de AlegeSanatos.ro 05 Dec 2012
Tags:
Comparativ cu ciupercile spontane, ciupercile de cultura sunt mult mai apreciate datorita sporului de substante proteice si calitatilor comerciale mai ridicate.
Comparativ cu ciupercile spontane, ciupercile de cultura sunt mult mai apreciate datorita sporului de substante proteice si calitatilor comerciale mai ridicate. Spre exemplu, continutul in proteina bruta reprezinta fata de ciupercile Agaricus bisporus – Champignon: 53% la Russula viriscens – hulubite; 40% la Cantharellus cibarius – galbiori; 44% la Russula cyanoxantha – painisoare; 38% la Armillaria mellea – ghebe si 25% la Pleurotus ostreatus – pastravi. Continutul de proteina al ciupercilor de cultura este de doua ori mai mare ca la sparanghel si cartof, de 4 ori mai mare decat la tomate si morcovi si de 6 ori fata de cel de la portocale.
Continutul in glucide sub forma de xilosa, ribosa, glucoza, zaharoza, manitol si altele s-a dovedit a fi cel mai ridicat la ciupercile tinere, mai mult in palarie decat in picior. Pe masura ce ciuperca imbatraneste, in 2-3 zile de la formare, velumul se rupe si palaria se deschide, zaharurile sunt consumate in procesul de formare a sporilor – sporogeneza, care se desavarseste in stratul cu lamele.
Caracteristica de baza a glucidelor din ciuperci consta in faptul ca jumatate din ele sunt formate din glicogen, asemanator cu cel din carnea animala, care de altfel nu se mai gaseste in regnul vegetal decat la ciuperci, numite si „carne vegetala“.
Continutul in vitamine arata ca dintre toate produsele vegetale, ciupercile sunt adevarate izvoare de vitamine, in special a celor din complexul B (thiamina, biotina, acidul nicotinic, acidul pantotenic), precum si in vitamina D, care nu se mai gaseste in nici o alta planta, fiind specifica unturii de peste si carnii. De asemenea, in ciupercile cultivate se gasesc cantitati insemnate de vitamina A si A1 si de acid ascorbic.
Referitor la vitamina C de la ciuperci, s-a stabilit ca in conditii de lumina difuza, continutul acesteia creste, iar in lipsa luminii scade. Ciupercile contin, de asemenea, cantitati apreciabile de acizi organici, dintre care predomina acidul fumaric, succinic,
malic si mai putin acidul citric.
Continutul in substante minerale din cenusa ciupercilor scoate in evidenta prezenta potasiului in proportie de 44-47%, a fosforului 13,5-20% si a siliciului 8%, fapt care contribuie, de asemenea, la ridicarea valorii nutritive a ciupercilor. Cantitatea de cenusa reprezinta fata de greutatea ciupercilor proaspete 1,5% si fata de cele uscate 10%. Fosforul din cenusa ciupercilor are un aport nutritiv important prin faptul ca acidul fosforic este unul dintre elementele de baza ale tesutului nervos la om si la animale, fosforul intrand in compozitia albuminelor cu rol in diferite transformari chimice si energetice din nutritia omului. Pe baza continutului in fosfor, ciupercile sunt socotite cu o valoare nutritiva asemanatoare produselor din peste.
Potasiul care reprezinta majoritatea din cenusa ciupercilor prezinta importanta prin faptul ca oxizii lui cu apa dau baze si participa la mentinerea echilibrului acidobazic al organismului, iar sarurile de potasiu contribuie la reglarea continutului de apa din celulele vii.
Comparativ cu alte legume, la ciuperci potasiul se gaseste in proportii mai sporite cu 63% fata de dovlecei, 72% fata de mazare, 39% fata de ardei verde, 79% fata de ceapa verde, 66% fata de patlagelele rosii, 47% fata de morcovi si 53% fata de varza rosie.
Continutul de apa al ciupercilor proaspete este de circa 90%, comparativ cu carnea animala – de macelarie 60-80% si pestele proaspat 70-85%, restul fiind format din proteina si numeroase substante minerale, dupa cum s-a prezentat, fapt care face ca ciupercile sa fie un concurent de seama al produselor din peste, carne de macelarie, pasari, vanat, oua si chiar legume.
Continutul in enzime din ciuperci si in special tripsina au un rol important in digestie.
Ciupercile sunt recomandate si ca aliment dietetic, prin faptul ca nu contin amidon, iar grasimile se gasesc in cantitati foarte reduse si numai sub forma combinata de fosfatide, lecitine, agaricine, ergosterine. Ca aliment dietetic, ciupercile pot trece in alimentatia diabeticilor si a celor care nu pot consuma grasimi. Digestia ciupercilor este usoara si chiar un consum mai abundent se poate face fara nici un pericol de ingrasare.
Referitor la rolul terapeutic al ciupercilor, medicul francez Valnet J. (1987) arata ca ciupercile de cultura au proprietati stimulative, organice si cerebrale si sunt remineralizante pentru organismul uman.
Pe baza acestor proprietati, ciupercile sunt indicate in stari anemice, oboseala, demineralizare, regimuri fara carne (uremice, de exemplu). De asemenea, profesorul italian Angelo Rambelli scoate in evidenta (1987) actiunea antibiotica constatata la Agaricus bisporus.
Este emisa ipoteza ca ciupercile de cultura, in special Agaricus bisporus, sunt producatori potentiali ai unor actiuni metabolice capabile sa opreasca si sa vindece cancerul.
La cultivatorii francezi de ciuperci, intr-o perioada lunga de timp nu s-au inregistrat decese cauzate de cancer, probabil datorita consumului mare de ciuperci.
De asemenea, prof. Rambelli Angelo arata ca populatia din Golful Guineii si tarile inconjuratoare utilizeaza
ciupercile pentru tratarea cancerului stomacal si intestinal. Pe langa valoarea nutritiva, actiunea dietetica si terapeutica, ciupercile sunt apreciate si pentru gustul lor placut, constituind o variatie apreciata si necesara in alimentatie,cu importanta fiziologica deosebita, intrucat se pot cultiva in tot timpul anului.
Spune-ne opinia ta despre
"Beneficiile ciupercilor"
Ti-a placut acest articol? Atunci poate te intereseaza si:
Prepararea casului traditional cu metode moderne
Casul este unul dintre cele mai iubite tipuri de branzeturi traditionale din Romania, nelipsit de pe mesele romanilor, mai ales in zonele rurale si in gospodariile care pastreaza obiceiul prepararii lactatelor in casa. [detalii]
5 alimente cu procentaj scazut de grasimi care te ajuta sa iti mentii silueta
Daca vrei sa mananci mai usor, fara sa simti permanent foame, alegerea alimentelor conteaza enorm. Unele produse au putine grasimi, dar ofera volum, fibre, proteine si senzatie de satietate. Exact aceasta combinatie te ajuta sa iti mentii greutatea sau sa slabesti mai usor. [detalii]
Alimente care te ajuta sa obtii un abdomen plat. Ce sa incluzi zilnic in dieta ta?
Un abdomen plat nu apare peste noapte si nici doar din exercitii fizice. Alimentatia joaca un rol important in felul in care arata corpul tau, in nivelul de energie si chiar in modul in care functioneaza digestia. [detalii]
Gustari care te ajuta sa slabesti. Alegeri simple, satioase si usor de pregatit
Stiai ca exista gustari care te pot ajuta sa slabesti mai usor? Nu pentru ca ard grasimea in mod miraculos, ci pentru ca iti tin foamea sub control, reduc pofta de dulce si te ajuta sa mananci mai echilibrat la mesele principale. [detalii]
Dieta de primavara? Sfaturile utile pentru detox si slabit
Vrei sa slabesti in aceasta perioada? Atunci ai nevoie de un plan simplu, clar si usor de urmat. Primavara este momentul perfect sa iti reglezi alimentatia si sa scapi de kilogramele in plus. [detalii]
Descarca GRATUIT
"Superalimente - 5 Retete delicioase"
Descarca GRATUIT
"Superalimente - 5 Retete delicioase"
