Descriere:
Laptele pasteurizat este laptele obtinut prin procesul de pasteurizare in timpul caruia sunt distrusi
germenii, dar pot fi distruse si alte bacterii si nutrienti benefici. In cazul laptelui pasteurizat insa se pot pierde pana la 10% din nutrienti (vitamina E, B12, biotina).
Conform Codex Alimentarius, laptele pasteurizat se regaseste in categoria 01.1 Lapte si produse lactate, grupa 01.1.1 Lapte si lapte batut (simplu), subgrupa 01.1.1.1 Lapte (simplu): lapte fluid de la animale (vaci, oi, capre, bivol). Laptele este in general tratat termin prin pasteurizare, tratament UHT (temperatura foarte ridicata) sau sterilizare. In aceasta subgrupa intra lapte degresat si semi-degresat, integral si cu continut redus de grasimi.
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de lapte pasteurizat poate cauza:
-
Reactii alergice (intoleranta)
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Boli cardiovasculare
-
Boli la nivelul rinichilor
-
Probleme la nivel digestiv
Consumul de lapte pasteurizat nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Conform Codex Alimentarius, Standardul 150-1985, sarea se regaseste in categoria 12.0 Saruri, condimente, supe, sosuri, salate si produse proteice, grupa 12.1 Sare si inlocuitori de sare, subgrupa 12.1.1. Sare: clorura de sodiu (sare de masa, iodata, iodata fluorizata, dendritica).
Aditivi pe care ii poate contine:
-
Carbonat de calciu – gmp
-
Silicat de calciu – gmp
-
Ferocianuri - 14 mg/kg
-
Carbonat de magneziu - gmp
-
Oxid de magneziu – gmp
-
Silicat sintetic de magneziu – gmp
-
Fosfati - 8800 mg/kg
-
Polisorbati - 10 mg/kg
-
Saruri ale acizilor miristic, palmitic si stearic cu amoniac, calciu, potasiu si sodiu - gmp
-
Dioxid de silicon, amorf - gmp
Conform HG nr. 568/2002, republicata 2009, privind iodarea universala a sarii destinate consumului uman, hranei animalelor si utilizarii in industria alimentara:
-
„Sarea pentru consum alimentar uman este un produs cristalin in a carui compozitie predomina clorura de sodiu (NaCl), obtinut prin extragere din depozitele naturale subterane sau din apa de mare, potrivit Codex Standard pentru sarea destinata consumului alimentar;
-
Sarea iodata este sarea dostinata consumului uman, hranei animalelor si utilizarii in industria alimentara, la care s-a adaugat iod, sub forma de iodat sau iodura de potasiu;
-
Sarea iodata trebuie sa contina 30 mg iod/kg de sare, respectiv 50,6 mg iodat de potasiul/ kg de sare sau 39,2 iodura de potasiu/kg de sare. Se admite ca limita minima un continut de 25 mg iod/kg de sare, respectiv 42 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 32,5 mg iodura de potasiu/kg de sare, iar ca limita maxima un continut de 40 mg iod/kg sare, respectiv 67,2 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 52 mg iodura de potasiu/kg do sare.”
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), sarea poate contine:
-
Carbonat de calciu (E 170)
-
Acid fosforic – fosfați – di-, tri- și polifosfați (E 338-452)
-
Ferocianuri (E 535-538)
-
Carbonați de sodiu (E 500)
-
Carbonați de magneziu (E 504)
-
Clorură de magneziu (E 511) - numai sare de mare
-
Oxid de magneziu (E 530)
-
Dioxid de siliciu – silicați (E 551-559)
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de sare poate cauza:
-
Hipertensiune arteriala
-
Pietre la rinichi
-
Boli cardiovasculare
-
Osteoporoza
-
Probleme la nivelul tiroidei
Potrivit specialistilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii, este suficient sa consumam 5-6 grame de sare pe zi, adica o lingurita rasa.
Citeste mai mult
Descriere:
Cheagul este o enzima naturala ce poate inchega laptele – poate fi de mai multe tipuri:
-
Cheag de origine animala – obtinut din stomac uscat de vitel si miel, de porc sau de pui
-
Cheag microbian – obtinut prin biosinteza din tulpini de microorganisme care se dezvolta pe tarate de grau
-
Cheag de origine vegetala (smochin, ananas, papaya, pepene verde).
Conform Codex Alimentarius, Standardul 290-1995, cheagul se regaseste in grupa 01.5 Lapte praf, pudra crema (simpla) si analogi, grupa 01.5.1 Lapte praf si pudra crema (simpla): produse obtinute prin inlaturarea partiala a apei din lapte sau crema, produse in forma de pudra. Sunt incluse si cazeina si cazeinatii.
Aditivi pe care ii poate contine:
-
Esteri de ascorbil - 500 mg/kg
-
Hidroxianisol butilat - 100 mg/kg
-
Butilhidroxitoluen - 200 mg/kg
-
Esteri ai acidului diacetiltartric si acizi grasi din glicerina - 10000 mg/kg
-
Polidimetilsiloxan - 10 mg/kg
-
Galat de propil - 200 mg/kg
-
Sucrogliceride - 10000 mg/kg
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de cheag poate cauza:
Consumul de cheag nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: TRICITRAT DE SODIU
Descriere:
Acidul citric se regaseste in numeroase fructe, dar este folosit cu roluri de agent de aroma, acidifiant sau conservant in produsele alimentare.
Cu toate ca acidul citric pe care il produce organismul este esential, parerile privind consumul de acid citric sunt impartite.
Acidul citric este o celula formata din carbon, oxigen si hidrogen, avand aproximativ 2,5 calorii/g.Faptul ca este acid ii confera aroma si proprietatile de conservant -previne dezvoltarea bacteriilor.
Acidul citric este confundat deseori cu acidul ascorbic (vitamina C) deoarece se regasesc in aceleasi produse alimentare. Prin comparatie, acidul citric nu este esential pentru mentinerea functiei celulelor, precum este acidul ascorbic.
Mai poate fi confundat si cu “sarea de lamaie” (acidul tartric E 334) care are un anumit grad de toxicitate.
Acidul citric produs de celulele umane nu este daunator. Este esential in procesul de productie a energiei din nutrientii ce o contin - proteine, carbohidrtati si grasimi. Asa se produce citratul, efectele lui neputand fi inlocuite cu cele ale unui citrat consumat.
Consumul de citrice duce direct si la consum de acid citric. Acesta patrunde in sange, iar majoritatea acidului ajunge in urina si, spre urmare, este eliminat din organism.
O mica parte din acidul citric ajunge si in celule, in mare parte cele ale ficatului. Atunci cand citratul ajunge in celule, acesta este convertit in grasime. In concluzie, doar o mica parte de citrat ajunge in celule, efectele fiind minime.
Consumul scazut de acid citric nu este daunator. In acelasi timp, nu a fost stabilita o doza zilnica recomandata, de aceeea producatorii sunt cei care decid ce cantitate sa foloseasca in produse.
Conform Codex Alimentarius, acidul citric poate fi folosit ca regulator de aciditate, antioxidant si agent de chelare.
Acesta se poate regasi in urmatoarele produse:
-
01.6.6 Proteine din branza de zer - gmp
-
02.1.1 Ulei de unt, grasime din lapte, unt clarificat - gmp
-
14.1.2.1 Suc de fruncte - 3000 mg/kg
-
14.1.2.3 Concentrat pentru suc de fructe - 3000 mg/kg
-
14.1.3.1 Nectar de fructe - 5000 mg/kg
-
14.1.3.3 Concentrat pentru nectar de fructe - 5000 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 330 – Acid Citric.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acidul citric poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Surse: livestrong.com, alive.com.
Reactii adverse:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de acid citric poate fi daunator pentru anumite persoane care au diverse sensibilitati. De asemenea, consumul excesiv este si el daunator, acest lucru fiind valabil in cazul oricarui aliment.
Un studiu al cercetatorilor germani au demonstrat ca un consum mare de acid citric poate duce la eroziune dentara (aparitia cariilor), mai ales printre copii si adolescenti. Acest lucru se intampla din cauza faptului ca a crescut consumul de sucuri, dulciuri si sosuri printre aceste doua categorii, iar aceste produse contin acid citric.
Copiii si adolescentii mai sunt expusi si la urmatoarele efecte advserse ale consumului excesiv de acid citric:
-
iritarea sistemului digestiv
-
iritarea sistemului respirator (de la inhalarea acidului din bauturile carbogazoase)
Consumul excesiv de acid citric poate cauza:
-
Reactii alergice (intoleranta)
-
Interferente asupra efectului anumitor medicamente
-
Probleme la nivel digestiv (arsuri, dureri, senzatie de voma)
-
Probleme la nivelul dintilor (afecteaza smaltul)
Consumul de acid citric nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Acidul citric nu este recomandat in alimentatia copiilor.
Citeste mai mult
