Pentru o descriere amanuntita, dati click pe oricare dintre ingredientele de mai jos:
Grad de risc ingrediente:
Descriere:
Laptele degresat este laptele care trece printr-un procedeu ce separa grasimea. Rezultatul se obtine prin centrifugarea laptelui, grasimea ridicandu-se la suprafata si fiind eliminata.
100 de g de lapte degresat contine:
apa – 90 g;
proteine – 3,6 g;
lipide – 0,2 g;
colesterol – 2 mg;
glucide: 5,3 g;
calciu – 122 mg;
sodiu – 52 mg;
potasiu – 150 mg;
fosfor – 97 mg;
fier, zinc;
vitamine – D,B1, B2, B3;
acid folic - 5µ;
energie – 36 kcal.
Beneficii:
-
protejeaza de cancer de colon
-
previne osteoporoza
Laptele degresat este recomandat persoanelor care tin o cura de slabire.
Nu contine grasime si are foarte putin colesterol, dar pastreaza in acelasi timp toate celelalte substante nutritive.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de lapte degresat poate cauza:
Consumul de lapte degresat nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata.
Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Produs lactat, compus din grasimea ridicata la suprafata laptelui neomogenizat.
Smantana se obtine din lapte de vaca sau de bivolita, nefiert, pus intr-un vas la prins intr-un loc racoros si uscat. Urmatoarea etapa a producerii de smantana este smantanirea laptelui prins sau extragerea grasimii prin centrifugare.
Componentele standard continute in smantana sunt:
-
apa (45-68%)
-
grasimi (25-60%)
-
proteine (1,6–2,5%)
-
lactoza (2,4-3,5%).
Exista mai multe tipuri de smantana:
-
smantana sau lapte pentru cafea (10-15% grasimi)
-
smantana pentru gatit (12-30 % grasimi sau 30-35% grasimi)
-
smantana dulce (lichida) (30-40% grasimi)
-
smantana dubla (minim 55% grasimi)
-
smantana maturata - obtinuta prin pasteurizare si maturare cu adaus de acid lactic.
-
smantana acra fermentata (maxim 30% grasimi)
Reactii adverse 0 00:
- Restrictii de folosinta:
- Da
Siguranta/Rating ingredient:
Smantana este contraindicata in cazurile de:
-
ulcer stomacal sau intestinal
-
gastrita cu aciditate ridicata
-
obezitate.
Citeste mai mult
Descriere:
Concentratul proteic din zer este un supliment proteic obtinut din lapte, prin separarea proteinelor din zer de grasimi si lactoza. Este una dintre cele mai populare forme de proteina folosita in nutritia sportiva.
Utilizari
- Cresterea masei musculare: folosit frecvent dupa antrenament pentru refacere si crestere musculara;
- Suplimentarea dietei: pentru persoane care nu ating necesarul zilnic de proteine din alimentatie;
- Slabire: ajuta la mentinerea masei musculare in timpul deficitului caloric;
- Recuperare sportiva: reduce timpul de refacere dupa efort intens;
- Gustari proteice rapide: shake-uri intre mese.
Functii
- Sursa rapida de proteine: se absoarbe relativ repede in organism;
- Stimuleaza sinteza proteica musculara: datorita continutului ridicat de aminoacizi esentiali, in special leucina;
- Sustine refacerea tesuturilor: muschi, piele, enzime si hormoni;
- Sprijina sistemul imunitar: contine imunoglobuline si lactoferina (in cantitati variabile).
Siguranta/Rating ingredient:
Continut de lactoza: poate provoca disconfort digestiv la persoanele intolerante la lactoza.
Alergii la lapte: contraindicat persoanelor alergice la proteinele din lapte.
Exces de proteine: consumul exagerat poate suprasolicita rinichii la persoane cu afectiuni preexistente.
Nu inlocuieste alimentatia: este un supliment, nu un substitut pentru mese echilibrate.
Calitatea variaza: unele produse pot contine zaharuri adaugate, indulcitori sau impuritati.
Interactiuni dietetice: poate influenta aportul total de calorii si macronutrienti daca nu este calculat corect.
Citeste mai mult
Sinonime: IZOGLUCOZA
Descriere:
Exista 2 tipuri de sirop de glucoza-fructoza:
- Siropul simplu – glucoza este atasata de fructoza din punct de vedere chimic; se compune, in general, din sucroza (obtinuta in mod natural) si apa.
- Siropul de porumb cu continut mare de fructoza – amestec de molecule de glucoza si fructoza, nelegate din punct de vedere chimic intre ele; nu se poate obtine decat in mod artificial, prin proceduri chimice.
Conform Codex Alimentarius, Standardul 212-1999, siropul de glucoza se regaseste in categoria 11.0 Indulcitori, inclusiv miere, grupa 11.1 Zaharuri ranifate si neprelucrate, subgrupa 11.1.3 Zahar alb si brun, sirop de glucoza, sirop de glucoza deshidratat, zahar neprelucrat din trestie de zahar – 11.1.3.2 Sirop de glucoza folosit in produsele de cofetarie. Siropul de glucoza reprezinta o solutie apoasa, purificata si concentrata din zaharide nutritive derivate din amidon si/sau inulina.
Aditivi pe care ii poate contine:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de sirop de glucoza-fructoza poate cauza:
- Reactii alergice
- Crestere in greutate (obezitate)
- Diabet
- Boli cardiovasculare
- Probleme la nivelul dintilor (carii)
Consumul de sirop de glucoza-fructoza nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Functii: indulcitor, conservant
Descriere:
Zaharul este un ingredient folosit pe scara larga in alimentatie si in diverse industrii pentru a indulci alimentele si bauturile
Cel mai utilizat tip de zahar este zaharul alb rafinat (sucroza), obtinut din trestia de zahar sau din sfecla de zahar.
Tipuri de zahar:
-
- zahar alb rafinat (sucroza): este cel mai comun tip de zahar, utilizat in majoritatea produselor de patiserie, bauturi si deserturi
- zahar brun: contine melasa, care ii confera culoarea mai inchisa si un gust mai intens, usor caramelizat.
- zahar pudra: este un un zahar fin, adesea folosit in glazuri si prajituri
- zahar de cocos: obtinut din seva florilor de cocos, este considerat mai putin procesat, avand un indice glicemic mai scazut
- zahar din fructe (fructoza): natural prezent in fructe si utilizat si sub forma concentrata in diverse produse.
Desi nu sunt tehnic "zaharuri" pure, mierea, siropul de artar si siropul de agave sunt alternative mai naturale la zaharul rafinat.
Utilizarile zaharului in alimentatie:
-
- indulcire: zaharul este folosit pentru a indulci alimentele si bauturile, de la cafea si ceai la deserturi, prajituri si bomboane.
- conservare: ajuta la conservarea fructelor si legumelor in gemuri, dulceata si compoturi, prin reducerea activitatii apei, ceea ce impiedica dezvoltarea bacteriilor.
- textura si volum: in patiserie, zaharul contribuie la obtinerea texturii corecte, ajuta la formarea crustei si la inaltarea aluatului.
Zaharul este o sursa rapida de glucoza, care este utilizata de organism ca energie rapida. Este important pentru functionarea creierului si a muschilor, in special in activitati intense.
Organizatiile de sanatate, cum ar fi Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), recomanda limitarea consumului de zahar adaugat la mai putin de 10% din totalul caloriilor zilnice, ideal pana la 5% pentru beneficii suplimentare de sanatate. Astfel, o dieta zilnica de 2000 de calorii ar presupune aproximativ 50 de grame de carbohidrati sub forma de zaharuri, ideal 25 de grame.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de zahar este asociat cu o serie de probleme de sanatate, inclusiv obezitatea, diabetul de tip 2, boli de inima, si probleme dentare (carii). De asemenea, poate contribui la cresterea inflamatiei in organism.
De asemenea, zaharul rafinat si alte forme de zahar procesate au un indice glicemic ridicat, ceea ce inseamna ca pot creste rapid nivelul de zahar din sange, avand un impact negativ asupra insulinei si metabolismului.
Citeste mai mult
Functii: aduce organismului calciu, reduce absorbtia de grasimi din alte alimente, mentine nivelul zaharului din sange
Descriere:
-
lichid alb-galbui cu gust dulceag, foarte hranitor, secretat de glandele mamare ale femelelor mamiferelor (care constituie hrana exclusiva a sugarului și a puiului de animal)
-
laptele de vacă este compus din 3,5% grasime, 9% solide din lapte si 87,5% apa.
-
proteina principala din lapte (80%) este caseina.
-
este benefic pentru sistemul osos, sistemul digestiv si, de asemenea, crest rezistenta la boli; scade riscul de cancer si contribuie la micsorarea tensiunii arteriale
-
laptele anumitor mamifere, printre care vaci, oi, capre, bivoli și cai, este colectat pentru a fi consumat de oameni, fie direct, de obicei dupa pasteurizare, fie procesat in produse lactate precum smantana, unt, iaurt, înghețata sau branza.
-
daca laptele neprocesat este lasat pentru o perioada, devine acru. Este rezultatul fermentarii bacteriilor acidului lactic, care transforma zaharul din lapte in acid lactic. Acest proces de fermentare este folosit in producerea anumitor produse lactate.
-
laptele pasteurizat se va inacri dacă nu este tinut in frigider si este recomandat a fi tinut între 1° și 4° Celsius. Inacrirea laptelui poate fi oprita prin tratarea la temperaturi foarte ridicate (tratament UHT), astfel, laptele putand fi pastrat an cutii pentru mai multe luni fara a se inacri.
-
intoleranta la lactoza se manifesta mai ales in cazul laptelui dulce. Laptele fermentat nu mai da semne la cei cu intoleranta la lactoza.
-
este singurul produs de origine animala care nu creeaza acidoza, adica nu imbatraneste si nu imbolnaveste
-
reduce hipertensiunea arteriala si scade cu 50% riscul de accidente vasculare cerebrale
-
in lapte exista bacterii nobile numite PRO-biotice, adică favorabile vietii
-
doza zilnica de calciu pentru o persoana sanatoasa este de 1 g. Calciul din lapte reprezinta standardul de referinta pentru solubilitatea, absorbtia si disponibilitatea acestuia in organismul uman. O portie de calciu inseamna 300 mg indiferent daca provine dintr-un pahar de lapte dulce, doua iaurturi mici, o cutie de branza proaspata, un ”triunghi” de cascaval sau doua linguri de parmezan ras. In fiecare zi trebuie sa consumam trei portii de calciu
Reactii adverse 0 00:
- Alergii / Imunotoxicitate:
- Nu exista informatii
- Expunere multipla, cumulativa:
- Nu exista informatii
- Toxicitate la nivelul organelor:
- Nu exista informatii
- Probleme la nivel endocrin:
- Nu exista informatii
- Neurotoxicitate:
- Nu exista informatii
- Genotoxicitate / Mutagenicitate:
- Nu
- Persistenta si bioacumulare:
- Nu
- Iritatii (piele, ochi, plamani):
- Nu
- Ecotoxicologie:
- Nu
- Cancer:
- Nu exista informatii
- Toxicitate la nivel reproductiv:
- Nu exista informatii
- Restrictii de folosinta:
- Da
- Contaminati:
- Nu exista informatii
- Riscuri profesionale:
- Nu exista informatii
- Capacitate absorbtie:
- Nu exista informatii
- Modificari celulare:
- Nu exista informatii
Siguranta/Rating ingredient:
Anticorpii din laptele de vaca pot fi cauza aparitiei colicilor la bebelusii ai caror mame consuma produse lactate (transmiterea prin laptele matern). Intr-un studiu din cadrul Universitatii din Washington, mamele cu bebelusii bolnavi de colici aveau niveluri foarte mari de anticorpi de vaca in laptele lor, fata de mamele bebelusilor fara colici.
Alimentatia pe baza de produse lactate poate fi factorul cel mai important in dezvoltarea cancerului de san. Rezultatul unui studiu, la care au participat 250 de femei din Italia atinse de maladia cancerului de san, a aratat ca acestea au consumat considerabil mai mult lapte, branza grasa si unt, decat alte 499 de femei sanatoase, de aceeasi varsta, atat din Italia cat si Franta.
Cercetatorii au descoperit la copiii bolnavi de diabet, hraniti cu lapte de vaca, faptul ca acestia au produs cantitati mari de anticorpi impotriva acestui tip de lapte, ceea ce a afectat celulele pancreatice care fabrica insulina.
Potrivit oamenilor de stiinta din cadrul Universitatii Harvard, consumul de produse lactate este strans legat de cancerul de ovare. Cercetatorii au remarcat ca femeile care sufereau de cancer ovarian aveau niveluri scazute de transferaza in sange, o enzima implicata in metabolismul produselor lactate.
Oamenii de stiinta au emis teoria potrivit careia in cazul femeilor cu un nivel scazut de transferaza si care consumau produse lactate, in special iaurt si branza alba, riscul de cancer de ovare creste de trei ori.
Specialistii au declarat ca in intreaga lume, riscul de cancer ovarian se afla in stransa legatura cu consumul de lapte si existenta lactozei. Astfel, este recomandat sa se evite alimentatia bogata in lactoza, pentru ca poate fi o masura importanta de a preveni cancerul ovarian.
Descriere:
Faina de grau prezinta urmatoarele caracteristici nutritionale (1/4 cana):
- 100 de calorii
- 0,5 g de grasimi
- 21 g de carbohidrati
- 3 g de fibre
- 4 g de proteine
Conform Codex Alimentarius, Standardul 152-1985, faina de grau se regaseste in grupa 06.2 Fainuri si amidonuri (inclusiv pudra de soia), subgrupa 06.2.1 Fainuri: faina este produsa prin macinarea granelor, cerealelor, tuberculilor si miezul palmierului. In aceasta categorie intra: faina folosita in fabricarea pastelor, a produselor de cofetarie si patiserie, a painii si amestecuri de fainuri.
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
- azodicarbonamide - 45 mg/kg
- peroxid de benzoil - 75 mg/kg
- clor - 2500 mg/kg
- dioxid de clor - 30 mg/kg
- proteaze – gmp
- sulfiti - 200 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), faina poate contine:
- Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati (E 338-452)
- Acid ascorbic (E 300)
- L-cisteina (E 920)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de faina de grau poate cauza:
- Reactii alergice (intoleranta la gluten)
- Crestere in greutate
- Probleme la nivel digestiv
Consumul de faina de grau nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
-
vin de origine italiana, consumat cu precadere alaturi de deserturi.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de vin marsala nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Conform Regulamentului nr. 1334/2008 privind aromele si anumite ingrediente alimentare cu proprietati aromatizante destinate utilizarii in si pe produsele alimentare, aromele “se utilizeaza pentru a imbunatati sau modifica mirosul si/sau gustul produselor alimentare, in beneficiul consumatorului”.
Termenul “arome” se refera la produsele:
- “care nu sunt destinate consumului sub aceasta forma, care sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau a le modifica mirosul si/sau gustul;
- compuse sau formate din urmatoarele categorii: substante aromatizante, preparate aromatizante, arome obtinute prin tratament termic, precursori de arome, alte arome sau amestecuri ale acestora.”
Substanta aromatizanta – “substanta chimica definita cu proprietati aromatizante”.
Preparatele aromatizante - “arome, altele decât substantele chimice definite, obtinute din materii de origine vegetala, animala sau microbiologica, prin procese fizice, enzimatice sau microbiologice corespunzatoare, fie in stare bruta, fie dupa procesarea pentru consumul uman”.
Aroma obtinuta prin tratament termic – “produs obtinut dupa tratamentul termic al unui amestec de ingrediente care nu au in mod obligatoriu proprietati aromatizante, dintre care cel putin unul contine azot (gruparea amino) si altul este un zahar reducator”.
Aroma de fum – “produs obtinut prin fractionarea si purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fractii primare de gudron si/sau arome de fum derivate”.
Precursorii de arome (carbohidratii, oligopeptidele si aminoacizii) – “confera aroma alimentelor prin reactiile chimice care au loc in timpul procesarii alimentelor”.
Aromele pot de asemenea contine aditivi alimentari (conform Regulamentului (UE) nr. 1130/2011):
- Sorbitol, Manitol, Isomalt, Maltitol, Lactitol, Xilitol, Eritritol
- Acid sorbic si sorbati, Acid benzoic, Benzoat de sodiu, Benzoat de potasiu, Benzoat de calciu
- Galat de propil, Galat de octil, Galat de dodecil, Butilhidrochinona tertiara (TBHQ), Butilhidroxianisol butilat (BHA)
- Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati
- Extracte de rozmarin
- Guma Karaya
- Konjac
- Polisorbati
- Beta-ciclodextrina
- Dioxid de siliciu
- Dimetil polisiloxan
- Ceara de albine
- Trietil citrat
- Diacetat de gliceril (diacetina)
- Triacetat de glicerina (triacetina)
- Propan-1, 2-diol (propilenglicol)
- Alcool benzilic
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de arome poate cauza:
- Inrautatirea astmului
- Reactii alergice
- Cancer
- Ameteli
Consumul de arome nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Descriere:
In general, untul este alcatuit din 85% grasime si 15% apa, prezentand urmatoarele valori nutritionale (per lingura):
-
102 calorii
-
11,52 g grasimi (7,29 g grasimi saturate)
-
3 mg de potasiu
-
3 mg de fosfor
-
3 mg de calciu
-
1 mcg de vitamina K
-
0 sau foarte putine fibre sau carbohidrati
Conform Codex Alimentarius, Standardul 279-1971, untul se regaseste in categoria 02.0 Grasimi si uleiuri si emulsii grase, grupa 02.2 Emulsii grase de tipul apa in ulei, subgrupa 02.2.1 Unt: produs pe baza de grasimi alcatuit in principal din emulsie de tipul apa in ulei, derivata exclusiv din lapte si/sau produse obtinute din lapte. Aditivi pe care ii poate contine:
-
Extracte anato, bazate pe bixina - 20 mg/kg
-
Hidroxid de calciu – GMP
-
Beta-, Caroteni, Legume - 600 mg/kg
-
Carotenoizii - 25 mg/kg
-
Fosfati 880 mg/kg
-
Carbonat de sodiu – GMP
-
Hidrogen carbonat de sodiu – GMP
-
Hidroxid de sodiu - GMP
Conform legislatiei comunitare din domeniul politicii agricole comune, unturile topite au un continut de grasime din lapte care depaseste 85 % din greutate. Termenul acopera frecvent, in plus fata de untul topit, un numar de alte unturi deshidratate similare, cunoscute in general ca „unt deshidratat”, „unt anhidru”„ulei de unt”, „grasime butirica” (grasime din lapte) si „unt concentrat”.
Reactii adverse 0 00:
- Alergii / Imunotoxicitate:
- Nu exista informatii
- Expunere multipla, cumulativa:
- Nu exista informatii
- Toxicitate la nivelul organelor:
- Nu exista informatii
- Probleme la nivel endocrin:
- Nu exista informatii
- Neurotoxicitate:
- Nu exista informatii
- Genotoxicitate / Mutagenicitate:
- Nu exista informatii
- Persistenta si bioacumulare:
- Nu exista informatii
- Iritatii (piele, ochi, plamani):
- Nu exista informatii
- Ecotoxicologie:
- Nu exista informatii
- Cancer:
- Nu exista informatii
- Toxicitate la nivel reproductiv:
- Nu exista informatii
- Restrictii de folosinta:
- Nu exista informatii
- Contaminati:
- Nu exista informatii
- Riscuri profesionale:
- Nu exista informatii
- Capacitate absorbtie:
- Nu exista informatii
- Modificari celulare:
- Nu exista informatii
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de unt nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Cafeaua este o bautura de culoare neagra care se obtine din boabe de cafea prajite si macinate continand cafeina, vitamina PP (acid nicotinic sau niacina).
Cafeaua este usor acida (pH 5.0-5.1) si poate avea un efect stimulator asupra oamenilor din cauza continutului sau de cafeina.
Boabele de cafea sunt fructele unor plante din familia Rubiaceae cu doua varietati mai importante Coffea arabica si Coffea Canephora, prima avand boabe de calitate superioara. Calitatea cafelei e influentata si de locul de cultivare, depozitare si prajire a boabelor de cafea.
Etapele de producere a cafelei
-
Recoltarea (Fructele plantei de cafea (numite cirese) se culeg manual, pentru ca acestea se coc in diferite perioade ale anului)
-
Uscarea si selectarea
-
Prajirea (greutatea boabelor este redusa cu 16%, se dubleaza in volum, culoarea trece de la verde pal la maro intens si capata gustul si aroma specifica)
-
Macinarea (Boabele de cafea sunt macinate pana capata aspectul unei pulberi aspre
-
Spray drying si freeze-drying (in cazul cafelei solubile)
Se cunosc aproximativ 80 de soiuri de cafea, dar doar urmatoarele tipuri de cafea se cultiva in scopuri industrial:
-
Arabica
-
Robusta
-
Liberica
-
Maragogype
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul abuziv de cafea sau alte bauturi care contin cofeina poate duce la:
-
tahicardie, (frecventa cardiaca crescuta)
-
neliniste, tremor (tremuraturi), nervozitate, stari de panica
-
insomnie
-
convulsii
-
anemie
-
o stare usoara de dependenta, in lipsa cafelei pot sa apara dureri de cap (migrena)
Citeste mai mult
Descriere:
Lapte praf degresat prezinta urmatoarele caracteristici (per portie, 1/3 cana):
-
80 calorii
-
2 g de grasimi (dintre care 1 g grasimi saturate)
-
4 mg de colesterol
-
123 mg de sodiu
-
11,7 g de zahar
-
0 fibre
-
7,9 g de proteine
-
276,2 mg de calciu
-
382.6 mg de potasiu
-
Vitamina A si C
Conform legislatiei in vigoare la nivelul UE, laptele praf degresat este obtinut prin indepartarea apei din lapte (produsul solid trebuie sa contina maximum 5% apa). Laptele nu trebuie sa depaseasca o concentratie de 1,5% grasimi. Alte specificatii cu privire la continutul laptelui degresat sunt si urmatoarele (Regulamentul nr. 2799/1999):
-
proteine: 31,4 % m/m (minimum) din continutul fara grasimi
-
grasimi: pana la 11 % m/m
-
zer inchegat: 0%
-
amidon: 0%
Conform Codex Alimentarius, Standardul 207-1999, laptele praf degresat se regaseste in grupa 01.5 Lapte praf si pudra crema si analogi sub forma de pudra (simpla), subgrupa 01.5.1 Lapte praf si pudra crema (simpla): produse obtinute prin inlaturarea partiala a apei din lapte sau crema, produse in forma de pudra. Acesta poate contine:
-
esteri de ascorbil (Ascorbyl palmitate si Ascorbyl stearate) - 500 mg/kg;
-
Butylated Hydroxyanisole - 100 mg/kg;
-
Butylated Hydroxytoluene - 200 mg/kg;
-
Esteri ai acidului diacetiltartric si acizi grasi ai Glycerol - 10000 mg/kg;
-
Polydimethylsiloxane - 10 mg/kg;
-
Propyl gallate - 200 mg/kg;
-
Sucroglycerides - 10000 mg/kg;a
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de lapte praf degresat poate cauza:
Consumul de lapte praf degresat nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Functii: agent de indulcire
Descriere:
-
Cacaoa degresata pudra contine intre 10 si 20 de calorii la lingura.
-
In ciuda numelui, cacaoa degresata contine grasimi. Unele tipuri de cacao degresata contin intre 0,75 si 1,0 grame de grasime la lingura. Mai mult de jumatate din greutatea boabelor de cacao este asigurata de grasimi, acestea se gasesc sub forma de unt de cacao. Dupa eliminarea untului de cacao se obtine cacao degresat pudra. Orice urma de grasime din pudra de cacao se poate datora eliminarii incomplete de unt din boabele de cacao.
-
Cacaoa degresata pudra contine foarte putini carbohidrati, aproximativ 2-3 g la lingura. Nici unul dintre carbohidrati nu se datoreaza zaharului, ci fibrelor. O lingura de pudra de cacao contine intre 1 si 2 g de fibre.
Reactii adverse 0 00:
- Alergii / Imunotoxicitate:
- Da
- Expunere multipla, cumulativa:
- Nu exista informatii
- Toxicitate la nivelul organelor:
- Nu exista informatii
- Probleme la nivel endocrin:
- Nu exista informatii
- Neurotoxicitate:
- Nu exista informatii
- Genotoxicitate / Mutagenicitate:
- Nu
- Persistenta si bioacumulare:
- Nu exista informatii
- Restrictii de folosinta:
- Da
Siguranta/Rating ingredient:
Cacaoa este contraindicata in litiaza oxalica.
Cacaoa contine acid oxalic, care este o substanta toxica, cu un potential maro de complexare, care afecteaza meolismul tuturor macro- si microelementelor si are ca efect o saracire in catiohi a organismului. Acidul oxalic micsoreaza coeficientul de utilizai e a calciului de catre organism. Daca raportul acid oxalic/calciu este mai mare de 2,25 se insolubilizeaza si se elimina (in special prin fecale) o mare parte din calciul ingerat cu hrana zilnica. De aceea, cacaoa si preparatele pe baza de cacao (ciocolata etc.) trebuie consumate cu masura de catre copii (care, fiind in crestere, au nevoie de calciu), de oamenii in varsta (predispusi la decalcifiere), de persoanele cu tetanie1 latenta, hipocalcemie, de femeile grade sau care alapteaza
Citeste mai mult
Sinonime: E 471, MONO- SI DIGLICERIDELE ACIZILOR GRASI
Functii: emulgator
Descriere:
Mono- si digliceridele sunt esteri ai glicerolului cu acizi grasi, derivati din trigliceride, care reprezinta componenta principala a grasimilor. Mono- si digliceridele sunt, de obicei, derivate din uleiuri vegetale, dar pot fi obtinute si din surse animale.
In Codex Alimentarius apare cu denumirea E471, in lista de aditivi alimentari cu urmatoarele functii: emulgator, corector de aciditate, antiaglomerant si spumant.
CUM SE FOLOSESC MONO- SI DIGLICERIDELE ALE ACIZILOR GRASI
Mono- si digliceridele acizilor grasi prezinta mai multe functii in industria alimentara si nu numai. Iata principalele:
1. Emulgator
- Stabilizeaza amestecurile de grasime si apa, prevenind separarea acestora.
- Exemple: margarina, inghetata, sosuri, ciocolata.
2. Stabilizator de textura
- Imbunatateste consistenta produselor de panificatie si cofetarie.
- Ajuta la mentinerea unui aluat mai elastic si la pastrarea volumului produselor.
3. Antispumant
- Reduce formarea spumei in timpul proceselor de fabricatie.
- Folosit in produse lichide precum bauturi instant sau sosuri.
4. Antiaglomerant
- Impiedica lipirea sau aglomerarea particulelor in pulberi sau mixuri uscate.
- Exemple: pudre pentru ciocolata, lapte praf.
5. Prelungirea duratei de viata
- Prin stabilizarea emulsiei si imbunatatirea texturii, contribuie indirect la cresterea termenului de valabilitate.
UTILIZARE
Mono- si digliceridele sunt folosite in principal ca emulgatori in diverse industrii:
Industria alimentara
- Produse de panificatie (paine, prajituri, produse congelate)
- Margarina si unturi vegetale
- Produse lactate (inghetata, smantana batuta)
- Bauturi instant si ciocolata
Industria cosmetica si farmaceutica
- Crema si lotiuni pentru piele
- Suplimente nutritive si capsule farmaceutice
Ele imbunatatesc textura, prelungesc termenul de valabilitate si stabilizeaza emulsia grasime-apa.
DOZA ZILNICA MAXIMA
Conform Regulamentului CE 1333/2008, consumul de mono- si digliceridele ale acizilor grasi nu este restrictionat in acest moment, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
REGLEMENTARI LEGISLATIVE
Uniunea Europeana:
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana, emulgatorul mono- si digliceridele ale acizilor grasi poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 471 - Monogliceride si digliceride ale acizilor grasi.
Siguranta/Rating ingredient:
RISCURI SI EFECTE SECUNDARE ASOCIATE CU MONO- SI DIGLICERIDE ALE ACIZILOR GRASI
1. Consumul excesiv poate creste aportul de grasimi, contribuind la obezitate sau tulburari metabolice.
2. Unele persoane pot fi sensibile la mono- si digliceridele provenite din uleiuri hidrogenate, care pot contine acizi grasi trans.
In general, utilizarea in cantitati alimentare normale este considerata sigura.
INTREBARI FRECVENTE
1. Sunt mono- si digliceridele considerate periculoase?
Nu, atunci cand sunt consumate in cantitati uzuale in alimente, sunt considerate sigure de catre EFSA si alte autoritati internationale.
2. Pot fi folosite de vegetarieni sau vegani?
Depinde de sursa: pot fi de origine vegetala (uleiuri vegetale) sau animala (grasimi animale). Eticheta nu intotdeauna specifica sursa.
3. Au efecte asupra colesterolului?
Mono- si digliceridele in sine nu cresc colesterolul, dar daca provin din uleiuri hidrogenate, pot contine grasimi trans care pot afecta profilul lipidic.
4. Se gasesc doar in alimente procesate?
Cel mai des, dar sunt folosite si in suplimente, produse farmaceutice si cosmetice pentru proprietatile lor emulsificante.
BIBLIOGRAFIE SI RESURSE SUPLIMENTARE
1. EFSA - Opinion on the re-evaluation of mono- and diglycerides of fatty acids (E 471) as food additive in foods for infants below 16 weeks of age and follow-up of their re-evaluation as food additives for uses in foods for all population groups - https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.2903/j.efsa.2021.6885
2. Food and Safety Platform EU - What are emulsifiers and what are common examples used in food? - https://foodsafetyplatform.eu/knowledge/articles/what-are-emulsifiers-and-what-are-common-examples-used-in-food/
3. InfoCons - E471 -Mono- si Digliceridele acizilor grasi - https://infocons.ro/aditivi/e471-mono-si-digliceridele-acizilor-grasi/
Citeste mai mult
Sinonime: E150, E150A, E150B, E150C, E150D
Functii: colorant
Descriere:
Caramelul este un colorant alimentar sintetic folosit pe scara larga in industria alimentara si a bauturilor, obtinut prin incalzirea zaharului (sucroza) cu sau fara aditivi (acizi, baze sau saruri).
De asemenea, este folosit pe post de colorant in produsele cosmetice, pentru a le da culoarea maronie sau aurie.
Utilizare alimentara
In
Codex Alimentarius apare cu denumirea
E150, si este clasificat ca aditiv alimentar cu rol de colorant alimentar.
Exista patru tipuri principale de E150
E150a – Caramel simplu: obtinut doar prin incalzirea zaharului; folosit in produse de patiserie si produse de cofetarie.
E150b – Caramel acid: produs prin incalzirea zaharului cu acid; folosit in bauturi alcoolice si otet.
E150c – Caramel alcalin: zahar incalzit cu o baza; folosit in sosuri, bauturi racoritoare.
E150d – Caramel sulfit-amoniac: zahar incalzit cu amoniu si/sau sulfit; folosit in bere, bauturi racoritoare si produse procesate.
Ca aditiv alimentar, caramelul se poate regasi in urmatoarele tipuri de produse:
- Bauturi racoritoare si alcoolice (bere, whisky, cola)
- Produse de panificatie si cofetarie
- Sosuri si condimente
- Produse procesate care necesita culoare maronie sau aspect uniform
Utilizare cosmetica
Caramelul este adaugat in produse cosmetice pentru a da culoare maronie sau aurie produselor cosmetice.
- Sapunuri si geluri de dus
- Balsamuri si sampoane
- Creme si lotiuni pentru corp
- Produse de machiaj (fond de ten, farduri, rujuri)
Reactii adverse 0 00:
- Expunere multipla, cumulativa:
- Este considerat sigur
- Toxicitate la nivelul organelor:
- Nu
- Ecotoxicologie:
- Nu
Siguranta/Rating ingredient:
PRODUSE ALIMENTARE
Este considerat sigur pentru consum in dozele recomandate de autoritatile alimentare - Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA), Food and Drug Administration (FDA).
- Food and Drug Administration (FDA) permite folosirea acestui ingredient drept substanta alimentara multifunctionala (GRAS).
- Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 150a-d - Caramel.
In acelasi timp:
- E150d poate contine 4-MEI, un compus care in cantitati mari s-a asociat cu risc crescut de cancer in studiile animale, dar nivelurile din alimente sunt considerate foarte mici.
- Persoanele sensibile la sulfiti trebuie sa evite tipurile E150b si E150d care pot contine reziduuri de sulfiti.
PRODUSE COSMETICE
Conform Directivei UE 1223/2009, Caramel poate fi folosit in cosmetice si produse de ingrijire personala fara restrictii, atata timp cand cerintele de puritate specificate in reglementarile privind alimentele sunt indeplinite (Anexa IV, Partea I).
Este considerat sigur si neiritant pentru majoritatea persoanelor.
Totusi, in cazul persoanelor cu piele foarte sensibila sau alergii, e recomandata testarea produsului pe o zona mica de piele inainte de folosirea completa.
Citeste mai mult
Descriere:
Semintele de carruba (roscov) pot fi folosite in locul ciocolatei.
Faina din seminte de carruba contine (per cana):
-
299 calorii
-
41 g de fibre
-
0,6 g de grasimi
-
4 g de proteine
-
92 g de carbohidrati (dintre care 50 g sunt zaharuri)
-
358 mg de calciu
-
4 mg de fier
-
850 mg de potasiu
-
0,6 mg de cupru
-
0% cofeina
Conform Codex Alimentarius, faina se regaseste in grupa 06.2 Fainuri si amidonuri (inclusiv pudra de soia), subgrupa 06.2.1 Fainuri: faina este produsa prin macinarea granelor, cerealelor, tuberculilor si miezul palmierului. In aceasta categorie intra: faina folosita in fabricarea pastelor, a produselor de cofetarie si patiserie, a painii si amestecuri de fainuri.
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
-
azodicarbonamide - 45 mg/kg
-
peroxid de benzoil - 75 mg/kg
-
clor - 2500 mg/kg
-
dioxid de clor - 30 mg/kg
-
proteaze – gmp
-
sulfiti - 200 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), faina poate contine:
-
Acid fosforic – fosfați – di-, tri- și polifosfați (E 338-452)
-
Acid ascorbic (E 300)
-
L-cisteină (E 920)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de faina de seminte de carruba poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Probleme la nivel digestiv
Consumul de faina de seminte de carruba nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Functii: potentiator de gust, conservant, agent de textura, agent de intarire
Descriere:
Sarea (clorura de sodiu, NaCl) este un compus mineral esential pentru viata, utilizat atat in alimentatie, cat si in industrie. Are rol in reglarea echilibrului hidric al organismului, functionarea nervilor si contractia musculara.
Tipuri de sare:
- sare de masa – rafinata, contine aditivi antiaglomeranti.
- sare de mare – obtinuta prin evaporarea apei de mare, contine minerale suplimentare.
- sare de Himalaya – roz, bogata in oligoelemente.
- sare kosher – granulatie mai mare, folosita in bucatarie.
Sarea are mai multe utilizari in alimentatie, printre care mentionam urmatoarele:
- potentiator de gust: intensifica si echilibreaza aromele din mancare.
- conservant: previne dezvoltarea bacteriilor in alimente precum muraturile, branzeturile si carnea sarata.
- agent de textura: contribuie la structura painii si a produselor de patiserie, controland activitatea glutenului.
- controleaza fermentatia: regleaza cresterea drojdiei in produse de panificatie.
- agent de intarire: folosit la conservarea legumelor si fructelor pentru a le mentine fermitatea.
Consumul moderat de sare are mai multe beneficii pentru sanatate, deoarece sodiul din compozitia sa este esential pentru functionarea organismului.
Beneficiile consumului moderat de sare:
- regleaza echilibrul hidric
- ajuta la transmiterea impulsurilor nervoase.
- sustine contractia musculara
- ajuta la absorbtia nutrientilor: contribuie la transportul glucozei si aminoacizilor in celule.
Potrivit specialistilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), consumul de sare (sodiu) ar trebui sa fie mai mic de 5 grame pe zi pentru adulti, ceea ce corespunde aproximativ unei lingurite rase.
Recomandari de consum general:
- adulti: 5 g/zi
- copii (2-15 ani): mai putin decat adultii, in functie de varsta
- sugari (<2 ani): evitarea adaugarii de sare in alimentatie
Conform Codex Alimentarius, Standardul 150-1985, sarea se regaseste in categoria 12.0 Saruri, condimente, supe, sosuri, salate si produse proteice, grupa 12.1 Sare si inlocuitori de sare, subgrupa 12.1.1. Sare: clorura de sodiu (sare de masa, iodata, iodata fluorizata, dendritica).
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de sare poate cauza:
- Hipertensiune arteriala
- Pietre la rinichi
- Boli cardiovasculare
- Osteoporoza
- Probleme la nivelul tiroidei
Sinonime: TRICITRAT DE SODIU, E 330
Functii: agent de aroma, acidifiant, conservant
Descriere:
CE ESTE ACIDUL CITRIC
Acidul citric este un acid organic slab, intalnit in mod natural in citrice precum lamai si portocale. Acidul citric poate fi obtinut prin fermentatie biologica a carbohidratilor cu ajutorul fungilor din genul Aspergillus niger sau prin extractie din fructe citrice.
In Codex Alimentarius apare cu denumirea E330, in lista de aditivi alimentari cu urmatoarele functii: regulator de aciditate, antioxidant, agent de mentinere a culorii si sechestrant.
Acidul citric nu trebuie confundat cu acidul ascorbic (vitamina C); desi ambele pot fi prezente in aceleasi alimente, rolurile lor in organism si in industria alimentara sunt diferite.
UNDE SE FOLOSESTE ACIDUL CITRIC
Acidul citric este extrem de versatil si utilizat intr-o gama larga de domenii:
- industria alimentara - ca agent de acidifiere, conservant si aromatizant in bauturi racoritoare, gemuri, jeleuri, dulciuri, produse lactate si sosuri;
- industria farmaceutica - pentru reglarea pH-ului medicamentelor, imbunatatirea solubilitatii anumitor substante active si in produsele efervescente;
- cosmetica si ingrijire personala - in creme, sampoane, geluri de dus, exfoliante, datorita proprietatilor sale antioxidante si de reglare a pH-ului;
- curatenie si uz casnic - in detergenti, produse de curatare a calcarului, solutii de degresare.
CE FUNCTII ARE ACIDUL CITRIC ATUNCI CAND ESTE FOLOSIT IN PRODUSELE ALIMENTARE
Acidul citric are mai multe functii in produsele alimentare. Principalele functii sunt:
Reglator de aciditate / acidifiant
- ajusteaza pH-ul produselor alimentare pentru a obtine gustul dorit (ex. bauturi racoritoare, gemuri, sosuri).
- contribuie la conservarea alimentelor prin inhibarea dezvoltarii microbilor sensibili la aciditate.
Conservant / inhibitor de oxidare
- actioneaza ca antioxidant prin sechestrarea ionilor metalici care ar putea accelera oxidarea grasimilor si colorantilor.
- previne decolorarea sau alterarea gustului produselor alimentare sensibile la oxidare (ex. sucuri de fructe, sosuri).
Sechestrant / chelator
- leaga ionii metalici (ex. calciu, fier, cupru), prevenind reactii nedorite care ar afecta culoarea, textura sau stabilitatea alimentului.
Agent de imbunatatire a gustului / aromatizant
- adauga un gust acrisor placut in bauturi, bomboane, sosuri, dulceturi si alimente procesate.
Agent de efervescenta
- in combinatiile cu bicarbonat de sodiu, produce CO2, fiind utilizat in prafuri de copt, bauturi efervescente si produse efervescente farmaceutice.
Stabilizator al colorantilor si al aromei
- protejeaza pigmentii naturali si aroma alimentelor sensibile la oxidare.
DOZA MAXIMA ADMISA DE ACID CITRIC PE ZI
In alimentatie, acidul citric este considerat sigur, iar in Europa este autorizat ca aditiv alimentar E330 fara limita specifica de doza maxima. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
BENEFICII PENTRU SANATATE
- Contribuie la cresterea absorbtiei de minerale precum calciu si magneziu.
- Are efect antioxidant, protejand celulele de stresul oxidativ.
- Poate ajuta la prevenirea formarii pietrelor la rinichi prin chelarea calciului.
REGLEMENTARI LEGISLATIVE
Uniunea Europeana: Acidul citric este reglementat ca aditiv alimentar sub codul E330 si este considerat sigur pentru consum uman, conform Regulamentului (UE) nr. 231/2012.
SUA: FDA clasifica acidul citric ca GRAS (Generally Recognized As Safe).
Alte reglementari se aplica in functie de domeniu (cosmetic, farmaceutic), urmarindu-se standardele de puritate si utilizare.
Siguranta/Rating ingredient:
RISCURI SI EFECTE SECUNDARE ASOCIATE CU ACIDUL CITRIC
1. In cantitati mari, poate provoca iritatii ale mucoaselor orale sau gastrice.
2. Expunerea prelungita poate deteriora smaltul dentar datorita aciditatii ridicate.
3. Acidul citric poate creste aciditatea gastrica temporar sau poate afecta solubilitatea anumitor medicamente - antiacide, medicamente sensibile la pH (unele antibiotice, inhibitori de protoni).
4. Alergia imunologica reala la acid citric pur este extrem de rara. Simptomele pot include: urticarie (eruptii pe piele), prurit (mancarimi). In cazuri foarte rare, reactii severe (anafilaxie, foarte putin documentate).
INTREBARI FRECVENTE DESPRE ACIDUL CITRIC
1. Acidul citric este natural sau sintetic?
Poate fi ambele: natural din citrice sau produs prin fermentatie industriala.
2. Acidul citric poate cauza probleme digestive?
In cantitati mari, poate provoca disconfort gastric.
3. Acidul citric poate deteriora dintii?
Da, consumul excesiv de alimente sau bauturi cu acid citric poate contribui la eroziunea smaltului dentar. Un studiu efectuat de cercetatorii germani a demonstrat ca un consum mare de acid citric poate duce la eroziune dentara (aparitia cariilor), mai ales printre copii si adolescenti. Acest lucru se intampla din cauza faptului ca a crescut consumul de sucuri, dulciuri si sosuri printre aceste doua categorii, iar aceste produse contin acid citric.
BIBLIOGRAFIE SI RESURSE SUPLIMENTARE
1. Scientific Opinion on the re-evaluation of citric acid (E330) as a food additive - https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/pdf/10.2903/j.efsa.2015.4010
2. Commission Regulation (EU) No 231/2012 of 9 March 2012 laying down specifications for food additives listed in Annexes II and III to Regulation (EC) No 1333/2008 of the European Parliament and of the Council Text with EEA relevance - https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2012/231/oj/eng
3. What Is Citric Acid, and Is It Bad for You? - https://www.healthline.com/nutrition/citric-acid
4. What Is Citric Acid (E330) In Food? Uses, Benefits, Safety, Side Effects - https://foodadditives.net/acidulents/citric-acid/
5. Scientific Opinion on the safety evaluation of the active substances citricacid (E330) and sodium hydrogen carbonate (E500ii), used as carbondioxide generators, together with liquid absorbers cellulose and polyacrylicacid sodium salt crosslinked, in active food contact materials - https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/j.efsa.2013.3152
6. InfoCons - Acidul citric E330 - https://infocons.ro/aditivi/e-330-acidul-citric/
Citeste mai mult
Important! Informatiile despre ingredientele si produsele prezentate pe site-ul www.alegesanatos.ro au caracter informativ, sunt realizate utilizand informatiile oferite de producator privind ingredientele si nu inlocuiesc indicatiile unui medic sau ale unui specialist. Va recomandam sa cereti o opinie avizata inainte de a cumpara un produs, daca nu sunteti sigur ca vi se potriveste.
Va rugam sa cititi cu atentie lista de ingrediente, atentionarile si instructiunile tiparite pe produs inainte de a-l consuma sau folosi. Este posibil ca in unele cazuri lista de ingrediente a unui produs sa se schimbe, iar aceste informatii sa nu ajunga la noi in timp util. Aparitia efectelor adverse mentionate pe site in urma consumului sau folosirii unui produs nu este obligatorie si poate varia de la o persoana la alta, in functie de starea de sanatate, varsta si stilul de viata.
