descriere:
Rosia numita stiintific Solanum lycopersicum, este o planta din familia Solanaceae.
Din punct de vedere botanic rosia este un fruct.
Rosiile pot fi de culoare rosu, galben, portocaliu, verde, violet, maro.
Termenul denumeste, de asemenea, fructul carnos al plantei, care este una dintre legumele cele mai importante din alimentatia umana, consumata in stare proaspata sau preparata.
Nu mai putin de 90% din continutul rosiei este apa biologica, usor asimilabila de catre organismul uman, apa care alcatuieste suportul ideal pentru administrarea unei colectii de vitamine, minerale, enzime si alte substante active ale tomatelor.
Dintre vitaminele continute de rosii, cele mai importante sunt:
-
vitamina A (importanta pentru ochi si pentru procesele endocrine)
-
complexul B (B1, B2, B5, B6 - protectoare ale sistemului nervos, ale sistemului osos, ale metabolismului), vitamina C (necesara sistemului cardiovascular, sistemului nervos si endocrin)
-
vitamina E (vitamina tineretii si a fertilitatii)
-
vitamina K (importanta pentru sinteza anumitor elemente figurate ale sangelui).
Rosiile mai contin cantitati insemnate de:
-
Potasiu
-
Fosfor
-
Fier
-
Calciu
-
magneziu
-
seleniu,
-
acizi organici, acestia din urma avand un rol important pentru sistemul digestiv.
De asemenea, rosia mai contine o substanta foarte importanta, licopen, un antioxidant puternic care ajuta la pevenirea bolilor de inima.
Recent s-a mai descoperit ca rosiile contin licopina, un pigment care da culoarea rosie, specifica tomatelor, si care tinde sa revolutioneze industria farmaceutica. Licopina are un efect antioxidant mai puternic decat vitamina C.
Licopina protejeaza organismul de:
-
Cancer
-
bolile cardiovasculare
-
procesele degenerative
-
tulburarile de metabolism
-
diferitele intoxicatii (inclusiv cu tutun).
Doza zilnica maxima recomandata este de 3/4 - 1 rosie. Orice depasire poate avea urmari grave.
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Studii recente efectuate de institute de renume din Italia au determinat ca, desi rosia este considerata a fi "fructul inimii", consumul excesiv de rosii poate provoca:
-
anevrismul aortei toracice si abdominale
-
angina pectorala
-
aritmii
-
arteroscleroza.
Citeste mai mult
Descriere:
Ardeiul (Capsicum annuum) este o specie popular a genului Capsicum care face parte din familia Solanaceae.
Proprietatile medicinale ale ardeiului sunt limitate la cele vitaminizante (indeosebi privind vitaminele A si C).
Ardeiul contine o substanta importanta numita capsaicina care are multiple indicatii terapeutice. Aceasta reduce durerile si inflamatiile si lupta impotriva cancerului, in special cu tumorile de la nivelul pancreasului, al plamanilor si a prostatei.
Beneficiile ardeiului iute:
-
stimulant
-
antiseptic (contine o mare cantitate de vitamina C si beta-caroten)
-
regularizeaza curgerea sangelui
-
intareste inima, areterele si nervii.
-
determina arderea rapida a grasimilor din corp
-
sporeste apetitul
-
actioneaza ca un expectorant, astfel este util persoanelor care sufera de astm, bronsite cronice, sinuzite sau congestii datorate racelii sau gripei
-
bun coagulant
-
imbunatateste memoria
-
previne atacurile cardiac
-
face bine corzilor vocale
-
elimina starea de oboseala
-
are efect antiinflamator.
Contine:
-
vitamina K
-
vitamina B6
-
potasiu
-
fibre alimentare
-
tiamina
-
riboflavin
-
niacin
-
acid folic
-
fier
-
magneziu
-
fosfor.
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
-
Contrar parerilor, ardeiul iute nu produce ulcer si nici hemoroizi.
-
In cazul tratamentului cu tinctura de ardei iute pentru cresterea parului, dezavantajul acestuia este ca produce o anumita senzatie de arsura.
Citeste mai mult
Functii: aditiv alimentar, agent de ingrosare
Descriere:
Un aditiv alimentar cu simbolul E1420 (amidon modificat acetilat), 1421, E1422 sau E1440 (amidon modificat hidroxipropilic), din grupul agentilor de ingrosare.
-
amidon tratat fizic sau chimic (cu acizi, baze, tratamente termice extreme, etc.), solubil si in apa rece, folosit in industria alimentara pentru prepararea iaurturilor cremoase ori ca agent de ingrosare, datorita caracteristicilor tixotrope.
-
un adaos artificial, strain esentei alimentului si fara similitudini in natura.
E 1422 este un adipat de diamidon acetilat. Face parte din categoria "E-uri suspecte".
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
-
Printre pericolele care pandesc organismul in urma consumarii e-urilor "suspecte" se numara: alergiile, dereglarile hormonale, tulburarile hepatice, bolile intestinale si ale ficatului, tulburarile hepato-biliare, tulburari ale tubului digestiv, tulburarile nervoase si cresterea nivelului de colesterol.
-
In majoritatea tarilor din UE, amidonul modificat este interzis sa se foloseasca ca agent al produselor lactate simple (iaurturi), utilizandu-se doar pentru iaurturile cremoase si pentru unele sortimente de iaurturi cu fructe.
Citeste mai mult
Sinonime: ACID ETANOIC
Functii: conservant
Descriere:
-
Acidul acetic este un acid slab, din clasa acizilor carboxilici.
-
Este un lichid incolor cu miros patrunzator si iritant.
-
Acid natural, prezent in majoritatea fructelor.
-
Este produs prin fermentarea zaharului, a melasei sau a alcoolului de catre bacterii sau prin sinteza chimica, din aldehida acetica.
Este utilizat atat ca:
-
solvent, desi este puternic coroziv
-
la prepararea unui numar mare de compusi importanți (acetanimida, anhidrida acetica, cetena, acetatul de vinil si acidul acetilsalicilic, acetatul de celuloza, esteri utilizati in parfumerie, coloranti).
In industria alimentara, este utilizat sub codul E260 ca aditiv alimentar cu scopul ajustarii aciditatii.
-
Acidul acetic este folosit ca si conservant impotriva bacteriilor si fungilor.
-
Cea mai mare activitate o are la pH scazut.
-
Poate fi folosit ca si component de aroma.
Reactii adverse:
- Restrictii de folosinta:
- Da
Siguranta/Rating ingredient:
Ar trebui evitat de catre persoanele (foarte rar) care prezinta intoleranta la otet.
Citeste mai mult
Functii: agent de ingrosare
Descriere:
Guma de guar provine din India, dintr-o planta specifica zonei indiene, fasolea de guar.
Este o substanta de adaos in industria alimentara obtinuta din boabele recoltei.
In industria alimentara este utilizata pentru:
-
a face mai consistente unele produse
-
gelatinare
-
marirea in volumul
-
stabilizator in prepararea multor produse alimentare.
In Codus Alimentarius, guma de guar poarta denumirea de E412.
Reactii adverse:
- Cancer:
- Da
Siguranta/Rating ingredient:
-
E412 este considerat nociv deoarece contine dioxina, o substanta foarte daunatoare care provoaca malformatii la nou nascuti si despre care se crede ca este si o cauza a cancerului.
-
Faina boabelor de guar favorizeaza aparitia alergiei si chiar substanta in sine provoaca eruptii alergice, consumul in cantitati mari duce la colica si umflare.
Citeste mai mult
Functii: colorant
Descriere:
Beta carotenul este un tip de pigment ce se gaseste in plante, mai ales in morcovi si in legumele colorate.
Carotenii sunt produsi ca izomeri, constand dintr-o serie de compusi chimic identici, dar diferiti steric.
Studiile bazate pe subiecti au relevat faptul ca persoanele care consuma de cel putin 4 ori pe zi fructe si legume bogate in beta-caroten isi reduc riscul de aparitie a bolilor de inima si a cancerului.
In organism, beta-carotenul este convertit in vitamina A (retinol).
Retinolul are urmatoarele proprietati:
-
imbunatateste vederea
-
intareste sistemul imunitar
-
contribuie la o piele sanatoasa
-
intarireste membranele musculare.
In Codus Alimentarius, acest ingredient are denumirea de E160a.
Colorant alimentar, insolubil in apa ale carui nuante variaza de la galben la oranj, depinzand de solventul utilizat pentru extractie.
Doza zilnica:
Face parte din categoria "E-uri suspecte".
Reactii adverse:
- Restrictii de folosinta:
- Da
Siguranta/Rating ingredient:
-
Printre pericolele care pandesc organismul in urma consumarii E-urilor "suspecte" se numara: alergiile, dereglarile hormonale, tulburarile hepatice, bolile intestinale si ale ficatului, tulburarile hepato-biliare, tulburari ale tubului digestiv, tulburarile nervoase si cresterea nivelului de colesterol.
-
Concentratii mai mari pot duce la o culoare galbena a pielii. Carotenul este o sursa de vitamina A(retinol), concentratiile marite pot provoca simptome ale toxicitatii vitaminei A.
-
Studiile au sugerat ca dozele mari de beta-caroten pot ajuta in scaderea sensibilitatii la radiatiile solare.
Citeste mai mult
Sinonime: CARMINE, COCHINEAL, E120
Functii: colorant, ingredient pafum
Descriere:
-
culoare derivata natural
-
pigment rosu intens
Reactii adverse:
- Alergii / Imunotoxicitate:
- Nu exista informatii
- Expunere multipla, cumulativa:
- Este considerat sigur
- Toxicitate la nivelul organelor:
- Nu
- Probleme la nivel endocrin:
- Nu exista informatii
- Neurotoxicitate:
- Nu exista informatii
- Genotoxicitate / Mutagenicitate:
- Nu exista informatii
- Persistenta si bioacumulare:
- Nu
- Iritatii (piele, ochi, plamani):
- Nu exista informatii
- Ecotoxicologie:
- Da
- Cancer:
- Nu exista informatii
- Toxicitate la nivel reproductiv:
- Nu exista informatii
- Restrictii de folosinta:
- Nu exista informatii
- Contaminati:
- Nu exista informatii
- Riscuri profesionale:
- Nu exista informatii
- Capacitate absorbtie:
- Nu exista informatii
- Modificari celulare:
- Nu exista informatii
Siguranta/Rating ingredient:
Food and Drug Administration (FDA) a notat acest ingredient drept un colorant aditiv scutit de certificare. CI 75470 poate fi folosit atat drept colorant aditiv in mancare, cat si drept colorant in cosmetice si produse de ingrijire personala, inclusiv in produse destinate ingrijirii buzelor si zonei din jurul ochilor.
Conform Directivei UE 1223/2009, acest ingredient poate fi folosit in cosmetice si produse de ingrijire personala, atata timp cand cerintele de puritate sunt indeplinite.
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 120 - Cochineal, Carminic acid, Carmines.
Citeste mai mult
