Pate-ul vegetal Bucegi reprezinta o gustare usoara si gustoasa pentru perioadele de post sau pentru persoanele vegetariene.
Contine legume deshidratate (ceapa, usturoi, rosii).
Contine alergeni: soia, grau (gluten), mustar.
, ingrediente cu risc mediu de dauna. Consumul de arome poate cauza: inrautatirea astmului, reactii alergice si ameteli.
ingredient cu risc mediu de dauna, care este un polizaharid natural extras din alge rosii marine. Caragenanul este o substanta care se digera greu, de aceea poate provoca inflamatii intestinale la unele persoane sensibile, balonare sau disconfort gastric la persoanele cu sindrom de colon iritabil sau sensibilitate digestiva. Nu se recomanda consumul frecvent.
, ingredient cu risc mediu de dauna, reprezinta o solutie apoasa, purificata si concentrata din zaharide nutritive derivate din amidon si/sau inulina. Consumul de sirop de glucoza poate cauza: reactii alergice (poate contine urme de gluten, crestere in greutate (obezitate), diabet etc.
, ingredient cu risc mediu de dauna, are rol de stabilizator. Carboximetilceluloza se obtine din celuloza, principalul polizaharid si constituent al lemnului si tuturor structurilor plantelor. Concentratiile mari pot cauza probleme intestinale, cum ar fi balonarea, constipatia si diareea. De asemenea micsoreaza usor nivelul colesterolului din sange. Face parte din categoria E-urilor suspecte.
Produsul mai contine pana la 15 % celuloza din alge. Concentratiile mari produc flatulenta si balonare, datorita fermentatiei de microflora intestinala.
Pentru o descriere amanuntita, dati click pe oricare dintre ingredientele de mai jos:
Grad de risc ingrediente:
Descriere:
Conform Codex Alimentarius, apa se regaseste in categoria 14.0 Bauturi, excluzand produsele lactate, grupa 14.1 Bauturi non-alcoolice, subgrupa 14.1.1 Ape: ape naturale sau imbuteliate, carbonate sau nu.
Conform celor 2 legi in vigoare - Legea nr. 458 din 08/07/2002 privind calitatea apei potabile si Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile), apa potabila (si deci si cea folosita in industria alimentara) este apa destinata consumului uman:
„a) orice tip de apa in stare naturala sau dupa tratare, folosita pentru baut, la prepararea hranei,ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei si indiferent daca este furnizata prin retea de distributie, din rezervor sau este distribuita in sticle ori in alte recipiente;
b) toate tipurile de apa folosita ca sursa in industria alimentara pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substantelor destinate consumului uman.
c) apa provenind din surse locale, precum fantani, izvoare etc., folosita pentru baut, gatit sau in alte scopuri casnice.
Apa potabila trebuie sa fie sanogena si curata, indeplinind urmatoarele conditii:
a) sa fie lipsita de microorganisme, paraziti sau substante care, prin numar sau concentratie, pot constitui un pericol potential pentru sanatatea umana;
b) sa intruneasca cerintele minime prevazute in lege.”
De asemenea, apa potabila trebuie sa nu contina:
-
Bacterii coliforme
-
Escherichia coli (E.coli)
-
Enterococi
-
Pseudomonas aeruginosa
-
Clostridium perfringens
Conform Normei tehnice (HG 1020/2005) de exploatare si comercializare a apelor minerale naturale, exista un numar de compusi prezenti in mod natural in apele minerale naturale ale caror limite maxime, daca sunt depasite, pot constitui un factor de risc pentru sanatatea publica:
-
Stibiu – 0,005 (mg/l)
-
Arsen – 0,01 (mg/l)
-
Bariu – 1,0 (mg/l)
-
Bor (mg/l)
-
Cadmiu – 0,003 (mg/l)
-
Crom – 0,05 (mg/l)
-
Cupru – 1,0 (mg/l)
-
Cianuri – 0,07 (mg/l)
-
Fluoruri – 5,03 (mg/l)
-
Plumb – 0,01 (mg/l)
-
Mangan – 0,5 (mg/l)
-
Mercur – 0,001 (mg/l)
-
Nichel – 0,020 (mg/l)
-
Nitrati – 50 (mg/l)
-
Nitriti – 0,1 (mg/l)
-
Seleniu – 0,01 (mg/l)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de apa contaminata poate cauza:
-
Methemoglobinemia
-
Cancer (gastric, in principal)
-
Intoxicatii si alergii
-
Afectiuni dermatologice
-
Toxicitate la nivelul diverselor organe
-
Hepatita
-
Dizenterie
-
Holera
In Uniunea Europeana, concentratia maxima pe care o poate contine apa potabila este de 50 de miligrame/litru. Conform medicilor insa, o concentratie de peste 10 mg/l nitraţi şi peste 0,05 mg/l nitriţi poate pune in pericol viata bebelusilor (
http://www.evz.ro/detalii/stiri/apa-imbuteliata-pericol-pentru-nou-nascuti-vezi-ce-cantitate-de-nitrati-contine-o-sticla-de.html).
Citeste mai mult
Descriere:
Uleiul de floarea soarelui contine (per lingura):
- 124 calorii
- 14 g de grasimi (1,38 g saturate, 11,7 g mononesaturate, 0,53 g polinesaturate)
- 8,9 g de acid linoleic (omega-6)
- 5,6 mg de alfa-tocoferol (forma a vitaminei E)
- 0,8 mcg de vitamina K
- 0 colesterol
- 0 sodiu
- 0 proteine
Conform Codex Alimentarius, Standardul 210-1999, uleiul de floarea soarelui se regaseste in categoria 02.0 Grasimi, uleiuri si emulsii grase, grupa 02.1 Grasimi si uleiuri esentiale fara apa, subgrupa 02.1.2 Uleiuri si grasimi vegetale: grasimi si uleiuri comestibile obtinute din plante (produsele pot proveni dintr-o singura planta sau promovate drept un amestec de uleiuri).
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
- Esteri de ascorbil - 500 mg/kg 10
- Hidroxianisol butilat - 200 mg/kg
- Butilhidroxitoluen - 200 mg/kg
- Beta-, Caroteni, Legume - 1000 mg/kg
- Esteri ai acidului diacetiltartric si acizi grasi din glicerina - 10000 mg/kg
- Rasina de guaiac - 1000 mg/kg
- Citrati de izopropil - 200 mg/kg
- Polidimetilsiloxan - 10 mg/kg
- Polisorbati - 5000 mg/kg
- Galat de propil - 200 mg/kg
- Esteri propilenglicolici ai acizilor grasi - 10000 mg/kg
- Citrat de stearil – gmp
- Butylhydroquinone tertiar - 200 mg/kg
- Thiodipropionate - 200 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana, uleiul vegetal poate contine:
- Acid lactic (E 270)
- Acid ascorbic (E 300)
- Esteri ai acizilor grasi cu acid ascorbic (E 304)
- Extract bogat în tocoferol (E 306)
- Gama-tocoferol (E 308)
- Delta-tocoferol (E 309)
- Galati, TBHQ si BHA, individual sau combinati (E 310-320)
- Butilhidroxitoluen (BHT) (E 321)
- Lecitine (E 322)
- Acid citric (E 330)
- Citrati de sodiu (E 331)
- Citrati de potasiu (E 332)
- Citrati de calciu (E 333)
- Esteri ai acidului citric cu mono- si diglicerideler acizilor grasi (E 472c)
- Extracte de rozmarin (E 392)
- Dimetilpolisiloxan (E 900)
- Monogliceride si digliceride ale acizilor grasi (E 471)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de ulei de floarea soarelui poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Interferente asupra efectului anumitor medicamente
-
Cresterea numarului de celule canceroase
-
Inflamatii
-
Depresie
Consumul de ulei de floarea soarelui nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Proteina este un macro-nutrient compus din aminoacizi si este necesara pentru buna functionare a corpului uman.
Proteina din soia este o proteina completa.
-
Este foarte digerabila
-
Nu are efect diuretic
-
Nu suprasolicita rinichiul
-
Este anti-alergizanta
Food and Drug Administration (FDA) a declarat ca proteinele din soia pot sa scada nivelul colesterolului plasmatic cu 3 pana la 8 procente.
American Heart Association (AHA) a declarat ca alimentele cu soia sunt benefice pentru aparatul cardiovascular datorita continutului crescut de grasimi polinesaturate, fibre, vitamine, minerale si continutului scazut de grasimi saturate.
Proteina din soia este folosita si la obtinerea potentiatorilor de aroma (glutamatul).
Siguranta/Rating ingredient:
-
Consumul excesiv de soia poate conduce la alterarea sintezei hormonilor. Cauza: soia contine fitochimicali si fitoestrogeni cu efecte benefice pentru femeile aflate la menopauza, dar mai putin benefice pentru celelalte.
Citeste mai mult
Descriere:
Amidonul este un polizaharid de rezerva, specific organismelor vegetale, care se gaseste atat in tesuturile fotosintetice, cat si in majoritatea tesuturilor de rezerva (seminte, tubercule etc). Este partea cea mai importanta din glucide.
Amidonul de grau este o substanta sub forma de pulbere obtinut din boabe de grau.
Este foarte util ca un agent de ingrosare, dar nu are puterea de ingrosare la fel de mare ca si amidon de porumb.
Amidonul de grau este folosit in sosuri si budinci.
Extragerea amidonului de grau este un proces auxiliar care se realizeaza la obtinerea glutenului din faina de grau.
Procedeelede extracţie sunt urmatoare:
-
procedeul alcalin
-
procedeul spalarii aluatului
Citeste mai mult
Sinonime: E 331
Descriere:
Citratul de sodiu este sarea de sodiu a acidului citric, avand rol de substanta alcalina in corpul uman.
Citratii de sodiu se impart in:
- Citrat monosodic – E 331(i)
- Citrat disodic – E 331(ii)
- Citrat trisodic – E 331(iii)
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 331 – Citrati de sodiu.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, citratul de sodiu poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de citrati de sodiu poate cauza:
- Probleme la nivelul muschilor (spasme si contractii necontrolate si dureroase)
- Hipernatremie
- Cresterea nivelului de potasiu
- Probleme la nivel digestiv (diaree)
Consumul de citrati de sodiu nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: E301
Functii: antioxidant
Descriere:
-
Sarea de sodiu a acidului ascorbic (vitamina C, un acid natural), care se gaseste in mod natural in majoritatea fructelor si legumelor.
Este sintetizata de catre bacterii prin fermentarea glucozei, urmata de oxidare chimica.
Cand este adaugat in alimente el functioneaza ca antioxidant si ameliorator pentru paine.
Previne imbrunarea fructelor cat si formarea nitrozaminelor in carne.
In Codex Alimentarius acest ingredient are numarul E301. Face parte din categoria E-urilor inofensive.
Citeste mai mult
Sinonime: E 471, MONO- SI DIGLICERIDELE ACIZILOR GRASI
Functii: emulgator
Descriere:
Mono- si digliceridele sunt esteri ai glicerolului cu acizi grasi, derivati din trigliceride, care reprezinta componenta principala a grasimilor. Mono- si digliceridele sunt, de obicei, derivate din uleiuri vegetale, dar pot fi obtinute si din surse animale.
In Codex Alimentarius apare cu denumirea E471, in lista de aditivi alimentari cu urmatoarele functii: emulgator, corector de aciditate, antiaglomerant si spumant.
CUM SE FOLOSESC MONO- SI DIGLICERIDELE ALE ACIZILOR GRASI
Mono- si digliceridele acizilor grasi prezinta mai multe functii in industria alimentara si nu numai. Iata principalele:
1. Emulgator
- Stabilizeaza amestecurile de grasime si apa, prevenind separarea acestora.
- Exemple: margarina, inghetata, sosuri, ciocolata.
2. Stabilizator de textura
- Imbunatateste consistenta produselor de panificatie si cofetarie.
- Ajuta la mentinerea unui aluat mai elastic si la pastrarea volumului produselor.
3. Antispumant
- Reduce formarea spumei in timpul proceselor de fabricatie.
- Folosit in produse lichide precum bauturi instant sau sosuri.
4. Antiaglomerant
- Impiedica lipirea sau aglomerarea particulelor in pulberi sau mixuri uscate.
- Exemple: pudre pentru ciocolata, lapte praf.
5. Prelungirea duratei de viata
- Prin stabilizarea emulsiei si imbunatatirea texturii, contribuie indirect la cresterea termenului de valabilitate.
UTILIZARE
Mono- si digliceridele sunt folosite in principal ca emulgatori in diverse industrii:
Industria alimentara
- Produse de panificatie (paine, prajituri, produse congelate)
- Margarina si unturi vegetale
- Produse lactate (inghetata, smantana batuta)
- Bauturi instant si ciocolata
Industria cosmetica si farmaceutica
- Crema si lotiuni pentru piele
- Suplimente nutritive si capsule farmaceutice
Ele imbunatatesc textura, prelungesc termenul de valabilitate si stabilizeaza emulsia grasime-apa.
DOZA ZILNICA MAXIMA
Conform Regulamentului CE 1333/2008, consumul de mono- si digliceridele ale acizilor grasi nu este restrictionat in acest moment, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
REGLEMENTARI LEGISLATIVE
Uniunea Europeana:
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana, emulgatorul mono- si digliceridele ale acizilor grasi poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 471 - Monogliceride si digliceride ale acizilor grasi.
Siguranta/Rating ingredient:
RISCURI SI EFECTE SECUNDARE ASOCIATE CU MONO- SI DIGLICERIDE ALE ACIZILOR GRASI
1. Consumul excesiv poate creste aportul de grasimi, contribuind la obezitate sau tulburari metabolice.
2. Unele persoane pot fi sensibile la mono- si digliceridele provenite din uleiuri hidrogenate, care pot contine acizi grasi trans.
In general, utilizarea in cantitati alimentare normale este considerata sigura.
INTREBARI FRECVENTE
1. Sunt mono- si digliceridele considerate periculoase?
Nu, atunci cand sunt consumate in cantitati uzuale in alimente, sunt considerate sigure de catre EFSA si alte autoritati internationale.
2. Pot fi folosite de vegetarieni sau vegani?
Depinde de sursa: pot fi de origine vegetala (uleiuri vegetale) sau animala (grasimi animale). Eticheta nu intotdeauna specifica sursa.
3. Au efecte asupra colesterolului?
Mono- si digliceridele in sine nu cresc colesterolul, dar daca provin din uleiuri hidrogenate, pot contine grasimi trans care pot afecta profilul lipidic.
4. Se gasesc doar in alimente procesate?
Cel mai des, dar sunt folosite si in suplimente, produse farmaceutice si cosmetice pentru proprietatile lor emulsificante.
BIBLIOGRAFIE SI RESURSE SUPLIMENTARE
1. EFSA - Opinion on the re-evaluation of mono- and diglycerides of fatty acids (E 471) as food additive in foods for infants below 16 weeks of age and follow-up of their re-evaluation as food additives for uses in foods for all population groups - https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.2903/j.efsa.2021.6885
2. Food and Safety Platform EU - What are emulsifiers and what are common examples used in food? - https://foodsafetyplatform.eu/knowledge/articles/what-are-emulsifiers-and-what-are-common-examples-used-in-food/
3. InfoCons - E471 -Mono- si Digliceridele acizilor grasi - https://infocons.ro/aditivi/e471-mono-si-digliceridele-acizilor-grasi/
Citeste mai mult
Descriere:
Proteina din mazare este o proteina completa, contine toti amino acizii esentiali si are un continut ridicat in special de aminoacizii cu catena ramificata precum arginina, lizina si fenilalanina.
Proteina din mazare are o rata de asimilare de 98%, este bine tolerata de sistemul digestiv si usor asimilata in tesutul muscular.
Nu contine gluten.
Valori nutritionale/100g proteina de mazare pudra:
-
Energie: 1663Kj/ 393.5Kcal
-
Grasimi: 6.97g din care saturate 3.59g
-
Carbohidrati: 3.32g din care zaharuri 0.1g
-
Proteine: 78.89g
-
Fibre: 1.0g
-
Saruri: <0.937g
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul in exces de mazare poate duce la acumularea acidului uric in organism, factor care poate cauza guta.
Citeste mai mult
Sinonime: E 415, GUMA DE XANTAN, XANTHAN GUM, XANTAN
Functii: agent de ingrosare, gelifiant
Descriere:
Guma xantan este un aditiv alimentar utilizat frecvent in industria alimentara si cosmetica datorita proprietatilor sale de ingrosare si stabilizare. Este prezenta in numeroase produse procesate precum sosuri, creme sau inghetata. Este considerata un aditiv sigur in limitele de utilizare autorizate in UE.
Ce este Guma Xantan
Guma xantan este un polizaharid cu masa moleculara mare, obtinut prin fermentatia glucozei sau altor zaharuri de catre bacteria Xanthomonas campestris. Dupa fermentare, produsul este purificat, uscat si transformat in pulbere.
In
Codex Alimentarius apare cu denumirea
E415 si este clasificat ca aditiv alimentar cu roluri de
agent de ingrosare, stabilizator si emulgator.
Ce functii are Guma Xantan
Guma xantan are mai multe functii tehnologice in industria alimentara, cosmetica si farmaceutica:
1. Agent de ingrosare
- creste vascozitatea lichidelor;
- transforma solutii apoase in geluri sau creme mai dense.
2. Stabilizator
- impiedica separarea ingredientelor (ex: apa si ulei);
- mentine omogenitatea produselor in timp.
3. Emulgator (stabilizator de emulsii)
- ajuta la combinarea fazelor apa-ulei;
- stabilizeaza sosuri, dressinguri si creme.
4. Agent de suspensie
- mentine particulele solide distribuite uniform in lichid;
- previne sedimentarea in produse farmaceutice si bauturi.
5. Imbunatatitor de textura
- ofera consistenta mai cremoasa sau mai elastica;
- imbunatateste senzatia in gura.
6. Inlocuitor de gluten (in produse fara gluten)
- imita structura data de gluten in aluaturi;
- ajuta la elasticitate si legare in produse de panificatie.
In ce tipuri de alimente se foloseste Guma Xantan (E415)
Guma xantan este folosita in multe alimente procesate pentru a imbunatati textura, stabilitatea si consistenta. Cele mai frecvente categorii sunt:
1. Sosuri si dressinguri - ketchup, maioneza, mustar, sosuri pentru salate (dressinguri) - ajuta la ingrosare si impiedica separarea uleiului de apa.
2. Produse lactate si alternative - iaurturi, deserturi lactate, lapte vegetal (migdale, soia, ovaz) - stabilizeaza textura si previne separarea fazelor.
3. Produse de panificatie (mai ales fara gluten) - paine fara gluten, prajituri, biscuiti - inlocuieste partial functia glutenului, oferind elasticitate.
4. Deserturi si dulciuri - inghetata, creme desert, budinci - imbunatateste cremozitatea si previne formarea cristalelor de gheata.
5. Bauturi - sucuri cu pulpa, bauturi functionale, smoothie-uri - mentine particulele in suspensie si stabilizeaza textura.
6. Supe si ciorbe instant - supe crema, supe la plic - ofera consistenta mai groasa si omogena.
7. Produse dietetice si fara zahar - produse low-carb, produse pentru controlul greutatii - imbunatateste textura fara adaos mare de calorii.
Doza maxima admisa
EFSA nu a stabilit o doza zilnica admisa numerica (ADI), considerand aditivul sigur in conditiile utilizarii actuale.
Exista limite specifice pentru anumite categorii de alimente (ex. produse pentru sugari).
Reglementari legislative
- autorizat ca aditiv alimentar in Uniunea Europeana (Regulamentele (UE) nr. 1333/2008 si 231/2012);
- reevaluat periodic de EFSA;
- permis si in SUA si alte jurisdictii majore.
Siguranta/Rating ingredient:
Riscuri / efecte secundare
- poate avea efect laxativ in cantitati mari;
- posibil disconfort gastrointestinal (balonare, diaree) la doze crescute;
- reactii alergice rare, posibil legate de contaminanti din fermentatie.
Populatii sensibile
- sugari prematuri (restrictii de utilizare);
- persoane cu sensibilitati digestive;
- persoane cu alergii rare la componentele de fermentatie.
Intrebari frecvente despre guma xantan
1. Consumul de guma xantan este periculos?
Nu, in dozele autorizate este considerat sigur de autoritatile europene.
2. Guma xantan este naturala sau artificiala?
Este obtinut prin fermentatie bacteriana, deci are origine biotehnologica.
3. Guma xantan poate provoca alergii?
Rar, dar pot aparea reactii in caz de sensibilitate sau contaminare.
BIBLIOGRAFIE SI SURSE SUPLIMENTARE
1. Regulamentul (UE) nr. 1333/2008
2. Info Cons - Stii in ce este folosit aditivul alimentar E415 - Guma Xantan ? - https://infocons.ro/stii-in-ce-este-folosit-aditivul-alimentar-e415-guma-xantan-mananci-bine-te-simti-bine-cu-infocons-protectia-consumatorilor/
3. Healthline - Xanthan Gum - Is This Food Additive Healthy or Harmful? - https://www.healthline.com/nutrition/xanthan-gum
4. International Food Aditives Council - Xanthan Gum - https://www.foodingredientfacts.org/facts-on-food-ingredients/sources-of-food-ingredients/xanthan-gum/
Citeste mai mult
Sinonime: E 407
Functii: agent de ingrosare, agent de gelifiere, stabilizator, emulsifiant
Descriere:
CE ESTE CARAGENANUL
Caragenanul este un aditiv alimentar obtinut din algele rosii marine, in special din genurile Chondrus, Eucheuma si Gigartina. Este un polisaharid natural folosit pentru ingrosare, gelifiere si stabilizare a produselor alimentare.
In Codex Alimentarius apare cu denumirea E407 (caragenan alimentar) si E407a (poligeenan, forma degradata).
PRINCIPALELE FUNCTII ALE CARAGENANULUI IN ALIMENTATIE
1. agent de ingrosare - creste vascozitatea lichidelor fara a le modifica gustul
2. agent de gelifiere - Poate forma geluri ferme sau moi in functie de tipul de caragenan si de concentratie
3. stabilizator - previne separarea ingredientelor in produse lichide sau emulsii
4. emulsifiant auxiliar - ajuta la mentinerea amestecurilor de grasime si apa stabile
5. retine apa - pastreaza umiditatea in produsele alimentare si impiedica uscarea
6. imbunatateste textura produselor, confera produsei un aspect cremos si uniform
7. agent de suspensie - impiedica depunerea particulelor solide in lichide.
UNDE SE UTILIZEAZA CARAGENANUL
Caragenanul este utilizat in multiple domenii:
Industria alimentara:
- produse lactate: lapte, iaurt, branzeturi procesate
- bauturi vegetale: lapte de soia, lapte de migdale
- deserturi: budinci, jeleuri, inghetata
- carne procesata: mezeluri, conserve
- panificatie si produse de patiserie pentru textura si stabilitate
Industria farmaceutica: stabilizare pentru siropuri, capsule si produse lichide
Cosmetice si produse de ingrijire: creme, geluri, lotiuni datorita proprietatii de ingrosare
DOZA MAXIMA ADMISA DE CARAGENAN
In Uniunea Europeana, E407 este considerat sigur fara limite stricte, dar se recomanda un consum maxim intre 100-5000 mg/kg in functie de produs.
E407a (poligeenan) nu este aprobat pentru consum alimentar.
Siguranta/Rating ingredient:
CONSUMUL DE CARAGENAN: RISCURI SI EFECTE SECUNDARE
Poate provoca:
- inflamatii intestinale la unele persoane sensibile, mai ales in doze mari;
- balonare sau disconfort gastric la persoanele cu sindrom de colon iritabil sau sensibilitate digestiva.
Studiile pe animale au indicat modificari usoare ale metabolismului glucozei si al lipidelor, cresterea tranzitului intestinal (efect laxativ), la consumul cantitatilor foarte mari.
De asemenea, studiile efectuate pe animale folosind poligeenan (E407a) au aratat unele modificari inflamatorii care pot favoriza dezvoltarea tumorilor colonice, dar acesta este interzis in alimentatie.
Un studiu realizat de Cornucopia Institute in anul 2016 prezinta dovezi conform carora aditivul alimentar caragenan este asociat cu riscuri serioase pentru sanatate. Studiul se bazeaza pe o investigatie de trei ani si include date obtinute din 1.337 de raspunsuri la chestionare din partea consumatorilor care relateaza probleme de sanatate potential legate de consumul de caragenan. Conform raportului, aproape 4.000 de studii (pe animale sau in-vitro) indica faptul ca caragenanul provoaca inflamatii gastrointestinale si creste frecventa leziunilor intestinale, ulceratiilor si chiar a tumorilor maligne. Rezultatele reportate sugereaza, de asemenea, ca unele loturi de caragenan alimentar pot contine o proportie de pana la 25% de poligeenan, substanta recunoscuta a avea potential carcinogen.
REGLEMENTARI LEGISLATIVE PENTRU CARAGENAN
In Uniunea Europeana: Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 407 – Caragenan. In acelasi timp, este interzisa folosirea de E407a (poligeenan) in alimente.
In SUA (FDA): caragenanul este considerat un ingredient sigur (GRAS) pentru alimente procesate; poligeenanul nu este aprobat.
INTREBARI FRECVENTE DESPRE CARAGENAN
1. Caragenanul este natural?
Da, este derivat din algele rosii marine.
2. Caragenanul este sigur pentru copii si femei gravide?
Da, in dozele uzuale din alimentele procesate, dar poligeenanul trebuie evitat.
3. Caragenanul poate provoca alergii?
Rar, dar poate cauza balonare sau disconfort la persoane sensibile.
4. Cum diferentiem caragenanul alimentar de poligeenan?
Poligeenanul este obtinut prin degradarea chimica a caragenanului si nu este aprobat pentru consum.
BIBLIOGRAFIE / RESURSE SUPLIMENTARE
1. European Food Safety Autority (EFSA) - Re-evaluation of carrageenan (E407) and processed Eucheuma seaweed (E407a) as food additives - https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/825
2. International Food Aditives Council - Carrageenan - https://www.foodingredientfacts.org/facts-on-food-ingredients/sources-of-food-ingredients/carrageenan/
3. "Carrageenan: New Studies Reinforce Link to Inflammation, Cancer, and Diabetes", Cornucopia Institute - https://www.cornucopia.org/wp-content/uploads/2016/04/CarageenanReport-2016.pdf
4. Regulamentul nr. 1130/2011 al Comisiei UE din 11 noiembrie 2011 de modificare a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European si al Consiliului privind aditivii alimentari.
Citeste mai mult
Sinonime: E 466; CARBOXIMETILCELULOZA DE SODIU, GUMA DE CELULOZA
Functii: Agent de ingrosare, agent antiaglomerant,emulgator
Descriere:
Carboximetilceluloza este un aditiv alimentar utilizat pe scara larga ca agent de ingrosare, stabilizator si emulgator. Este derivat din celuloza, componenta naturala a peretilor celulari ai plantelor. Este frecvent intalnit in produse procesate datorita capacitatii sale de a imbunatati textura si consistenta.
Ce este carboximetilceluloza
Carboximetilceluloza este un derivat semisintetic al celulozei, obtinut prin tratarea chimica a acesteia cu acid cloroacetic. Se prezinta sub forma de pulbere alba sau usor galbuie, solubila in apa.
Denumiri alternative: CMC, guma de celuloza, carboximetilceluloza sodica,
In Codex Alimentarius apare cu denumirea E466 si este clasificat ca aditiv alimentar cu roluri de agent de ingrosare si stabilizator.
Ce functii are carboximetilceluloza
Carboximetilceluloza (E466) indeplineste mai multe functii tehnologice importante in produse alimentare, cosmetice si farmaceutice:
1. Agent de ingrosare - creste vascozitatea produselor, oferind o textura mai consistenta (ex: sosuri, creme).
2. Stabilizator - ajuta la mentinerea uniformitatii amestecurilor, prevenind separarea ingredientelor (ex: emulsii in lactate sau dressinguri).
3. Emulgator (indirect) - contribuie la stabilizarea emulsiilor (apa-ulei), desi nu este un emulgator clasic.
4. Agent de retinere a apei (umectant) - ajuta la mentinerea umiditatii produselor, prevenind uscarea acestora.
5. Agent de suspensie - mentine particulele solide distribuite uniform in lichide (ex: bauturi sau medicamente).
Unde se foloseste carboximetilceluloza
Este utilizata in diverse industrii:
Industria alimentara:
- Produse lactate (iaurturi, inghetata);
- Produse de panificatie;
- Sosuri si dressinguri;
- Bauturi.
Industria cosmetica:
- Creme si lotiuni (agent de ingrosare);
- Paste de dinti.
Industria farmaceutica:
- Excipient in medicamente;
- Lacrimi artificiale.
Doza maxima admisa
Conform evaluarilor internationale (EFSA, JECFA): doza zilnica acceptabila nu este specificata numeric, fiind considerata sigura la nivelurile uzuale de consum. Acest lucru indica un profil de siguranta ridicat in conditiile utilizarii conforme.
Reglementari legislative
- Uniunea Europeana: autorizata ca aditiv alimentar (E466);
- SUA (FDA): recunoscuta ca sigura (GRAS).
Utilizarea este permisa in numeroase categorii de alimente, conform limitelor tehnologice.
Siguranta/Rating ingredient:
Riscuri / efecte secundare:
Consumul in cantitati mari poate provoca:
Unele studii sugereaza posibile efecte asupra microbiotei intestinale si inflamatiei intestinale.
Populatii sensibile:
- Persoane cu afectiuni intestinale (ex. boli inflamatorii intestinale);
- Copii (sensibilitate digestiva crescuta).
Intrebari frecvente despre carboximetilceluloza
1. E466 este sigur pentru consum?
Da, este considerat sigur in cantitatile utilizate in mod obisnuit in alimente.
2. E466 este natural?
Este derivat din celuloza naturala, dar obtinut prin proces chimic, deci este semisintetic.
3. E466 este vegan?
Da, provine din surse vegetale si este compatibil cu dieta vegana.
BIBLIOGRAFIE SI SURSE SUPLIMENTARE
1. Info Cons - E 466 – Carboximeticeluloza sodica - https://infocons.ro/aditivi/e466-carboximetil-celuloza/
2. FoodCom - Cellulose gum (E466) - https://foodcom.pl/en/term-e/e466/
3. Biocodex Microbiota Institute - Sensitive to E466? Your microbiota plays a role - https://www.biocodexmicrobiotainstitute.com/en/sensitive-e466-your-microbiota-plays-role
4. E-Additives Safety Guide - E466 - Carboxymethyl Cellulose (Cellulose Gum) - https://www.eadditives.com/e466-carboxymethyl-cellulose/
5. Food and Feed Information Portal Database - https://ec.europa.eu/food/food-feed-portal/screen/food-additives/search/details/POL-FAD-IMPORT-3171
6. EFSA - Opinion on the re-evaluation of sodium carboxy methyl cellulose (E 466) as a food additive in foods for infants below 16 weeks of age and follow-up of its re-evaluation as food additive for uses in foods for all population groups - https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.2903/j.efsa.2022.7665
Citeste mai mult
Descriere:
Siropul de glucoza se foloseste in productia de alimente ca indulcitor, agent de ingrosare, agent de retinere a umezelii sau pentru prevenirea cristalizarii zaharului in dulceturi, gemuri, jeleuri si alte asemenea.
Siropul de glucoza contine urmatoarele valori nutritionale (per lingura):
- 81 calorii
- 0 grasimi
- 22 de carbohidrati (dintre care 7g provin din zaharuri)
- 0 proteine
- 0 minerale sau vitamine
Conform Codex Alimentarius, Standardul 212-1999, siropul de glucoza se regaseste in categoria 11.0 Indulcitori, inclusiv miere, grupa 11.1 Zaharuri ranifate si neprelucrate, subgrupa 11.1.3 Zahar alb si brun, sirop de glucoza, sirop de glucoza deshidratat, zahar neprelucrat din trestie de zahar – 11.1.3.2 Sirop de glucoza folosit in produsele de cofetarie. Siropul de glucoza reprezinta o solutie apoasa, purificata si concentrata din zaharide nutritive derivate din amidon si/sau inulina.
Aditivi pe care ii poate contine:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de sirop de glucoza poate cauza:
- Reactii alergice (poate contine urme de gluten)
- Crestere in greutate (obezitate)
- Diabet
- Boli cardiovasculare
- Probleme la nivelul dintilor (carii)
Consumul de sirop de glucoza nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Functii: potentiator de gust, conservant, agent de textura, agent de intarire
Descriere:
Sarea (clorura de sodiu, NaCl) este un compus mineral esential pentru viata, utilizat atat in alimentatie, cat si in industrie. Are rol in reglarea echilibrului hidric al organismului, functionarea nervilor si contractia musculara.
Tipuri de sare:
- sare de masa – rafinata, contine aditivi antiaglomeranti.
- sare de mare – obtinuta prin evaporarea apei de mare, contine minerale suplimentare.
- sare de Himalaya – roz, bogata in oligoelemente.
- sare kosher – granulatie mai mare, folosita in bucatarie.
Sarea are mai multe utilizari in alimentatie, printre care mentionam urmatoarele:
- potentiator de gust: intensifica si echilibreaza aromele din mancare.
- conservant: previne dezvoltarea bacteriilor in alimente precum muraturile, branzeturile si carnea sarata.
- agent de textura: contribuie la structura painii si a produselor de patiserie, controland activitatea glutenului.
- controleaza fermentatia: regleaza cresterea drojdiei in produse de panificatie.
- agent de intarire: folosit la conservarea legumelor si fructelor pentru a le mentine fermitatea.
Consumul moderat de sare are mai multe beneficii pentru sanatate, deoarece sodiul din compozitia sa este esential pentru functionarea organismului.
Beneficiile consumului moderat de sare:
- regleaza echilibrul hidric
- ajuta la transmiterea impulsurilor nervoase.
- sustine contractia musculara
- ajuta la absorbtia nutrientilor: contribuie la transportul glucozei si aminoacizilor in celule.
Potrivit specialistilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), consumul de sare (sodiu) ar trebui sa fie mai mic de 5 grame pe zi pentru adulti, ceea ce corespunde aproximativ unei lingurite rase.
Recomandari de consum general:
- adulti: 5 g/zi
- copii (2-15 ani): mai putin decat adultii, in functie de varsta
- sugari (<2 ani): evitarea adaugarii de sare in alimentatie
Conform Codex Alimentarius, Standardul 150-1985, sarea se regaseste in categoria 12.0 Saruri, condimente, supe, sosuri, salate si produse proteice, grupa 12.1 Sare si inlocuitori de sare, subgrupa 12.1.1. Sare: clorura de sodiu (sare de masa, iodata, iodata fluorizata, dendritica).
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de sare poate cauza:
- Hipertensiune arteriala
- Pietre la rinichi
- Boli cardiovasculare
- Osteoporoza
- Probleme la nivelul tiroidei
Sinonime: E 407A
Descriere:
- Polizaharid natural
- Forma de caragenan
Alga Eucheuma prelucrata se obtine prin tratament in mediu alcalin apos (KOH) al tulpinilor naturale de alge marine Eucheuma cottonii si Eucheuma spinosum, din clasa Rhodophyceae (alge marine rosii).
Produsul consta in principal in sarurile de potasiu ale esterilor sulfatati ai polizaharidelor care, prin hidroliza, duc la formarea de galactoza si de 3,6-anhidrogalactoza.
Sarurile de sodiu, calciu si magneziu ale esterilor sulfatati ai polizaha ridelor sunt prezente in cantitati mai mici.
Produsul mai contine pana la 15 % celuloza din alge.
Caragenanul din alga Eucheuma prelucrata nu se hidrolizeaza si nici nu se supune unei degradari chimice.
Formaldehida poate fi prezenta ca impuritate accidentala pana la un nivel maxim de 5 mg/kg.
Sursa: ORDINUL nr. 154 din 3 martie 2005 al Ministerului Sanatatii
Siguranta/Rating ingredient:
Concentratiile mari produc flatulenta si balonare, datorita fermentatiei de microflora intestinala (in acelasi mod ca si toate polizaharide nedigerabile).
Consumul de caragenan poate cauza:
- Reactii alergice
- Probleme la nivel digestiv (crampe, diaree, balonare, flatulenta)
- Toxicitate la nivelul organelor
Consumul de caragenan nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Functii: condiment
Descriere:
Mustarul poate fi consumat sub forma de:
Pasta de mustar se obtine prin zdrobirea boabelor de mustar si adaugarea de otet, sare, vin, apa, bere, piper, cuisoare, hrean, zahar.
Rezulta o melasa de mustar care se lasa in butoaie cam 3 saptamani, inainte de a fi trasa in borcane sau tuburi sub forma de pasta de mustar.
Sortimente de baza
-
Mustar dulce - se face din boabe de mustar deschise la culoare.
-
Mustar mediu iute - este mustarul de masa, facut din amestec de boabe deschise si inchise la culoare.
-
Mustar iute - este facut aproape numai din boabe maronii.
-
Mustar Dijon - specialitate de mustar veche, iute, care se prepara amestecandu-se in must.
-
Mustar Colman - specialitate de mustar foarte fin si iute, realizat din combinatia a doau feluri de boabe.
-
Rotisseur - facut din boabe macinate mare.
-
Mustar bavarez - boabele macinate mare se incalzesc cu zahar, primind astfel aroma de caramel.
Este un remdiu impotriva:
-
Durerilor de cap
-
Simptomelor menopauzei
-
Carentelor de vitamine si minerale
Semintele de mustar contin fitonutrienti ce impiedica dezvoltarea celulelor canceroase si previn aparitia cancerului gastrointestinal.
Reactii adverse 0 00:
- Restrictii de folosinta:
- Da
Siguranta/Rating ingredient:
-
Mustarul este contraindicat in tratarea bolilor de rinichi si a tuberculozei.
Citeste mai mult
Descriere:
Conform Regulamentului nr. 1334/2008 privind aromele si anumite ingrediente alimentare cu proprietati aromatizante destinate utilizarii in si pe produsele alimentare, aromele “se utilizeaza pentru a imbunatati sau modifica mirosul si/sau gustul produselor alimentare, in beneficiul consumatorului”.
Termenul “arome” se refera la produsele:
- “care nu sunt destinate consumului sub aceasta forma, care sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau a le modifica mirosul si/sau gustul;
- compuse sau formate din urmatoarele categorii: substante aromatizante, preparate aromatizante, arome obtinute prin tratament termic, precursori de arome, alte arome sau amestecuri ale acestora.”
Substanta aromatizanta – “substanta chimica definita cu proprietati aromatizante”.
Preparatele aromatizante - “arome, altele decât substantele chimice definite, obtinute din materii de origine vegetala, animala sau microbiologica, prin procese fizice, enzimatice sau microbiologice corespunzatoare, fie in stare bruta, fie dupa procesarea pentru consumul uman”.
Aroma obtinuta prin tratament termic – “produs obtinut dupa tratamentul termic al unui amestec de ingrediente care nu au in mod obligatoriu proprietati aromatizante, dintre care cel putin unul contine azot (gruparea amino) si altul este un zahar reducator”.
Aroma de fum – “produs obtinut prin fractionarea si purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fractii primare de gudron si/sau arome de fum derivate”.
Precursorii de arome (carbohidratii, oligopeptidele si aminoacizii) – “confera aroma alimentelor prin reactiile chimice care au loc in timpul procesarii alimentelor”.
Aromele pot de asemenea contine aditivi alimentari (conform Regulamentului (UE) nr. 1130/2011):
- Sorbitol, Manitol, Isomalt, Maltitol, Lactitol, Xilitol, Eritritol
- Acid sorbic si sorbati, Acid benzoic, Benzoat de sodiu, Benzoat de potasiu, Benzoat de calciu
- Galat de propil, Galat de octil, Galat de dodecil, Butilhidrochinona tertiara (TBHQ), Butilhidroxianisol butilat (BHA)
- Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati
- Extracte de rozmarin
- Guma Karaya
- Konjac
- Polisorbati
- Beta-ciclodextrina
- Dioxid de siliciu
- Dimetil polisiloxan
- Ceara de albine
- Trietil citrat
- Diacetat de gliceril (diacetina)
- Triacetat de glicerina (triacetina)
- Propan-1, 2-diol (propilenglicol)
- Alcool benzilic
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de arome poate cauza:
- Inrautatirea astmului
- Reactii alergice
- Cancer
- Ameteli
Consumul de arome nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Descriere:
-
Deshidratarea legumelor consta in uscarea lor la soare sau cu ajutorul aparaturii speciale, de exemplu, uscarea la cuptor.
-
Deshidratarea se realizeaza prin evaporarea apei care ajunge treptat la suprafata produsului supus deshidratarii pana la valoarea aw < 0,7 care sa impiedice dezvoltarea microorganismelor.
-
In cazul deshidratarii la cuptor, legumele si fructele isi pierd din gust, dar si din nutrienti. Uscarea legumelor la soare este mai recomandata desi, de exemplu, vitamina C se distruge cand este expusa la caldura uscata a unui aparat de deshidratare sau a soarelui.
-
De asemenea, specialistii au constatat ca fenolii (antioxidanti) din compozitia legumelor deshidratate nu au fost afectati la fel de mult ca vitaminele C si E dar si cantitatea acestora a fost diminuata.
-
Totusi, prin deshidratare legumele nu isi pierd din proprietati, asa cum se intampla in cazul congelarii.
-
Procesul de deshidratare permite pastrarea legumelor si a fructelor pentru mult timp.
-
Aprope toate legumele pot fi deshidratate la soare: vinete, porumb, morcovi, broccoli, spanac, rosii, ardei. Singura care face exceptie este salata.
Citeste mai mult
Descriere:
Ardeiul (Capsicum annuum) este o specie popular a genului Capsicum care face parte din familia Solanaceae.
Ardeiul rosu este mai sanatos decat cel verde; el contine o cantitate de vitamine A si C de doua ori mai mare decat acesta.
Este unul dintre putinele alimente care contin licopen, o substanta cu efecte antitumorale in cancerul de prostata , sani, vezica urinara , pancreas, plamani si piele, in cancerul cervical, ovarian, uterin, intestinal.
Sursa bogata de:
- fibre alimentare
- vitamine A, C, E, K si B6
- acid folic
- potasiu
Beneficiile ardeiului iute:
• stimulant
• antiseptic (contine o mare cantitate de vitamina C si beta-caroten)
• regularizeaza curgerea sangelui
• intareste inima, areterele si nervii.
• determina arderea rapida a grasimilor din corp
• sporeste apetitul
• actioneaza ca un expectorant, astfel este util persoanelor care sufera de astm, bronsite cronice, sinuzite sau congestii datorate racelii sau gripei
• bun coagulant
• imbunatateste memoria
• previne atacurile cardiace
• face bine corzilor vocale
• elimina starea de oboseala
• are efect antiinflamator.
Siguranta/Rating ingredient:
Majoritatea caloriilor continute de catre ardeiul rosu provin din zaharuri.
Citeste mai mult
Sinonime: E150, E150A, E150B, E150C, E150D
Functii: colorant
Descriere:
Caramelul este un colorant alimentar sintetic folosit pe scara larga in industria alimentara si a bauturilor, obtinut prin incalzirea zaharului (sucroza) cu sau fara aditivi (acizi, baze sau saruri).
De asemenea, este folosit pe post de colorant in produsele cosmetice, pentru a le da culoarea maronie sau aurie.
Utilizare alimentara
In
Codex Alimentarius apare cu denumirea
E150, si este clasificat ca aditiv alimentar cu rol de colorant alimentar.
Exista patru tipuri principale de E150
E150a – Caramel simplu: obtinut doar prin incalzirea zaharului; folosit in produse de patiserie si produse de cofetarie.
E150b – Caramel acid: produs prin incalzirea zaharului cu acid; folosit in bauturi alcoolice si otet.
E150c – Caramel alcalin: zahar incalzit cu o baza; folosit in sosuri, bauturi racoritoare.
E150d – Caramel sulfit-amoniac: zahar incalzit cu amoniu si/sau sulfit; folosit in bere, bauturi racoritoare si produse procesate.
Ca aditiv alimentar, caramelul se poate regasi in urmatoarele tipuri de produse:
- Bauturi racoritoare si alcoolice (bere, whisky, cola)
- Produse de panificatie si cofetarie
- Sosuri si condimente
- Produse procesate care necesita culoare maronie sau aspect uniform
Utilizare cosmetica
Caramelul este adaugat in produse cosmetice pentru a da culoare maronie sau aurie produselor cosmetice.
- Sapunuri si geluri de dus
- Balsamuri si sampoane
- Creme si lotiuni pentru corp
- Produse de machiaj (fond de ten, farduri, rujuri)
Reactii adverse 0 00:
- Expunere multipla, cumulativa:
- Este considerat sigur
- Toxicitate la nivelul organelor:
- Nu
- Ecotoxicologie:
- Nu
Siguranta/Rating ingredient:
PRODUSE ALIMENTARE
Este considerat sigur pentru consum in dozele recomandate de autoritatile alimentare - Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA), Food and Drug Administration (FDA).
- Food and Drug Administration (FDA) permite folosirea acestui ingredient drept substanta alimentara multifunctionala (GRAS).
- Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 150a-d - Caramel.
In acelasi timp:
- E150d poate contine 4-MEI, un compus care in cantitati mari s-a asociat cu risc crescut de cancer in studiile animale, dar nivelurile din alimente sunt considerate foarte mici.
- Persoanele sensibile la sulfiti trebuie sa evite tipurile E150b si E150d care pot contine reziduuri de sulfiti.
PRODUSE COSMETICE
Conform Directivei UE 1223/2009, Caramel poate fi folosit in cosmetice si produse de ingrijire personala fara restrictii, atata timp cand cerintele de puritate specificate in reglementarile privind alimentele sunt indeplinite (Anexa IV, Partea I).
Este considerat sigur si neiritant pentru majoritatea persoanelor.
Totusi, in cazul persoanelor cu piele foarte sensibila sau alergii, e recomandata testarea produsului pe o zona mica de piele inainte de folosirea completa.
Citeste mai mult
Important! Informatiile despre ingredientele si produsele prezentate pe site-ul www.alegesanatos.ro au caracter informativ, sunt realizate utilizand informatiile oferite de producator privind ingredientele si nu inlocuiesc indicatiile unui medic sau ale unui specialist. Va recomandam sa cereti o opinie avizata inainte de a cumpara un produs, daca nu sunteti sigur ca vi se potriveste.
Va rugam sa cititi cu atentie lista de ingrediente, atentionarile si instructiunile tiparite pe produs inainte de a-l consuma sau folosi. Este posibil ca in unele cazuri lista de ingrediente a unui produs sa se schimbe, iar aceste informatii sa nu ajunga la noi in timp util. Aparitia efectelor adverse mentionate pe site in urma consumului sau folosirii unui produs nu este obligatorie si poate varia de la o persoana la alta, in functie de starea de sanatate, varsta si stilul de viata.
