Acest produs contine 11 ingrediente dintre care 6 sunt considerate a fi sigure, 5 ingrediente prezinta risc mediu de dauna.
, ingredient cu risc mediu de dauna, carbohidrat prezent in plante, caracterizat printr-un gust mai mult sau mai putin dulce. Zaharul principal se considera a fi glucoza. World Health Organization recomanda un consum de zaharuri care sa acopere nu mai mult de 10% din numarul total de calorii. Astfel, o dieta zilnica de 2000 de calorii ar presupune maximum 50 de grame de carbohidrati sub forma de zaharuri.
ingredient cu risc mediu de dauna, este un conservant, actioneaza cu succes impotriva mucegaiurilor si a drojdiei, nefiind eficient insa impotriva bacteriilor. In unele cazuri poate provoca alergii, astm de aceea consumul frecvent nu este recomandat in special persoanelor sensibile. Face parte din categoria E-urilor suspecte.
, ingrediente cu risc mediu de dauna. Consumul de condimente poate cauza: reactii alergice, probleme la nivel digestiv, intreruperi de sarcina (in cazul cantitatilor mari, in concentratie mare), cancer gastric (in cazul unui consum continuu, in cantitati foarte mari), interferente asupra efectului anumitor medicamente.
, ingredient cu risc mediu de dauna, este un mineral cunoscut sub denumirea tehnica de clorura de sodiu. Tocmai continutul de sodiu al sarii este important pentru organism, deoarece corpul uman are nevoie de o anumita cantitate de sare pentru a functiona corect. Pe de alta parte, consumul excesiv de sare mareste cantitatea de calciu eliminata prin urina, ceea ce poate conduce in timp la aparitia osteoporozei sau la scaderea rezistentei oaselor.
ingredient cu risc mediu de dauna, se obtine prin macerarea unui grup de condimente in alcool etilic timp de o anumita perioada de timp. Consumul de extract de condimente poate cauza: reactii alergice, probleme la nivel digestiv, intreruperi de sarcina (in cazul cantitatilor mari, in concentratie mare), cancer gastric (in cazul unui consum continuu, in cantitati foarte mari), interferente asupra efectului anumitor medicamente.
Pentru o descriere amanuntita, dati click pe oricare dintre ingredientele de mai jos:
Grad de risc ingrediente:
Descriere:
-
planta leguminoasa anuala, originara din Asia Mica, cunoscuta sub denumirea de mazarea berbecilor.
Nautul este bogat in proteine, saruri minerale (fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier, seleniu sau de oligoelemente) si in complexul de vitamine B.
Datorita faptului ca are o concentratie ridicata de proteine (24%) si un procent consistent de hidrati de carbon si grasimi, nautul are o valoare alimentara deosebita si poate inlocui proteinele din carne.
Nautul are in structura sa fibre insolubile care sunt benefice la combaterea constipatiei si la controlul poftei de mancare deoarece produce rapid senzatia de saturatie. Aceste fibre ajuta la curatarea intestinelor.
Consumul de naut reduce nivelul colesterolului rau din sange ceea ce ajuta la preventia afectiunilor cardiovasculare. De asemenea, previne cancerul de colon, combate anemia, distruge parazitii intestinali.
O cana de naut fiert (164 grame) contine:
-
Calorii 269
-
Carbohidrati 45 g
-
Proteine 15 g
-
Fibre 12 g
-
Zahar 8 g
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de naut nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: ULEI DE CANOLA
Descriere:
Rapita este o planta ce face parte din familia varzei si a mustarului, uleiul de rapita fiind cunoscut si sub denumirea de ulei de canola. Trebuie insa mentionat faptul ca uleiul de canola este un tip de ulei de rapita, fiind derivat din acesta.
Astfel, uleiul de canola este compus 100% din grasimi (7% saturate, 63% mononesaturate, 28% polinesaturate), avand 884 de calorii pe 100 g. Acesta nu contine carbohidrati, proteine, fibre sau zaharuri, ci doar vitaminele K si E.
Conform Codex Alimentarius, Standardul 210-1999, uleiul vegetal se regaseste in categoria 02.0 Grasimi, uleiuri si emulsii grase, grupa 02.1 Grasimi si uleiuri esentiale fara apa, subgrupa 02.1.2 Uleiuri si grasimi vegetale: grasimi si uleiuri comestibile obtinute din plante(produsele pot proveni dintr-o singura planta sau promovate drept un amestec de uleiuri).
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
- Esteri de ascorbil - 500 mg/kg 10
- Hidroxianisol butilat - 200 mg/kg
- Butilhidroxitoluen - 200 mg/kg
- Beta-, Caroteni, Legume - 1000 mg/kg
- Esterii glicerici ai acidului diacetiltartric cu acizi grasi - 10000 mg/kg
- Rasina de guaiac - 1000 mg/kg
- Citrati de izopropil - 200 mg/kg
- Polidimetilsiloxan - 10 mg/kg
- Polisorbati - 5000 mg/kg
- Galat de propil - 200 mg/kg
- Esterii propilenglicolului cu acizii grasi - 10000 mg/kg
- Citrat de stearil – gmp
- Butylhydroquinone tertiar - 200 mg/kg
- Thiodipropionate - 200 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), uleiul vegetal poate contine:
- Acid lactic (E 270)
- Acid ascorbic (E 300)
- Esteri ai acizilor grasi cu acid ascorbic (E 304)
- Extract bogat in tocoferol (E 306)
- Alfa-tocoferol (E 307)
- Gama-tocoferol (E 308)
- Delta-tocoferol (E 309)
- Galati, TBHQ si BHA, individual sau combinati (E 310-320)
- Butilhidroxitoluen (BHT) (E 321)
- Lecitine (E 322)
- Acid citric (E 330)
- Citrati de sodiu (E 331)
- Citrati de potasiu (E 332)
- Citrati de calciu (E 333)
- Esteri ai acidului citric cu mono- si diglicerideler acizilor grasi (E 472c)
- Extracte de rozmarin (E 392)
- Dimetilpolisiloxan (E 900)
- Monogliceride si digliceride ale acizilor grasi (E 471)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de ulei de rapita poate cauza:
- Reactii alergice
- Crestere in greutate (obezitate)
- Boli cardiovasculare (cresterea colesterolului)
- Deficiente nutritionale
- Toxicitate datorata acidului euricic
Consumul de ulei de rapita nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: TAHINI
Descriere:
Pasta de susan se obtine prin rumenirea semintelor de susan si pasarea acestora impreuna cu ulei de susan, ulei de masline, usturoi, lamaie si apa.
Beneficii:
- scade colesterolul
- bogat in antioxidanti
- sursa de calciu
- sursa de proteina vegetala
- sursa de grasimi bune
1 lingura de tahini contine:
89 kcal
8,1 g grasimi (majoritatea nesaturati, Omega-3 si Omega-6)
3,2 g carbohidrati
2,6 g proteine
1 g fibre
0,2 mg Vitamina B1 (12% din DZR)
0,1 mg Vitamina B2 (4% din DZR)
0,8 mg Vitamina B3 (4% din DZR)
14,7 mcg Vitamina B9 (4% din DZR)
110 mg fosfor (11% din DZR)
63,9 mg calciu (6% din DZR)
14,2 mg magneziu (4% din DZR)
1,3 mg fier (7% din DZR)
0,7 mg zinc (5% din DZR)
0,2 mg cupru (12% din DZR)
0,2 mg mangan (11% din DZR)
(sursa: sanovita.ro)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de pasta de susan nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Semintele de dovleac contin minerale (fosfor, magneziu, mangan, fier si cupru, zinc) si sunt o sursa buna de vitamine (K, E, vitamine din grupul B (tiamina, riboflavina, niacina, acid pantotenic, vitamina B6 (piridoxina) si acid folic).
L-triptofanul din componenta lor duce la un somn linistit si la diminuarea stresului.
De asemenea, in semintele de dovleac regasim fitosteroli, compusi ce pot duce la scaderea nivelului de colesterolul LDL (colesterol rau).
Reprezinta un tratament natural pentru tenie si alti paraziti, reduc inflamatia in cazul artritelor.
Studiile sugereaza faptul ca semintele de dovleac ofera o serie de beneficii pentru sanatate, cum ar fi blocarea sau extinderea prostatei, reducerea riscului de calculi vezicali, si ajuta la prevenirea depresiei. In plus, ele contin niveluri ridicate de fitosteroli, care pot reduce nivelul colesterolul si chiar ajuta la prevenirea unor tipuri de cancer.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de seminte de dovleac nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Ierburi – frunzele verzi apartinand plantelor nu foarte inalte (oregano, rozmarin, busuioc, salvie, patrunjel).
Condimente – provin din coaja, radacina, fructele si semintele plantelor si copacilor aromatici (piper, cuisoare, nucsoara, scortisoara, ghimbir, sofran, curcuma, paprika).
Produse de asezonare – amestecuri de ierburi si condimente ce contin sare si uneori usturoi, ce ofera savoare mancarii.
Caracteristici nutritionale:
-
Calorii (per lingura): piper negru – 5; busuioc uscat – 2; scortisoara – 6; pudra de usturoi – 9; oregano – 3; pudra chili – 6
Conform Codex Alimentarius, condimentele se regasesc in grupa 12.2 Ierburi, condimente, arome si produse de asezonare, subgrupa 12.2.1 Ierburi si condimente: ierburile si condimentele sunt in general derivate din surse botanice, putand fi deshidratate, macinate sau intregi.
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
-
Polisorbati - 2000 mg/kg
-
Sucraloza (Trichlorogalactosucrose) - 400 mg/kg
-
Sulfiti - 150 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), condimentele pot contine:
-
Dioxid de sulf – sulfiți (E 220-228)
-
Celuloză (E 460)
-
Săruri de sodiu, potasiu și calciu ale acizilor grași (E 470a)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de condimente poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Probleme la nivel digestiv
-
Intreruperi de sarcina (in cazul cantitatilor mari, in concentratie mare)
-
Cancer gastric (in cazul unui consum continuu, in cantitati foarte mari)
-
Interferente asupra efectului anumitor medicamente
Consumul de condimente nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Extractul de condimente se obtine prin macerarea unui grup de condimente in alcool etilic timp de o anumita perioada de timp.
Extractul de condimente este folosit pentru a da o aroma specifica produselor alimentare (carne, prajituri, copturi etc.)
Condimentele provin din coaja, radacina, fructele si semintele plantelor si copacilor aromatici (piper, cuisoare, nucsoara, scortisoara, ghimbir, sofran, curcuma, paprika).
Conform Codex Alimentarius, condimentele se regasesc in grupa 12.2 Ierburi, condimente, arome si produse de asezonare, subgrupa 12.2.1 Ierburi si condimente: ierburile si condimentele sunt in general derivate din surse botanice, putand fi deshidratate, macinate sau intregi.
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
-
Polisorbati - 2000 mg/kg
-
Sucraloza (Trichlorogalactosucrose) - 400 mg/kg
-
Sulfiti - 150 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (care a intrat in vigoare la 1 iunie 2013), condimentele pot contine:
-
Dioxid de sulf – sulfiti (E 220-228)
-
Celuloza (E 460)
-
Saruri de sodiu, potasiu si calciu ale acizilor grasi (E 470a)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de extract de condimente poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Probleme la nivel digestiv
-
Intreruperi de sarcina (in cazul cantitatilor mari, in concentratie mare)
-
Cancer gastric (in cazul unui consum continuu, in cantitati foarte mari)
-
Interferente asupra efectului anumitor medicamente
Consumul de extract de condimente nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Functii: potentiator de gust, conservant, agent de textura, agent de intarire
Descriere:
Sarea (clorura de sodiu, NaCl) este un compus mineral esential pentru viata, utilizat atat in alimentatie, cat si in industrie. Are rol in reglarea echilibrului hidric al organismului, functionarea nervilor si contractia musculara.
Tipuri de sare:
- sare de masa – rafinata, contine aditivi antiaglomeranti.
- sare de mare – obtinuta prin evaporarea apei de mare, contine minerale suplimentare.
- sare de Himalaya – roz, bogata in oligoelemente.
- sare kosher – granulatie mai mare, folosita in bucatarie.
Sarea are mai multe utilizari in alimentatie, printre care mentionam urmatoarele:
- potentiator de gust: intensifica si echilibreaza aromele din mancare.
- conservant: previne dezvoltarea bacteriilor in alimente precum muraturile, branzeturile si carnea sarata.
- agent de textura: contribuie la structura painii si a produselor de patiserie, controland activitatea glutenului.
- controleaza fermentatia: regleaza cresterea drojdiei in produse de panificatie.
- agent de intarire: folosit la conservarea legumelor si fructelor pentru a le mentine fermitatea.
Consumul moderat de sare are mai multe beneficii pentru sanatate, deoarece sodiul din compozitia sa este esential pentru functionarea organismului.
Beneficiile consumului moderat de sare:
- regleaza echilibrul hidric
- ajuta la transmiterea impulsurilor nervoase.
- sustine contractia musculara
- ajuta la absorbtia nutrientilor: contribuie la transportul glucozei si aminoacizilor in celule.
Potrivit specialistilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), consumul de sare (sodiu) ar trebui sa fie mai mic de 5 grame pe zi pentru adulti, ceea ce corespunde aproximativ unei lingurite rase.
Recomandari de consum general:
- adulti: 5 g/zi
- copii (2-15 ani): mai putin decat adultii, in functie de varsta
- sugari (<2 ani): evitarea adaugarii de sare in alimentatie
Conform Codex Alimentarius, Standardul 150-1985, sarea se regaseste in categoria 12.0 Saruri, condimente, supe, sosuri, salate si produse proteice, grupa 12.1 Sare si inlocuitori de sare, subgrupa 12.1.1. Sare: clorura de sodiu (sare de masa, iodata, iodata fluorizata, dendritica).
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de sare poate cauza:
- Hipertensiune arteriala
- Pietre la rinichi
- Boli cardiovasculare
- Osteoporoza
- Probleme la nivelul tiroidei
Sinonime: TRICITRAT DE SODIU, E 330
Functii: agent de aroma, acidifiant, conservant
Descriere:
CE ESTE ACIDUL CITRIC
Acidul citric este un acid organic slab, intalnit in mod natural in citrice precum lamai si portocale. Acidul citric poate fi obtinut prin fermentatie biologica a carbohidratilor cu ajutorul fungilor din genul Aspergillus niger sau prin extractie din fructe citrice.
In Codex Alimentarius apare cu denumirea E330, in lista de aditivi alimentari cu urmatoarele functii: regulator de aciditate, antioxidant, agent de mentinere a culorii si sechestrant.
Acidul citric nu trebuie confundat cu acidul ascorbic (vitamina C); desi ambele pot fi prezente in aceleasi alimente, rolurile lor in organism si in industria alimentara sunt diferite.
UNDE SE FOLOSESTE ACIDUL CITRIC
Acidul citric este extrem de versatil si utilizat intr-o gama larga de domenii:
- industria alimentara - ca agent de acidifiere, conservant si aromatizant in bauturi racoritoare, gemuri, jeleuri, dulciuri, produse lactate si sosuri;
- industria farmaceutica - pentru reglarea pH-ului medicamentelor, imbunatatirea solubilitatii anumitor substante active si in produsele efervescente;
- cosmetica si ingrijire personala - in creme, sampoane, geluri de dus, exfoliante, datorita proprietatilor sale antioxidante si de reglare a pH-ului;
- curatenie si uz casnic - in detergenti, produse de curatare a calcarului, solutii de degresare.
CE FUNCTII ARE ACIDUL CITRIC ATUNCI CAND ESTE FOLOSIT IN PRODUSELE ALIMENTARE
Acidul citric are mai multe functii in produsele alimentare. Principalele functii sunt:
Reglator de aciditate / acidifiant
- ajusteaza pH-ul produselor alimentare pentru a obtine gustul dorit (ex. bauturi racoritoare, gemuri, sosuri).
- contribuie la conservarea alimentelor prin inhibarea dezvoltarii microbilor sensibili la aciditate.
Conservant / inhibitor de oxidare
- actioneaza ca antioxidant prin sechestrarea ionilor metalici care ar putea accelera oxidarea grasimilor si colorantilor.
- previne decolorarea sau alterarea gustului produselor alimentare sensibile la oxidare (ex. sucuri de fructe, sosuri).
Sechestrant / chelator
- leaga ionii metalici (ex. calciu, fier, cupru), prevenind reactii nedorite care ar afecta culoarea, textura sau stabilitatea alimentului.
Agent de imbunatatire a gustului / aromatizant
- adauga un gust acrisor placut in bauturi, bomboane, sosuri, dulceturi si alimente procesate.
Agent de efervescenta
- in combinatiile cu bicarbonat de sodiu, produce CO2, fiind utilizat in prafuri de copt, bauturi efervescente si produse efervescente farmaceutice.
Stabilizator al colorantilor si al aromei
- protejeaza pigmentii naturali si aroma alimentelor sensibile la oxidare.
DOZA MAXIMA ADMISA DE ACID CITRIC PE ZI
In alimentatie, acidul citric este considerat sigur, iar in Europa este autorizat ca aditiv alimentar E330 fara limita specifica de doza maxima. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
BENEFICII PENTRU SANATATE
- Contribuie la cresterea absorbtiei de minerale precum calciu si magneziu.
- Are efect antioxidant, protejand celulele de stresul oxidativ.
- Poate ajuta la prevenirea formarii pietrelor la rinichi prin chelarea calciului.
REGLEMENTARI LEGISLATIVE
Uniunea Europeana: Acidul citric este reglementat ca aditiv alimentar sub codul E330 si este considerat sigur pentru consum uman, conform Regulamentului (UE) nr. 231/2012.
SUA: FDA clasifica acidul citric ca GRAS (Generally Recognized As Safe).
Alte reglementari se aplica in functie de domeniu (cosmetic, farmaceutic), urmarindu-se standardele de puritate si utilizare.
Siguranta/Rating ingredient:
RISCURI SI EFECTE SECUNDARE ASOCIATE CU ACIDUL CITRIC
1. In cantitati mari, poate provoca iritatii ale mucoaselor orale sau gastrice.
2. Expunerea prelungita poate deteriora smaltul dentar datorita aciditatii ridicate.
3. Acidul citric poate creste aciditatea gastrica temporar sau poate afecta solubilitatea anumitor medicamente - antiacide, medicamente sensibile la pH (unele antibiotice, inhibitori de protoni).
4. Alergia imunologica reala la acid citric pur este extrem de rara. Simptomele pot include: urticarie (eruptii pe piele), prurit (mancarimi). In cazuri foarte rare, reactii severe (anafilaxie, foarte putin documentate).
INTREBARI FRECVENTE DESPRE ACIDUL CITRIC
1. Acidul citric este natural sau sintetic?
Poate fi ambele: natural din citrice sau produs prin fermentatie industriala.
2. Acidul citric poate cauza probleme digestive?
In cantitati mari, poate provoca disconfort gastric.
3. Acidul citric poate deteriora dintii?
Da, consumul excesiv de alimente sau bauturi cu acid citric poate contribui la eroziunea smaltului dentar. Un studiu efectuat de cercetatorii germani a demonstrat ca un consum mare de acid citric poate duce la eroziune dentara (aparitia cariilor), mai ales printre copii si adolescenti. Acest lucru se intampla din cauza faptului ca a crescut consumul de sucuri, dulciuri si sosuri printre aceste doua categorii, iar aceste produse contin acid citric.
BIBLIOGRAFIE SI RESURSE SUPLIMENTARE
1. Scientific Opinion on the re-evaluation of citric acid (E330) as a food additive - https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/pdf/10.2903/j.efsa.2015.4010
2. Commission Regulation (EU) No 231/2012 of 9 March 2012 laying down specifications for food additives listed in Annexes II and III to Regulation (EC) No 1333/2008 of the European Parliament and of the Council Text with EEA relevance - https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2012/231/oj/eng
3. What Is Citric Acid, and Is It Bad for You? - https://www.healthline.com/nutrition/citric-acid
4. What Is Citric Acid (E330) In Food? Uses, Benefits, Safety, Side Effects - https://foodadditives.net/acidulents/citric-acid/
5. Scientific Opinion on the safety evaluation of the active substances citricacid (E330) and sodium hydrogen carbonate (E500ii), used as carbondioxide generators, together with liquid absorbers cellulose and polyacrylicacid sodium salt crosslinked, in active food contact materials - https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/j.efsa.2013.3152
6. InfoCons - Acidul citric E330 - https://infocons.ro/aditivi/e-330-acidul-citric/
Citeste mai mult
Sinonime: E500II; CARBONAT ACID DE SODIU, HIDROGENOCARBONAT DE SODIU
Functii: agent de afanare si neutralizator al acizilor
Descriere:
Bicarbonatul de sodiu, cunoscut si sub denumirile soda de copt sau bicarbonat de sodiu alimentar, este un compus chimic alb, cristalin, care se dizolva usor in apa.
Acesta are un ph de 12.0, ajutand la reducerea aciditatii la stomac (care se situeaza la 2.0).
Beneficiile utilizarii in produsele alimentare:
- face aluatul sa creasca in timpul coacerii, eliberand dioxid de carbon cand reactioneaza cu acizii din aluat (de exemplu, otet, lamaie, iaurt). Se foloseste mai ales in prajituri, biscuiti, patiserie si tarte.
- daca este combinat cu un acid (de exemplu, suc de lamaie sau otet), bicarbonatul de sodiu provoaca o reactie chimica care produce bule de dioxid de carbon. Aceste bule fac aluatul mai pufos si aerat
- se foloseste pentru neutralizarea aciditatii in unele preparate, de exemplu, la gatirea legumelor sau prepararea anumitor supe, pentru a reduce gustul acid
- ajuta la obtinerea unei texturi mai moi si mai pufoase.
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 500 - Carbonati de sodiu (E500(ii) Bicarbonat de sodiu).
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de bicarbonat de sodiu poate cauza:
- reactii alergice
- probleme gastrointestinale (gaze la stomac, balonare)
- oboseala
- picioare umflate
- tensiune arteriala
- probleme la nivelul rinichilor
- alcaloza metabolica
- interferente asupra efectului anumitor medicamente
Consumul de bicarbonat de sodiu nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Conform unui studiu publucat pe site-ul Sanatatea Femeilor,
bicarbonatul de sodiu te ajuta sa slabesti. Afla mai multe detalii!
Functii: indulcitor, conservant
Descriere:
Zaharul este un ingredient folosit pe scara larga in alimentatie si in diverse industrii pentru a indulci alimentele si bauturile
Cel mai utilizat tip de zahar este zaharul alb rafinat (sucroza), obtinut din trestia de zahar sau din sfecla de zahar.
Tipuri de zahar:
-
- zahar alb rafinat (sucroza): este cel mai comun tip de zahar, utilizat in majoritatea produselor de patiserie, bauturi si deserturi
- zahar brun: contine melasa, care ii confera culoarea mai inchisa si un gust mai intens, usor caramelizat.
- zahar pudra: este un un zahar fin, adesea folosit in glazuri si prajituri
- zahar de cocos: obtinut din seva florilor de cocos, este considerat mai putin procesat, avand un indice glicemic mai scazut
- zahar din fructe (fructoza): natural prezent in fructe si utilizat si sub forma concentrata in diverse produse.
Desi nu sunt tehnic "zaharuri" pure, mierea, siropul de artar si siropul de agave sunt alternative mai naturale la zaharul rafinat.
Utilizarile zaharului in alimentatie:
-
- indulcire: zaharul este folosit pentru a indulci alimentele si bauturile, de la cafea si ceai la deserturi, prajituri si bomboane.
- conservare: ajuta la conservarea fructelor si legumelor in gemuri, dulceata si compoturi, prin reducerea activitatii apei, ceea ce impiedica dezvoltarea bacteriilor.
- textura si volum: in patiserie, zaharul contribuie la obtinerea texturii corecte, ajuta la formarea crustei si la inaltarea aluatului.
Zaharul este o sursa rapida de glucoza, care este utilizata de organism ca energie rapida. Este important pentru functionarea creierului si a muschilor, in special in activitati intense.
Organizatiile de sanatate, cum ar fi Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), recomanda limitarea consumului de zahar adaugat la mai putin de 10% din totalul caloriilor zilnice, ideal pana la 5% pentru beneficii suplimentare de sanatate. Astfel, o dieta zilnica de 2000 de calorii ar presupune aproximativ 50 de grame de carbohidrati sub forma de zaharuri, ideal 25 de grame.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de zahar este asociat cu o serie de probleme de sanatate, inclusiv obezitatea, diabetul de tip 2, boli de inima, si probleme dentare (carii). De asemenea, poate contribui la cresterea inflamatiei in organism.
De asemenea, zaharul rafinat si alte forme de zahar procesate au un indice glicemic ridicat, ceea ce inseamna ca pot creste rapid nivelul de zahar din sange, avand un impact negativ asupra insulinei si metabolismului.
Citeste mai mult
Sinonime: E 202
Functii: conservant
Descriere:
Sorbatul de potasiu este un conservant alimentar utilizat pe scara larga pentru a preveni dezvoltarea mucegaiurilor si a drojdiilor. Este considerat unul dintre conservantii relativ siguri atunci cand este utilizat in limitele reglementate.
Se regaseste frecvent in produse alimentare procesate si unele cosmetice. Este un conservant eficient in special fata de mucegaiuri si drojdii, nefiind eficient impotriva bacteriilor, si prezinta activitate optima la pH mai mic de 6,5.
Ce este sorbatul de potasiu
Sorbatul de potasiu este sarea de potasiu a acidului sorbic, un compus organic cu proprietati antimicrobiene. Este obtinut in mod industrial prin neutralizarea acidului sorbic cu hidroxid de potasiu.
Are formula chimica C6H7KO2 si se prezinta sub forma de pulbere alba sau granule solubile in apa.
Denumiri alternative: potasiu sorbat, sare de potasiu a acidului sorbic.
In Codex Alimentarius apare cu denumirea E202 si este clasificat ca aditiv alimentar cu rol conservant.
Ce functii are sorbatul de potasiu
Sorbatul de potasiu are mai multe functii tehnologice importante, in special in industria alimentara si cosmetica:
1. Conservant antimicrobian
- Inhiba dezvoltarea mucegaiurilor, drojdiilor si unor bacterii,
- Prelungeste durata de valabilitate a produselor,
- Este eficient mai ales in medii usor acide.
2. Stabilizator de produs
- Ajuta la mentinerea stabilitatii microbiologice pe durata depozitarii,
- Reduce riscul de fermentare nedorita.
3. Protector impotriva alterarii
- Previne modificarea gustului, mirosului si texturii cauzate de microorganisme
- Mentine calitatea organoleptica a produselor
4. Rol sinergic cu alti conservanti
- Poate fi utilizat impreuna cu alti conservanti pentru eficienta crescuta,
- Permite reducerea concentratiilor individuale.
Unde se foloseste sorbatul de potasiu
Sorbatul de potasiu este utilizat in principal ca agent conservant.
- Produse alimentare: branzeturi, iaurturi, produse de panificatie, sucuri, vinuri, sosuri,
- Produse cosmetice: creme, lotiuni, produse de ingrijire personala,
- Industria farmaceutica: conservant in unele preparate.
Rol principal: inhiba cresterea mucegaiurilor si a drojdiilor.
Doza maxima admisa de sorbat de potasiu
Doza zilnica admisibila stabilita de JECFA (FAO/WHO) este de 0-25 mg/kg corp/zi, adica aproximativ 1750 mg/zi pentru o persoana de 70 kg. Aceasta valoare este rar atinsa prin consumul normal de alimente.
Este totusi o doza ce poate fi depasita mai ales prin consumul mare de paine: 500 g de paine pot contine 1000 mg de sorbati, ceea ce reprezinta doza maxima pentru o persoana de 40 kg.
Reglementari legislative
Permis in Uniunea Europeana ca aditiv alimentar (E202).
- Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar.
- Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), acidul citric poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 202 – Sorbat de potasiu.
Aprobat in SUA de FDA ca substanta GRAS (Generally Recognized As Safe).
Utilizarea este limitata la concentratii specifice in functie de produs.
Siguranta/Rating ingredient:
Efecte asupra sanatatii - Riscuri / efecte secundare
- Poate provoca iritatii usoare ale pielii sau mucoaselor in cazuri rare;
- Reactii alergice sunt posibile, dar rare;
- In concentratii mari, poate cauza iritatii gastrointestinale,
- Exista unele raportari izolate privind posibila agravare a simptomelor astmatice, dar dovezile sunt limitate. Nu este considerat un declansator major comparativ cu alti aditivi (ex. sulfiti).
Populatii sensibile
- Persoane cu sensibilitate la conservanti,
- Persoane cu piele sensibila (in cazul produselor cosmetice).
Nu este permis in produsele pentru sugari si copii mici.
Intrebari frecvente despre sorbatul de potasiu
1. Sorbatul de potasiu este sigur?
Da, este considerat sigur in limitele dozei zilnice admise.
2. Sorbatul de potasiu este natural?
Este obtinut industrial, dar deriva din acid sorbic care poate avea origine naturala.
3. Sorbatul de potasiu este vegan?
Da, nu provine din surse animale.
BIBLIOGRAFIE SI SURSE SUPLIMENTARE
1. InfoCons - E 202 Sorbat de Potasiu - https://infocons.ro/aditivi/e-202-sorbat-de-potasiu/
2. HealthLine - Everything You Should Know About Potassium Sorbate - https://www.healthline.com/health/potassium-sorbate
3. Every Day Health - Potassium Sorbate: What Is It and What Are Its Side Effects? - https://www.everydayhealth.com/food-safety/potassium-sorbate/
Citeste mai mult
Important! Informatiile despre ingredientele si produsele prezentate pe site-ul www.alegesanatos.ro au caracter informativ, sunt realizate utilizand informatiile oferite de producator privind ingredientele si nu inlocuiesc indicatiile unui medic sau ale unui specialist. Va recomandam sa cereti o opinie avizata inainte de a cumpara un produs, daca nu sunteti sigur ca vi se potriveste.
Va rugam sa cititi cu atentie lista de ingrediente, atentionarile si instructiunile tiparite pe produs inainte de a-l consuma sau folosi. Este posibil ca in unele cazuri lista de ingrediente a unui produs sa se schimbe, iar aceste informatii sa nu ajunga la noi in timp util. Aparitia efectelor adverse mentionate pe site in urma consumului sau folosirii unui produs nu este obligatorie si poate varia de la o persoana la alta, in functie de starea de sanatate, varsta si stilul de viata.
