Pateul vegetal cu ardei - Ardealul - este o pasta tartinabila de origine vegetala, destinata consumului pe paine sau in sandvisuri. Produsul contine ulei vegetal, proteina din soia si legume, fiind aromatizat cu condimente si chilli pentru gust usor picant. Este o alternativa la pateul din carne si este popular in perioadele de post sau pentru persoanele care prefera produse vegetale.
Contine 16 ingrediente, iar 4 dintre ele implica un grad de risc mai ridicat in ceea ce priveste sanatatea.
ingredient cu risc mediu de dauna, care este un polizaharid natural extras din alge rosii marine. Caragenanul este o substanta care se digera greu, de aceea poate provoca inflamatii intestinale la unele persoane sensibile, balonare sau disconfort gastric la persoanele cu sindrom de colon iritabil sau sensibilitate digestiva. Nu se recomanda consumul frecvent.
, ingrediente cu risc mediu de dauna, care au functiile de regulatori aciditate, emulsifianti, umectanti, agenti de crestere, stabilizatori si agenti de ingrosare. Se recomanda un consum zilnic de pana la 70 mg/kg corp pentru toti fosfatii.
, ingrediente cu risc mediu de dauna. Consumul de arome poate cauza: inrautatirea astmului, reactii alergice si ameteli.
- potrivit specialistilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), consumul de sare (sodiu) ar trebui sa fie mai mic de 5 grame pe zi pentru adulti, ceea ce corespunde aproximativ unei lingurite rase. Continutul de sodiu al sarii este important pentru organism, deoarece corpul uman are nevoie de o anumita cantitate de sare pentru a functiona corect. Pe de alta parte, consumul excesiv de sare mareste cantitatea de calciu eliminata prin urina, ceea ce poate conduce in timp la aparitia osteoporozei sau la scaderea rezistentei oaselor.
Pentru o descriere amanuntita, dati click pe oricare dintre ingredientele de mai jos:
Grad de risc ingrediente:
Descriere:
Conform Codex Alimentarius, apa se regaseste in categoria 14.0 Bauturi, excluzand produsele lactate, grupa 14.1 Bauturi non-alcoolice, subgrupa 14.1.1 Ape: ape naturale sau imbuteliate, carbonate sau nu.
Conform celor 2 legi in vigoare - Legea nr. 458 din 08/07/2002 privind calitatea apei potabile si Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile), apa potabila (si deci si cea folosita in industria alimentara) este apa destinata consumului uman:
„a) orice tip de apa in stare naturala sau dupa tratare, folosita pentru baut, la prepararea hranei,ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei si indiferent daca este furnizata prin retea de distributie, din rezervor sau este distribuita in sticle ori in alte recipiente;
b) toate tipurile de apa folosita ca sursa in industria alimentara pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substantelor destinate consumului uman.
c) apa provenind din surse locale, precum fantani, izvoare etc., folosita pentru baut, gatit sau in alte scopuri casnice.
Apa potabila trebuie sa fie sanogena si curata, indeplinind urmatoarele conditii:
a) sa fie lipsita de microorganisme, paraziti sau substante care, prin numar sau concentratie, pot constitui un pericol potential pentru sanatatea umana;
b) sa intruneasca cerintele minime prevazute in lege.”
De asemenea, apa potabila trebuie sa nu contina:
-
Bacterii coliforme
-
Escherichia coli (E.coli)
-
Enterococi
-
Pseudomonas aeruginosa
-
Clostridium perfringens
Conform Normei tehnice (HG 1020/2005) de exploatare si comercializare a apelor minerale naturale, exista un numar de compusi prezenti in mod natural in apele minerale naturale ale caror limite maxime, daca sunt depasite, pot constitui un factor de risc pentru sanatatea publica:
-
Stibiu – 0,005 (mg/l)
-
Arsen – 0,01 (mg/l)
-
Bariu – 1,0 (mg/l)
-
Bor (mg/l)
-
Cadmiu – 0,003 (mg/l)
-
Crom – 0,05 (mg/l)
-
Cupru – 1,0 (mg/l)
-
Cianuri – 0,07 (mg/l)
-
Fluoruri – 5,03 (mg/l)
-
Plumb – 0,01 (mg/l)
-
Mangan – 0,5 (mg/l)
-
Mercur – 0,001 (mg/l)
-
Nichel – 0,020 (mg/l)
-
Nitrati – 50 (mg/l)
-
Nitriti – 0,1 (mg/l)
-
Seleniu – 0,01 (mg/l)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de apa contaminata poate cauza:
-
Methemoglobinemia
-
Cancer (gastric, in principal)
-
Intoxicatii si alergii
-
Afectiuni dermatologice
-
Toxicitate la nivelul diverselor organe
-
Hepatita
-
Dizenterie
-
Holera
In Uniunea Europeana, concentratia maxima pe care o poate contine apa potabila este de 50 de miligrame/litru. Conform medicilor insa, o concentratie de peste 10 mg/l nitraţi şi peste 0,05 mg/l nitriţi poate pune in pericol viata bebelusilor (
http://www.evz.ro/detalii/stiri/apa-imbuteliata-pericol-pentru-nou-nascuti-vezi-ce-cantitate-de-nitrati-contine-o-sticla-de.html).
Citeste mai mult
Descriere:
Uleiul de floarea soarelui contine (per lingura):
- 124 calorii
- 14 g de grasimi (1,38 g saturate, 11,7 g mononesaturate, 0,53 g polinesaturate)
- 8,9 g de acid linoleic (omega-6)
- 5,6 mg de alfa-tocoferol (forma a vitaminei E)
- 0,8 mcg de vitamina K
- 0 colesterol
- 0 sodiu
- 0 proteine
Conform Codex Alimentarius, Standardul 210-1999, uleiul de floarea soarelui se regaseste in categoria 02.0 Grasimi, uleiuri si emulsii grase, grupa 02.1 Grasimi si uleiuri esentiale fara apa, subgrupa 02.1.2 Uleiuri si grasimi vegetale: grasimi si uleiuri comestibile obtinute din plante (produsele pot proveni dintr-o singura planta sau promovate drept un amestec de uleiuri).
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
- Esteri de ascorbil - 500 mg/kg 10
- Hidroxianisol butilat - 200 mg/kg
- Butilhidroxitoluen - 200 mg/kg
- Beta-, Caroteni, Legume - 1000 mg/kg
- Esteri ai acidului diacetiltartric si acizi grasi din glicerina - 10000 mg/kg
- Rasina de guaiac - 1000 mg/kg
- Citrati de izopropil - 200 mg/kg
- Polidimetilsiloxan - 10 mg/kg
- Polisorbati - 5000 mg/kg
- Galat de propil - 200 mg/kg
- Esteri propilenglicolici ai acizilor grasi - 10000 mg/kg
- Citrat de stearil – gmp
- Butylhydroquinone tertiar - 200 mg/kg
- Thiodipropionate - 200 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana, uleiul vegetal poate contine:
- Acid lactic (E 270)
- Acid ascorbic (E 300)
- Esteri ai acizilor grasi cu acid ascorbic (E 304)
- Extract bogat în tocoferol (E 306)
- Gama-tocoferol (E 308)
- Delta-tocoferol (E 309)
- Galati, TBHQ si BHA, individual sau combinati (E 310-320)
- Butilhidroxitoluen (BHT) (E 321)
- Lecitine (E 322)
- Acid citric (E 330)
- Citrati de sodiu (E 331)
- Citrati de potasiu (E 332)
- Citrati de calciu (E 333)
- Esteri ai acidului citric cu mono- si diglicerideler acizilor grasi (E 472c)
- Extracte de rozmarin (E 392)
- Dimetilpolisiloxan (E 900)
- Monogliceride si digliceride ale acizilor grasi (E 471)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de ulei de floarea soarelui poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Interferente asupra efectului anumitor medicamente
-
Cresterea numarului de celule canceroase
-
Inflamatii
-
Depresie
Consumul de ulei de floarea soarelui nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Amidonul este un polizaharid de rezerva, specific organismelor vegetale, care se gaseste atat in tesuturile fotosintetice, cat si in majoritatea tesuturilor de rezerva (seminte, tubercule etc). Este partea cea mai importanta din glucide.
Amidonul de grau este o substanta sub forma de pulbere obtinut din boabe de grau.
Este foarte util ca un agent de ingrosare, dar nu are puterea de ingrosare la fel de mare ca si amidon de porumb.
Amidonul de grau este folosit in sosuri si budinci.
Extragerea amidonului de grau este un proces auxiliar care se realizeaza la obtinerea glutenului din faina de grau.
Procedeelede extracţie sunt urmatoare:
-
procedeul alcalin
-
procedeul spalarii aluatului
Citeste mai mult
Descriere:
Ardeiul rosu deshidratat se obtine prin uscarea ardeilor rosii proaspeti. Prin acest proces isi pierde apa, dar isi pastreaza si chiar isi concentreaza aroma, culoarea si substantele nutritive.
BENEFICII
- Bogat in antioxidanti (vitamina A, beta-caroten)
- Sustine sistemul imunitar
- Ajuta digestia
- Are efect antiinflamator
- Varianta iute poate stimula metabolismul
UTILIZARI
- Condiment pentru supe si ciorbe
- In tocane si sosuri
- In amestecuri de condimente (boia, paprika)
- Macinat sub forma de pudra
- Rehidratat pentru diverse preparate
Siguranta/Rating ingredient:
Consumati cu moderatie, mai ales varianta iute.
Poate provoca disconfort gastric persoanelor sensibile.
Citeste mai mult
Descriere:
Proteina este un macro-nutrient compus din aminoacizi si este necesara pentru buna functionare a corpului uman.
Proteina din soia este o proteina completa.
-
Este foarte digerabila
-
Nu are efect diuretic
-
Nu suprasolicita rinichiul
-
Este anti-alergizanta
Food and Drug Administration (FDA) a declarat ca proteinele din soia pot sa scada nivelul colesterolului plasmatic cu 3 pana la 8 procente.
American Heart Association (AHA) a declarat ca alimentele cu soia sunt benefice pentru aparatul cardiovascular datorita continutului crescut de grasimi polinesaturate, fibre, vitamine, minerale si continutului scazut de grasimi saturate.
Proteina din soia este folosita si la obtinerea potentiatorilor de aroma (glutamatul).
Siguranta/Rating ingredient:
-
Consumul excesiv de soia poate conduce la alterarea sintezei hormonilor. Cauza: soia contine fitochimicali si fitoestrogeni cu efecte benefice pentru femeile aflate la menopauza, dar mai putin benefice pentru celelalte.
Citeste mai mult
Sinonime: POTATO STARCH
Descriere:
Dintre amidonurile alimentare folosite în mod curent, amidonul de cartofi are particule de dimensiuni mari (5 - 100 microni). Faţă de celelalte amidonuri din cereale, amidonul din cartofi are un conţinut foarte mic de lipide şi glucide, transformăndu-se în pastă la temperaturi mai mici, iar pasta respectivă este mult mai clară. Pe de altă parte văscozitatea soluţiei de amidon de cartofi este foarte mare.
Caracteristici:
-
aspect : pudra alba
-
miros si gust : neutru
-
umiditate : 4-20%
-
ph : 6.5-8.5
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de amidon din cartofi nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: PATLAGICA ROSIE, TOMATA
Descriere:
Rosia numita stiintific Solanum lycopersicum, este o planta din familia Solanaceae.
Din punct de vedere botanic rosia este un fruct.
Rosiile pot fi de culoare rosu, galben, portocaliu, verde, violet, maro.
Termenul denumeste, de asemenea, fructul carnos al plantei, care este una dintre legumele cele mai importante din alimentatia umana, consumata in stare proaspata sau preparata.
Nu mai putin de 90% din continutul rosiei este apa biologica, usor asimilabila de catre organismul uman, apa care alcatuieste suportul ideal pentru administrarea unei colectii de vitamine, minerale, enzime si alte substante active ale tomatelor.
Dintre vitaminele continute de rosii, cele mai importante sunt:
-
vitamina A (importanta pentru ochi si pentru procesele endocrine)
-
complexul B (B1, B2, B5, B6 - protectoare ale sistemului nervos, ale sistemului osos, ale metabolismului), vitamina C (necesara sistemului cardiovascular, sistemului nervos si endocrin)
-
vitamina E (vitamina tineretii si a fertilitatii)
-
vitamina K (importanta pentru sinteza anumitor elemente figurate ale sangelui).
Rosiile mai contin cantitati insemnate de:
-
Potasiu
-
Fosfor
-
Fier
-
Calciu
-
magneziu
-
seleniu,
-
acizi organici, acestia din urma avand un rol important pentru sistemul digestiv.
De asemenea, rosia mai contine o substanta foarte importanta, licopen, un antioxidant puternic care ajuta la pevenirea bolilor de inima.
Recent s-a mai descoperit ca rosiile contin licopina, un pigment care da culoarea rosie, specifica tomatelor, si care tinde sa revolutioneze industria farmaceutica. Licopina are un efect antioxidant mai puternic decat vitamina C.
Licopina protejeaza organismul de:
-
Cancer
-
bolile cardiovasculare
-
procesele degenerative
-
tulburarile de metabolism
-
diferitele intoxicatii (inclusiv cu tutun).
Doza zilnica maxima recomandata este de 3/4 - 1 rosie. Orice depasire poate avea urmari grave.
Siguranta/Rating ingredient:
Studii recente efectuate de institute de renume din Italia au determinat ca, desi rosia este considerata a fi "fructul inimii", consumul excesiv de rosii poate provoca:
-
anevrismul aortei toracice si abdominale
-
angina pectorala
-
aritmii
-
arteroscleroza.
Citeste mai mult
Descriere:
-
Planta erbacee legumicola, bienala, din familia liliaceelor, comestibila, cu miros puternic, specific, cu tulpina aeriana dreapta, cilindrica si verde si cu cea subterana in forma de bulb, cu frunze cilindrice si cu flori albe numeroase, dispuse in inflorescente dese
Dupa metoda de cultivare, exista:
-
"ceapa de vara"
-
"ceapa de iarna" .
Parti utilizate: bulbul si sucul lui.
Compozitie medie pentru 100 g:
-
Energie 3 kcal
-
Apa 89 %
-
Glucide 7,1 %
-
Lipide 0,2 %
-
Proteine 1,3 %
-
Fibre 2,1 %
-
Calciu 25 mg
-
Magneziu 10 mg
-
Potasiu 170 mg
-
Fier 0,3 mg
-
Vitamina C 7 mg
-
Vitamina B1 0,06 mg
-
Vitamina B3 0,3 mg
-
Vitamina B6 0,14 mg
-
Vitamina B9 0,02 mg
-
Vitamina E 0,14 mg
Principalii constituenti cunoscuti:
-
Fructani
-
vitaminele A, B, C
-
saruri minerale - sodiu, potasiu, fosfat si nitrati calcarosi, fier, sulf, iod, siliciu
-
acizi - fosforic si acetic
-
disulfura de alil si de propel
-
ulei volatile
-
glucochinina
-
oxidaze diostaze (acestea din urma sterilizate; prin caldura)
-
principii antibiotice.
Proprietati:
-
Stimulent general (al sistemului nervos, hepatic,renal).
-
Diuretic puternic, dizolvant si eliminator al ureii si al clorurilor.
-
Antireumatismal
-
Antiscorbutic
-
Antiseptic si antiinfectios
-
Secretor, expectorant
-
Digestiv (ajuta in digestia fainoaselor).
-
Echilibrant glandular
-
Antisclerotic si antitrombozic
Siguranta/Rating ingredient:
-
Ceapa consumata pe o perioada lunga de timp poate provoca tahicardie la cei cu probleme cardiovasculare. De asemenea, ea este contraindicata persoanelor care sufera de afectiuni ale ficatului, rinichilor, pancreasului sau stomacului. (sursa: doctor.info.ro)
Citeste mai mult
Sinonime: APIUM GRAVEOLENS
Descriere:
-
telina este o planta din familia apiaceae
Telina este folosita in intregime ca leguma, fiind consumata atat radacina cat si tulpina.
Frunzele de telina sunt bogate vitamina A, in timp ce tulpinile sunt o sursa excelenta de vitamina B1, B2, B6 si C la care se adauga potasiu, acid folic, calciu, magneziu, fier, fosfor, sodiu si aminoacizi esentiali.
-
Consumul telinei contribuie la scaderea tensiunii arteriale.
-
Extractul din seminte de telina se foloseste mai ales in tratamentul afectiunilor inflamatorii.
-
Semintele de telina ajuta la eliminarea toxinelor din corp, sunt bune in special pentru guta si artite. Sunt folosite si ca stimulent digestiv usor.
Siguranta/Rating ingredient:
-
Se recomanda evitarea uleiului si consumul de telina in cantitati mari in timpul sarcinii
-
Desi multi oameni consuma cu placere mancarea preparata cu telina, o mica parte pot avea reactii alergice severe. Pentru aceste persoane, contactul cu telina poate fi fatal, intrand in soc anafilactic. In contrast cu alergia provocata de arahide, cea mai raspandita in SUA., alergia provocata de telina este cel mai predominanta in Europa Centrala.
Citeste mai mult
Functii: potentiator de gust, conservant, agent de textura, agent de intarire
Descriere:
Sarea (clorura de sodiu, NaCl) este un compus mineral esential pentru viata, utilizat atat in alimentatie, cat si in industrie. Are rol in reglarea echilibrului hidric al organismului, functionarea nervilor si contractia musculara.
Tipuri de sare:
- sare de masa – rafinata, contine aditivi antiaglomeranti.
- sare de mare – obtinuta prin evaporarea apei de mare, contine minerale suplimentare.
- sare de Himalaya – roz, bogata in oligoelemente.
- sare kosher – granulatie mai mare, folosita in bucatarie.
Sarea are mai multe utilizari in alimentatie, printre care mentionam urmatoarele:
- potentiator de gust: intensifica si echilibreaza aromele din mancare.
- conservant: previne dezvoltarea bacteriilor in alimente precum muraturile, branzeturile si carnea sarata.
- agent de textura: contribuie la structura painii si a produselor de patiserie, controland activitatea glutenului.
- controleaza fermentatia: regleaza cresterea drojdiei in produse de panificatie.
- agent de intarire: folosit la conservarea legumelor si fructelor pentru a le mentine fermitatea.
Consumul moderat de sare are mai multe beneficii pentru sanatate, deoarece sodiul din compozitia sa este esential pentru functionarea organismului.
Beneficiile consumului moderat de sare:
- regleaza echilibrul hidric
- ajuta la transmiterea impulsurilor nervoase.
- sustine contractia musculara
- ajuta la absorbtia nutrientilor: contribuie la transportul glucozei si aminoacizilor in celule.
Potrivit specialistilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), consumul de sare (sodiu) ar trebui sa fie mai mic de 5 grame pe zi pentru adulti, ceea ce corespunde aproximativ unei lingurite rase.
Recomandari de consum general:
- adulti: 5 g/zi
- copii (2-15 ani): mai putin decat adultii, in functie de varsta
- sugari (<2 ani): evitarea adaugarii de sare in alimentatie
Conform Codex Alimentarius, Standardul 150-1985, sarea se regaseste in categoria 12.0 Saruri, condimente, supe, sosuri, salate si produse proteice, grupa 12.1 Sare si inlocuitori de sare, subgrupa 12.1.1. Sare: clorura de sodiu (sare de masa, iodata, iodata fluorizata, dendritica).
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de sare poate cauza:
- Hipertensiune arteriala
- Pietre la rinichi
- Boli cardiovasculare
- Osteoporoza
- Probleme la nivelul tiroidei
Descriere:
Conform Regulamentului nr. 1334/2008 privind aromele si anumite ingrediente alimentare cu proprietati aromatizante destinate utilizarii in si pe produsele alimentare, aromele “se utilizeaza pentru a imbunatati sau modifica mirosul si/sau gustul produselor alimentare, in beneficiul consumatorului”.
Termenul “arome” se refera la produsele:
- “care nu sunt destinate consumului sub aceasta forma, care sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau a le modifica mirosul si/sau gustul;
- compuse sau formate din urmatoarele categorii: substante aromatizante, preparate aromatizante, arome obtinute prin tratament termic, precursori de arome, alte arome sau amestecuri ale acestora.”
Substanta aromatizanta – “substanta chimica definita cu proprietati aromatizante”.
Preparatele aromatizante - “arome, altele decât substantele chimice definite, obtinute din materii de origine vegetala, animala sau microbiologica, prin procese fizice, enzimatice sau microbiologice corespunzatoare, fie in stare bruta, fie dupa procesarea pentru consumul uman”.
Aroma obtinuta prin tratament termic – “produs obtinut dupa tratamentul termic al unui amestec de ingrediente care nu au in mod obligatoriu proprietati aromatizante, dintre care cel putin unul contine azot (gruparea amino) si altul este un zahar reducator”.
Aroma de fum – “produs obtinut prin fractionarea si purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fractii primare de gudron si/sau arome de fum derivate”.
Precursorii de arome (carbohidratii, oligopeptidele si aminoacizii) – “confera aroma alimentelor prin reactiile chimice care au loc in timpul procesarii alimentelor”.
Aromele pot de asemenea contine aditivi alimentari (conform Regulamentului (UE) nr. 1130/2011):
- Sorbitol, Manitol, Isomalt, Maltitol, Lactitol, Xilitol, Eritritol
- Acid sorbic si sorbati, Acid benzoic, Benzoat de sodiu, Benzoat de potasiu, Benzoat de calciu
- Galat de propil, Galat de octil, Galat de dodecil, Butilhidrochinona tertiara (TBHQ), Butilhidroxianisol butilat (BHA)
- Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati
- Extracte de rozmarin
- Guma Karaya
- Konjac
- Polisorbati
- Beta-ciclodextrina
- Dioxid de siliciu
- Dimetil polisiloxan
- Ceara de albine
- Trietil citrat
- Diacetat de gliceril (diacetina)
- Triacetat de glicerina (triacetina)
- Propan-1, 2-diol (propilenglicol)
- Alcool benzilic
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de arome poate cauza:
- Inrautatirea astmului
- Reactii alergice
- Cancer
- Ameteli
Consumul de arome nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Sinonime: E 407
Functii: agent de ingrosare, agent de gelifiere, stabilizator, emulsifiant
Descriere:
CE ESTE CARAGENANUL
Caragenanul este un aditiv alimentar obtinut din algele rosii marine, in special din genurile Chondrus, Eucheuma si Gigartina. Este un polisaharid natural folosit pentru ingrosare, gelifiere si stabilizare a produselor alimentare.
In Codex Alimentarius apare cu denumirea E407 (caragenan alimentar) si E407a (poligeenan, forma degradata).
PRINCIPALELE FUNCTII ALE CARAGENANULUI IN ALIMENTATIE
1. agent de ingrosare - creste vascozitatea lichidelor fara a le modifica gustul
2. agent de gelifiere - Poate forma geluri ferme sau moi in functie de tipul de caragenan si de concentratie
3. stabilizator - previne separarea ingredientelor in produse lichide sau emulsii
4. emulsifiant auxiliar - ajuta la mentinerea amestecurilor de grasime si apa stabile
5. retine apa - pastreaza umiditatea in produsele alimentare si impiedica uscarea
6. imbunatateste textura produselor, confera produsei un aspect cremos si uniform
7. agent de suspensie - impiedica depunerea particulelor solide in lichide.
UNDE SE UTILIZEAZA CARAGENANUL
Caragenanul este utilizat in multiple domenii:
Industria alimentara:
- produse lactate: lapte, iaurt, branzeturi procesate
- bauturi vegetale: lapte de soia, lapte de migdale
- deserturi: budinci, jeleuri, inghetata
- carne procesata: mezeluri, conserve
- panificatie si produse de patiserie pentru textura si stabilitate
Industria farmaceutica: stabilizare pentru siropuri, capsule si produse lichide
Cosmetice si produse de ingrijire: creme, geluri, lotiuni datorita proprietatii de ingrosare
DOZA MAXIMA ADMISA DE CARAGENAN
In Uniunea Europeana, E407 este considerat sigur fara limite stricte, dar se recomanda un consum maxim intre 100-5000 mg/kg in functie de produs.
E407a (poligeenan) nu este aprobat pentru consum alimentar.
Siguranta/Rating ingredient:
CONSUMUL DE CARAGENAN: RISCURI SI EFECTE SECUNDARE
Poate provoca:
- inflamatii intestinale la unele persoane sensibile, mai ales in doze mari;
- balonare sau disconfort gastric la persoanele cu sindrom de colon iritabil sau sensibilitate digestiva.
Studiile pe animale au indicat modificari usoare ale metabolismului glucozei si al lipidelor, cresterea tranzitului intestinal (efect laxativ), la consumul cantitatilor foarte mari.
De asemenea, studiile efectuate pe animale folosind poligeenan (E407a) au aratat unele modificari inflamatorii care pot favoriza dezvoltarea tumorilor colonice, dar acesta este interzis in alimentatie.
Un studiu realizat de Cornucopia Institute in anul 2016 prezinta dovezi conform carora aditivul alimentar caragenan este asociat cu riscuri serioase pentru sanatate. Studiul se bazeaza pe o investigatie de trei ani si include date obtinute din 1.337 de raspunsuri la chestionare din partea consumatorilor care relateaza probleme de sanatate potential legate de consumul de caragenan. Conform raportului, aproape 4.000 de studii (pe animale sau in-vitro) indica faptul ca caragenanul provoaca inflamatii gastrointestinale si creste frecventa leziunilor intestinale, ulceratiilor si chiar a tumorilor maligne. Rezultatele reportate sugereaza, de asemenea, ca unele loturi de caragenan alimentar pot contine o proportie de pana la 25% de poligeenan, substanta recunoscuta a avea potential carcinogen.
REGLEMENTARI LEGISLATIVE PENTRU CARAGENAN
In Uniunea Europeana: Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 407 – Caragenan. In acelasi timp, este interzisa folosirea de E407a (poligeenan) in alimente.
In SUA (FDA): caragenanul este considerat un ingredient sigur (GRAS) pentru alimente procesate; poligeenanul nu este aprobat.
INTREBARI FRECVENTE DESPRE CARAGENAN
1. Caragenanul este natural?
Da, este derivat din algele rosii marine.
2. Caragenanul este sigur pentru copii si femei gravide?
Da, in dozele uzuale din alimentele procesate, dar poligeenanul trebuie evitat.
3. Caragenanul poate provoca alergii?
Rar, dar poate cauza balonare sau disconfort la persoane sensibile.
4. Cum diferentiem caragenanul alimentar de poligeenan?
Poligeenanul este obtinut prin degradarea chimica a caragenanului si nu este aprobat pentru consum.
BIBLIOGRAFIE / RESURSE SUPLIMENTARE
1. European Food Safety Autority (EFSA) - Re-evaluation of carrageenan (E407) and processed Eucheuma seaweed (E407a) as food additives - https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/825
2. International Food Aditives Council - Carrageenan - https://www.foodingredientfacts.org/facts-on-food-ingredients/sources-of-food-ingredients/carrageenan/
3. "Carrageenan: New Studies Reinforce Link to Inflammation, Cancer, and Diabetes", Cornucopia Institute - https://www.cornucopia.org/wp-content/uploads/2016/04/CarageenanReport-2016.pdf
4. Regulamentul nr. 1130/2011 al Comisiei UE din 11 noiembrie 2011 de modificare a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European si al Consiliului privind aditivii alimentari.
Citeste mai mult
Sinonime: E 450
Functii: stabilizator, agent de crestere, regulator de aciditate, emulgator si sechestrant.
Descriere:
CE SUNT DIFOSFATII
Difosfatii, cunoscuti si sub numele de pirofosfati, sunt compusi chimici, saruri sau esteri ai acidului difosforic, utilizati pe scara larga in industria alimentara si in alte procese industriale.
In Codex Alimentarius apar cu denumirea E450, in lista de aditivi alimentari cu functiil de stabilizator, agent de crestere, regulator de aciditate, emulgator si sechestrant.
Conform Codex Alimentariu difosfatii se impart in:
- E450(i) Difosfatul disodic;
- E450 (ii) Difosfatul trisodic;
- E450 (iii) Difosfatul tetrasodic;
- E450 (v) Difosfatul tetrapotasic;
- E450 (vi) Difosfatul calcic dihidrogenat.
CE FUNCTII INDEPLINESC DIFOSFATII
Difosfatii au mai multe roluri in industria alimentara si nu numai:
- Reglarea aciditatii - ajuta la mentinerea pH-ului stabil;
- Emulsionant si agent de legare a apei - imbunatatesc textura si suculenta produselor;
- Agent de afanare - folosit in aluaturi si produse de panificatie;
- Stabilizator si agent de preventie a cristalizarii - in produsele lactate si bauturi;
- Chelator - leaga ionii metalici care pot afecta gustul sau stabilitatea produsului.
UNDE SE FOLOSESC DIFOSFATII
Difosfatii sunt utilizati in numeroase domenii alimentare si industriale:
- Produse de panificatie - praf de copt, aluaturi;
- Carne si produse din carne - mezeluri, carne procesata, pentru a mentine suculenta si a imbunatati textura;
- Produse lactate - branzeturi topite, lapte praf, pentru stabilizare si prevenirea coagularii;
- Bauturi si alimente procesate - sucuri, sosuri, gemuri;
- Alimente congelate - pentru a preveni pierderea apei la congelare.
DOZA ZILNICA ADMISA DE DIFOSFATI
Difosfatii nu au o "doza zilnica recomandata" oficiala exacta, dar exista limite de aport considerate sigure stabilite de autoritati precum EFSA (Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor).
Important: Difosfatii sunt surse de fosfor, iar EFSA a stabilit un aport maxim de fosfor pentru adulti: aproximativ 70 mg fosfor/kg corp/zi (aproximativ 5 g fosfor pe zi pentru o persoana de 70 kg).
REGLEMENTARI LEGISLATIVE
Regulamentul nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana permite folosirea acestui ingredient ca aditiv alimentar sub denumirea E 450 - Difosfati.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Siguranta/Rating ingredient:
RISCURI SI EFECTE SECUNDARE ASOCIATE CU DIFOSFATII
1. Dezechilibru de fosfor si calciu in organism;
2. Posibile probleme renale la persoane sensibile;
3. In cazuri rare,un aport mare de difosfati poate afecta absorbtia mineralelor;
4. Consumul excesiv poate provoca tulburari metabolice, fiind contraindicati in alimentele pentru sugari.
Conform studiilor, aportul moderat in limitele admise este considerat sigur pentru populatia generala.
INTREBARI FRECVENTE DESPRE AZORUBINA DESPRE DIFOSFATI
1. Difosfatii sunt siguri pentru consum?
Da, daca sunt utilizati conform dozelor maxime admise.
2. Difosfatii se gasesc doar in carne procesata?
Nu, se gasesc si in produse lactate, aluaturi, bauturi si alimente congelate.
3. Difosfatii pot provoca alergii?
Alergiile sunt rare; principala preocupare este aportul excesiv de fosfor.
4. Exista alternative naturale pentru difosfati?
Da, bicarbonatul de sodiu sau agentii de afanare naturali pot fi folositi in panificatie.
BIBLIOGRAFIE SI RESURSE SUPLIMENTARE
1. EFSA issues new advice on phosphates - https://www.efsa.europa.eu/en/press/news/190612
2. Regulamentul (UE) nr. 1129/2011 - Lista aditivilor alimentari autorizati
3. Phosphate Additives in Food - a Health Risk - https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3278747/
4. InfoCons - E450 - Difosfati - https://infocons.ro/aditivi/e450-difosfati/
Citeste mai mult
Functii: indulcitor, agent de ingrosare, conservant
Descriere:
Maltodextrina este obtinuta prin descompunerea partiala a amidonului, prin procesul numit hidroliza. Este o pulbere alba, solubila in apa, cu gust dulceag, folosita des in alimentatie, dar si in suplimentele nutritionale.
Maltodextrina poate fi obtinuta din mai multe surse de amidon, precum porumb, cartof, ovaz, grau, etc., iar caracteristicile lor sunt diferite, in functie de modul in care au fost produse.
Printre cele mai importante functii ale matodextrinei enumeram urmatoarele:
-indulcitor in alimentatie;
-agent de ingrosare;
-imbunatateste textura produselor;
-conservant.
Siguranta/Rating ingredient:
Maltodextrina este considerata sigura pentru consum de catre autoritatile de reglementare, inclusiv FDA (Food and Drug Administration) si EFSA (Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara).
Citeste mai mult
Descriere:
-
Piperul este un o planta cataratoare vesnic vere din familia Piperaceae.
Semintele sale sunt folosite pe post de condiment, prezentandu-se sub forma de boabe sau dub forma praf (piper maruntit).
Piperul contine potasiu, mangan, vitamina K, vitamina C, calciu, cupru, fier, fibre, calciu, crom.
In functie de perioada de recoltare si de prelucrare distingem 4 feluri de piper:
-
piperul verde - recoltat inainte de coacere. Este foarte aromat.
-
piperul negru - recoltat necopt si uscat la soare dupa ce a fost cules. Are un gust iute.
-
piperul alb – cules atunci cand boabel au culoarea rosie, adica sunt coapte. Dupa ce li se indeparteaza coaja, se tin la inmuiat o saptamana. Dupa aceasta sunt uscate la soare, de unde isi capata culoarea gaben-albicioasa. Are un gust mai putin iute si este mai fin.
-
piperul rosu – recoltat atunci cand boabele sunt de culoare roz, nu este prelucrat. Are un gust dulceag, picant si putin iute.
Gustul piperului este asigurat de substanta prezenta in el numita piperina alcaloida.
Beneficii pentru sanatate:
-
Trateaza raceala
-
Combate durerile de cap
-
Combate celulita
-
Vindeca taieturile
Siguranta/Rating ingredient:
-
Consumat in cantitati mari, piperul rosu poate duce la otravire.
-
Se recomanda consumul de piper numai amestecat in/cu diverse alimente.
-
Consumul in cantitati generoase poate cauza probleme ale rinichilor.
-
Atentie la zona ochilor: piperul poate provoca senzatie de arsura sau iritatii.
-
Pacientii care sufera de afectiuni gastro-intestinale trebuie sa evite consumul de piper.
-
Femeile insarcinate trebuie sa evite consumul de piper. Aroma si gustul usor iute se transfera si in laptele matern.
Citeste mai mult
Descriere:
Ardeii chili contin capsaicina (o substanta care ucide celulele canceroase si responsabila pentru gustul picant), vitamina C si A.
Capsicina este folosita si pentru productia de gaz iritant, lacrimogen.
De asemenea, stimuleaza circulatia sangelui, are proprietati antibacteriene si sudorifice.
Soiurile de ardei chili se diferentiaza in funtie de culoare (rosu, verde, galben), de forma (lunguiet sau gras), si de gust (dulceag sau sarat).
Ardeii iuti obisnuiti ating 3.000-4.000 de unitati Scoville. Cel mai iute ardei din lume se numeste Naga Jolokia si atinge 1.000.000 de SHU (sursa: culinar.ro).
Actiuni:
- Scad colesterolul
- Previn cancerul
- Ajuta la reglarea circulatiei sangelui
- Amelioreaza durerile
Siguranta/Rating ingredient:
- Ardeii iuti nu se administreaza intern in caz de fisuri anale, hemoroizi, interventii chirurgicale recente pe tubul digestiv, colon iritabil. In cazurile de gastrita sau ulcer, se vor administra cu prudenta, mai ales in timpul crizelor. Ardeii iuti nu se administreaza persoanelor care iau anticoagulante, pentru ca pot potenta excesiv efectul acestora.
- Chiar si cea mai mica cantitate de capsicina, in contact cu mucoasele, ochii si cu portiuni delicate ale pielii poate da efecte neplacute.
Citeste mai mult
Important! Informatiile despre ingredientele si produsele prezentate pe site-ul www.alegesanatos.ro au caracter informativ, sunt realizate utilizand informatiile oferite de producator privind ingredientele si nu inlocuiesc indicatiile unui medic sau ale unui specialist. Va recomandam sa cereti o opinie avizata inainte de a cumpara un produs, daca nu sunteti sigur ca vi se potriveste.
Va rugam sa cititi cu atentie lista de ingrediente, atentionarile si instructiunile tiparite pe produs inainte de a-l consuma sau folosi. Este posibil ca in unele cazuri lista de ingrediente a unui produs sa se schimbe, iar aceste informatii sa nu ajunga la noi in timp util. Aparitia efectelor adverse mentionate pe site in urma consumului sau folosirii unui produs nu este obligatorie si poate varia de la o persoana la alta, in functie de starea de sanatate, varsta si stilul de viata.
