Nota 4.3 / 10 din 638 voturi Ai folosit acest produs?
Ce nota ii oferi?
1 - cea mai mica nota
10 - cea mai mare nota
Risc mediu*
* Conform voturilor utilizatorilor
Pentru o descriere amanuntita, dati click pe oricare dintre ingredientele de mai jos:
Grad de risc ingrediente:
Descriere:
Pieptul din carne de curcan are aproape jumatate dintre caloriile celui de pui (doar a noua parte dintre aceste calorii este reprezentata de grasime). Cea mai mare parte din grasime se afla in pielea de curcan.
Contine:
-
proteine
-
selenium
-
vitamina B6
-
aminoacizi.
100 de g de piept de curcan contine:
-
Piept curcan fara piele - 110 calorii
-
Piept curcan cu piele - 179 calorii
Carnea de curcan contine aminoacidul triptofan care joaca un rol important in stimularea sistemului imunitar.
Beneficii:
-
Reduce colesterolul “rau”
-
Previne cancerul
-
Stimuleaza sistemul imunitar
-
Creste cantitatea de testosterone
-
Combate insomnia
Contine, de asemenea, leucina (aminoacid ce se gaseste si in alte tipuri de carne slaba precum cea de pui). Aceasta stimuleaza nivelul zaharului din sange si nivelul insulinei, trimitand creierului semnale ca organismul nu mai are nevoie de mancare. Acest lucru ajuta la pierderea de greutate.
Leucina creste si cantitatea de glucoza folosita de muschi, care altfel s-ar transforma sub forma de grasime.
Siguranta/Rating ingredient:
-
Carnea de curcan contine purina. Cei ce sufera de guta trebuie sa limiteze consumul de piept de curcan deoarece contine proteine animale.
-
Carnea de curcan contine mici urme de oxalat. Persoanele care au tendinta sa faca pietre la rinichi trebuie sa fie atenti la cantitatea de carne de curcan consumata.
Citeste mai mult
Functii: potentiator de gust, conservant, agent de textura, agent de intarire
Descriere:
Sarea (clorura de sodiu, NaCl) este un compus mineral esential pentru viata, utilizat atat in alimentatie, cat si in industrie. Are rol in reglarea echilibrului hidric al organismului, functionarea nervilor si contractia musculara.
Tipuri de sare:
- sare de masa – rafinata, contine aditivi antiaglomeranti.
- sare de mare – obtinuta prin evaporarea apei de mare, contine minerale suplimentare.
- sare de Himalaya – roz, bogata in oligoelemente.
- sare kosher – granulatie mai mare, folosita in bucatarie.
Sarea are mai multe utilizari in alimentatie, printre care mentionam urmatoarele:
- potentiator de gust: intensifica si echilibreaza aromele din mancare.
- conservant: previne dezvoltarea bacteriilor in alimente precum muraturile, branzeturile si carnea sarata.
- agent de textura: contribuie la structura painii si a produselor de patiserie, controland activitatea glutenului.
- controleaza fermentatia: regleaza cresterea drojdiei in produse de panificatie.
- agent de intarire: folosit la conservarea legumelor si fructelor pentru a le mentine fermitatea.
Consumul moderat de sare are mai multe beneficii pentru sanatate, deoarece sodiul din compozitia sa este esential pentru functionarea organismului.
Beneficiile consumului moderat de sare:
- regleaza echilibrul hidric
- ajuta la transmiterea impulsurilor nervoase.
- sustine contractia musculara
- ajuta la absorbtia nutrientilor: contribuie la transportul glucozei si aminoacizilor in celule.
Potrivit specialistilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), consumul de sare (sodiu) ar trebui sa fie mai mic de 5 grame pe zi pentru adulti, ceea ce corespunde aproximativ unei lingurite rase.
Recomandari de consum general:
- adulti: 5 g/zi
- copii (2-15 ani): mai putin decat adultii, in functie de varsta
- sugari (<2 ani): evitarea adaugarii de sare in alimentatie
Conform Codex Alimentarius, Standardul 150-1985, sarea se regaseste in categoria 12.0 Saruri, condimente, supe, sosuri, salate si produse proteice, grupa 12.1 Sare si inlocuitori de sare, subgrupa 12.1.1. Sare: clorura de sodiu (sare de masa, iodata, iodata fluorizata, dendritica).
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de sare poate cauza:
- Hipertensiune arteriala
- Pietre la rinichi
- Boli cardiovasculare
- Osteoporoza
- Probleme la nivelul tiroidei
Sinonime: GLUCOZA
Descriere:
Compusul organic, apartine clasei zaharidelor, are formula chimica C6H12O6.
Glucoza este o substanta solida, cristalizata, incolora si solubila in apa.
Are un gust dulce.
Principala sursa de energie a organismului.
Glucoza este esentiala in producerea proteinelor si in metabolismul lipidelor.
De asemenea, la cele mai multe plante si animale, este un precursor pentru vitamina C (acid ascorbic).
Obtinere: este unul dintre produsii de fotosinteza a plantelor si a unor procariote. Se gaseste indeosebi in sucul fructelor dulci ale plantelor.
Glucoza este folosita ca precursor la sinteza unor substante importante.
Amidonul, celuloza si glicogenul sunt polimeri (polizaharide) comuni ai sai.
Lactoza - zaharul din lapte, este o dizaharida compusa din glucoza si galactoza.
In zaharoza, o alta dizaharida importanta, glucoza este legata de fructoza.Glucoza intra in structura diglucidelor si poliglucidelor.
Prin oxidare in ficat se transforma in acid glucuronic, care are un rol important in glucuronoconjugare.
Cele mai importante forme de comercializare si folosire a glucozei:
-
sirop de glucoza - conține glucoza in concentratie de 32,40%;
-
glucoza tehnica - cu o concentrație de 75%;
-
glucoza cristalizata (tablete) - concentratie de 99%.
Utilizare:
-
Solutiile sub 5 % sunt utilizate pentru diluarea unor medicamente, pentru hidratare sau ca substituent energetic.
-
Solutia de glucoza 5 % este izotona si are aceleasi utilizari, fiind folosita cel mai des.
-
Solutiile de concentratii mai mari de 5 % (10, 20, 33, 40 %) sunt hipertonice si isi gasesc utilitatea ca diuretice osmotice (realizeaza deshidratare tisulara, foarte utila in edeme).
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de dextroza (glucoza) poate cauza:
-
Reactii alergice (poate contine urme de gluten)
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Diabet
-
Boli cardiovasculare
-
Probleme la nivelul dintilor (carii)
Consumul de dextroza (glucoza) nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: E451; TRIFOSFAT PENTASODIC; E451I, TRIPOLIFOSFAT DE SODIU; TRIFOSFAT PENTAPOTASIC; E451II
Functii: Emulsificatori; stabilizator, corector de aciditate.
Descriere:
Substante care fac posibila formarea si mentinerea unui amestec omogen intre doua sau mai multe faze nemiscibile.
Se utilizeaza in cantitate de pana la 3-5g/kg in siropuri, glazuri si toppinguri, in preparate dietetice speciale si in membrane comestibile.
In Codex Alimentarius acest ingredient are numarul E451. Face parte din categoria E-urilor suspecte.
Consumul frecvent nu este recomandat.
Siguranta/Rating ingredient:
Acest ingredient nu este permis in alimentele destinate sugarilor si copiilor mici.
Printre pericolele care pandesc organismul in urma consumarii e-urilor "suspecte" se numara: alergiile, dereglarile hormonale, tulburarile hepatice, bolile intestinale si ale ficatului, tulburarile hepato-biliare, tulburari ale tubului digestiv, tulburarile nervoase si cresterea nivelului de colesterol.
Consumul unei cantitati mari de fosfati poate avea efecte negative asupra organismului, mai ales in cazul persoanelor care sufera de afectiuni renale sau cardiovasculare.
Citeste mai mult
Sinonime: E316; ERITHORBAT DE SODIUM; IZOASCORBAT DE SODIU
Functii: Antioxidant
Descriere:
- sarea de sodiu a acidului ascorbic.
Actiune: prelungeste perioada de pastrare a alimentelor prin protejare impotriva oxidarii (de exemplu: rancezirea, schimbarea culorii).
Se utilizeaza in cantitate de 500 mg/kg la produse din carne sarate sau conservate si la peste si produse din peste conservate, semiconservate, refrigerate sau congelate in cantitate de 1500 mg/kg.
In Codex Alimentarius acest ingredient are numarul E316 si face parte din categoria E-urilor suspecte.
Doza zilnica nu este limitata.
Siguranta/Rating ingredient:
- Nu este recomandat consumul frecvent.
- Nu este permis in alimentele destinate sugarilor si copiilor mici.
Printre pericolele care pandesc organismul in urma consumarii E-urilor suspecte se numara:
- alergiile
- dereglarile hormonale
- tulburarile hepatice
- bolile intestinale si ale ficatului
- tulburarile hepato-biliare
- tulburari ale tubului digestiv
- tulburarile nervoase
- cresterea nivelului de colesterol.
Citeste mai mult
Sinonime: E250; AZOTIT DE SODIU
Functii: conservant artificial, colorant
Descriere:
CE ESTE NITRITUL DE SODIU
Nitritul de sodiu (NaNO2) este un aditiv alimentar utilizat, cunoscut sub denumirea E250, folosit in principal ca agent de fixare a culorii si conservant.
CUM SE FOLOSESTE NITRITUL DE SODIU IN ALIMENTATIE
In industria carnii procesate (carnati, bacon, mezeluri afumate) nitritul de sodiu este folosit pentru a inhiba germenii patogeni (in special Clostridium botulinum), pentru a fixa culoarea roz–rosie specifica produselor de carne, pentru a forma gustul si ca inhibitor de oxidare.
Conservant
- inhiba dezvoltarea bacteriei Clostridium botulinum, responsabila de botulism, o boala grava
- previne alterarea alimentelor si prelungeste perioada de valabilitate a produselor din carne procesata
Agent de fixare a culorii
- confera carnii procesate (carnati, bacon, mezeluri) culoarea roz-rosie caracteristica
- fara nitrit, carnea se poate inchide la culoare, aspect neatractiv pentru consumatori
Formator de aroma si gust
- participa la formarea gustului specific produselor din carne
- este responsabil partial pentru aroma specifica a carnii afumate sau procesate
Inhibitor de oxidare
- incetineste rancezirea grasimilor din carne prin oxidarea lipidica
- ajuta la pastrarea proprietatilor organoleptice (gust, miros, culoare) pe durata depozitarii
DOZA MAXIMA ADMISA
Doza maxima zilnica pentru nitritul de sodiu (E250) este de 0.07 mg/kg.
CANTITATEA DE NITRIT DE SODIU PERMISA PENTRU ADAUGAREA IN ALIMENTE
Conform reglementarilor in Uniunea Europeana, exista limite pentru cantitatea maxima permisa de nitriti si nitrati (E249-E252) in diferite categorii de alimente.
De exemplu, noua reglementare EU (2023/2108) reduce aceste limite, iar pentru produsele de carne din UE, limitele sunt de aproximativ 150 mg/kg pentru nitriti/nitrati in produsele de carne neprelucrate termic
REGLEMENTARI LEGISLATIVE
In UE, aditivii alimentari sunt reglementati prin Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari. Nitritul de sodiu (E250) si nitritii/nitratii in general (E249-E252) apar in Anexele acestei reglementari.
Siguranta/Rating ingredient:
RISCURI ASOCIATE CU CONSUMUL DE NITRIT DE SODIU
1. Formarea de nitrozamine atunci cand nitritul reactioneaza cu amine in alimente sau in stomac, mai ales la preparare la temperaturi ridicate. Aceste nitrosamine sunt cunoscute ca avand potential carcinogen.
2. Consumul ridicat de alimente procesate cu nitriti a fost asociat cu un risc mai mare de anumite tipuri de cancer: de exemplu, intr-un studiu mare, utilizarea nitritilor a fost legata de un risc mai mare de cancer de prostata.
3. Toxicitate acuta: nitritul poate induce methemoglobinemie (hemoglobina este oxidata intr-o forma ce nu mai transporta eficient oxigenul). Simptome: dificultati de respiratie, cianoza, colaps.
Alte efecte potentiale: probleme cardiovasculare, neurologice, daca expunerea e ridicata.
Observatii
Nu toate efectele sunt certe, iar riscurile cresc odata cu expunerea - consumul moderat in limite reglementate e considerat sigur de autoritati.
Unele efecte grave apar la doze mult mai mari decat cele utilizate ca aditiv alimentar; totusi prudenta este justificata.
INTREBARI FRECVENTE DESPRE NITRITUL DE SODIU
1. De ce se adauga nitritul de sodiu in carne?
Pentru a inhiba cresterea unor bacterii periculoase (ex: Clostridium botulinum), pentru a fixa culoarea specifica carnii si pentru a contribui la gustul si siguranta produsului.
2. Este nitritul de sodiu periculos?
Utilizat in limite reglementate, este considerat sigur de autoritati. Totusi, consumul excesiv sau prepararea alimentelor la temperaturi mari poate conduce la formarea de nitrosamine si riscuri asociate.
3. Cat inseamna doza zilnica maxima de 0,07 mg/kg pe zi?
Inseamna ca, pentru o persoana cu o greutate de 70 kg, consumul zilnic sigur estimat este de aproximativ 0,07 x 70 = 4,9 mg de nitrit pe zi, din toate sursele.
4. Cum pot sa reduc expunerea la nitrit de sodiu?
Limiteaza consumul de carne procesata care contine nitriti, consuma o dieta variata cu multe legume si minim ultra-procesate.
5. Are nitritul de sodiu vreun rol benefic?
In alimentatie: siguranta alimentara. In organism: exista studii ce arata ca nitritii/nitratii pot fi implicati in generarea de oxid nitric, cu potential benefic cardiovascular, dar acest lucru nu justifica utilizarea aditiva peste limite si nu compenseaza riscurile cand expunerea e mare.
BIBLIOGRAFIE
1. Research Gate - Re-evaluation of potassium nitrite (E 249) and sodium nitrite (E 250) as food additives - https://www.researchgate.net/publication/317608200_Re-evaluation_of_potassium_nitrite_E_249_and_sodium_nitrite_E_250_as_food_additives
2. Merieux NutriScience - EU set New Reduced Limits for the Use of Nitrites and Nitrates as Food Additives - https://www.merieuxnutrisciences.com/new-reduced-limits-for-the-use-of-nitrites-and-nitrates-as-food-additives/
3. Are Nitrates and Nitrites in Foods Harmful? - https://www.healthline.com/nutrition/are-nitrates-and-nitrites-harmful
4. National Library of Medicine - Nitrites in Cured Meats, Health Risk Issues, Alternatives to Nitrites: A Review - https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9654915/
5. National Library of Medicine Sodium nitrite food poisoning in one family https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30293223/
6. WebMD - Is Sodium Nitrate Safe? https://www.webmd.com/diet/is-sodium-nitrate-safe
Citeste mai mult
Descriere:
Ierburi – frunzele verzi apartinand plantelor nu foarte inalte (oregano, rozmarin, busuioc, salvie, patrunjel).
Condimente – provin din coaja, radacina, fructele si semintele plantelor si copacilor aromatici (piper, cuisoare, nucsoara, scortisoara, ghimbir, sofran, curcuma, paprika).
Produse de asezonare – amestecuri de ierburi si condimente ce contin sare si uneori usturoi, ce ofera savoare mancarii.
Caracteristici nutritionale:
-
Calorii (per lingura): piper negru – 5; busuioc uscat – 2; scortisoara – 6; pudra de usturoi – 9; oregano – 3; pudra chili – 6
Conform Codex Alimentarius, condimentele se regasesc in grupa 12.2 Ierburi, condimente, arome si produse de asezonare, subgrupa 12.2.1 Ierburi si condimente: ierburile si condimentele sunt in general derivate din surse botanice, putand fi deshidratate, macinate sau intregi.
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
-
Polisorbati - 2000 mg/kg
-
Sucraloza (Trichlorogalactosucrose) - 400 mg/kg
-
Sulfiti - 150 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), condimentele pot contine:
-
Dioxid de sulf – sulfiți (E 220-228)
-
Celuloză (E 460)
-
Săruri de sodiu, potasiu și calciu ale acizilor grași (E 470a)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de condimente poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Probleme la nivel digestiv
-
Intreruperi de sarcina (in cazul cantitatilor mari, in concentratie mare)
-
Cancer gastric (in cazul unui consum continuu, in cantitati foarte mari)
-
Interferente asupra efectului anumitor medicamente
Consumul de condimente nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Important! Informatiile despre ingredientele si produsele prezentate pe site-ul www.alegesanatos.ro au caracter informativ, sunt realizate utilizand informatiile oferite de producator privind ingredientele si nu inlocuiesc indicatiile unui medic sau ale unui specialist. Va recomandam sa cereti o opinie avizata inainte de a cumpara un produs, daca nu sunteti sigur ca vi se potriveste.
Va rugam sa cititi cu atentie lista de ingrediente, atentionarile si instructiunile tiparite pe produs inainte de a-l consuma sau folosi. Este posibil ca in unele cazuri lista de ingrediente a unui produs sa se schimbe, iar aceste informatii sa nu ajunga la noi in timp util. Aparitia efectelor adverse mentionate pe site in urma consumului sau folosirii unui produs nu este obligatorie si poate varia de la o persoana la alta, in functie de starea de sanatate, varsta si stilul de viata.
