Nota 4.3 / 10 din 363 voturi Ai folosit acest produs?
Ce nota ii oferi?
1 - cea mai mica nota
10 - cea mai mare nota
Risc mediu*
* Conform voturilor utilizatorilor
Contine uleiuri vegetale din rapita, palmier, samburi de palmier, in.
Pentru o descriere amanuntita, dati click pe oricare dintre ingredientele de mai jos:
Grad de risc ingrediente:
Sinonime: ULEIURI DE PLANTE
Descriere:
Cele mai des folosite uleiuri vegetale sunt:
-
Uleiul de floarea-soarelui
-
Uleiul de porumb
-
Uleiul de soia
-
Uleiul de arahide
-
Uleiul de masline
-
Uleiul de rapita (canola)
-
Uleiul de sofranel
-
Uleiul din seminte de bumbac
-
Uleiul de nuca de cocos
Conform Codex Alimentarius, Standardul 210-1999, uleiul vegetal se regaseste in categoria 02.0 Grasimi, uleiuri si emulsii grase, grupa 02.1 Grasimi si uleiuri esentiale fara apa, subgrupa 02.1.2 Uleiuri si grasimi vegetale: grasimi si uleiuri comestibile obtinute din plante(produsele pot proveni dintr-o singura planta sau promovate drept un amestec de uleiuri).
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
-
Esteri de ascorbil - 500 mg/kg 10
-
Hidroxianisol butilat - 200 mg/kg
-
Butilhidroxitoluen - 200 mg/kg
-
Beta-, Caroteni, Legume - 1000 mg/kg
-
Esteri ai acidului diacetiltartric si acizi grasi din glicerina - 10000 mg/kg
-
Rasina de guaiac - 1000 mg/kg
-
Citrati de izopropil - 200 mg/kg
-
Polidimetilsiloxan - 10 mg/kg
-
Polisorbati - 5000 mg/kg
-
Galat de propil - 200 mg/kg
-
Esteri propilenglicolici ai acizilor grasi - 10000 mg/kg
-
Citrat de stearil – gmp
-
Butylhydroquinone tertiar - 200 mg/kg
-
Thiodipropionate - 200 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), uleiul vegetal poate contine:
-
Acid lactic (E 270)
-
Acid ascorbic (E 300)
-
Esteri ai acizilor grasi cu acid ascorbic (E 304)
-
Extract bogat in tocoferol (E 306)
-
Alfa-tocoferol (E 307)
-
Gama-tocoferol (E 308)
-
Delta-tocoferol (E 309)
-
Galati, TBHQ si BHA, individual sau combinati (E 310-320)
-
Butilhidroxitoluen (BHT) (E 321)
-
Lecitine (E 322)
-
Acid citric (E 330)
-
Citrati de sodiu (E 331)
-
Citrati de potasiu (E 332)
-
Citrati de calciu (E 333)
-
Esteri ai acidului citric cu mono- si diglicerideler acizilor grasi (E 472c)
-
Extracte de rozmarin (E 392)
-
Dimetilpolisiloxan (E 900)
-
Monogliceride si digliceride ale acizilor grasi (E 471)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de ulei vegetal poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Boli cardiovasculare (cresterea colesterolului)
Consumul de ulei vegetal nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Conform Codex Alimentarius, apa se regaseste in categoria 14.0 Bauturi, excluzand produsele lactate, grupa 14.1 Bauturi non-alcoolice, subgrupa 14.1.1 Ape: ape naturale sau imbuteliate, carbonate sau nu.
Conform celor 2 legi in vigoare - Legea nr. 458 din 08/07/2002 privind calitatea apei potabile si Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile), apa potabila (si deci si cea folosita in industria alimentara) este apa destinata consumului uman:
„a) orice tip de apa in stare naturala sau dupa tratare, folosita pentru baut, la prepararea hranei,ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei si indiferent daca este furnizata prin retea de distributie, din rezervor sau este distribuita in sticle ori in alte recipiente;
b) toate tipurile de apa folosita ca sursa in industria alimentara pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substantelor destinate consumului uman.
c) apa provenind din surse locale, precum fantani, izvoare etc., folosita pentru baut, gatit sau in alte scopuri casnice.
Apa potabila trebuie sa fie sanogena si curata, indeplinind urmatoarele conditii:
a) sa fie lipsita de microorganisme, paraziti sau substante care, prin numar sau concentratie, pot constitui un pericol potential pentru sanatatea umana;
b) sa intruneasca cerintele minime prevazute in lege.”
De asemenea, apa potabila trebuie sa nu contina:
-
Bacterii coliforme
-
Escherichia coli (E.coli)
-
Enterococi
-
Pseudomonas aeruginosa
-
Clostridium perfringens
Conform Normei tehnice (HG 1020/2005) de exploatare si comercializare a apelor minerale naturale, exista un numar de compusi prezenti in mod natural in apele minerale naturale ale caror limite maxime, daca sunt depasite, pot constitui un factor de risc pentru sanatatea publica:
-
Stibiu – 0,005 (mg/l)
-
Arsen – 0,01 (mg/l)
-
Bariu – 1,0 (mg/l)
-
Bor (mg/l)
-
Cadmiu – 0,003 (mg/l)
-
Crom – 0,05 (mg/l)
-
Cupru – 1,0 (mg/l)
-
Cianuri – 0,07 (mg/l)
-
Fluoruri – 5,03 (mg/l)
-
Plumb – 0,01 (mg/l)
-
Mangan – 0,5 (mg/l)
-
Mercur – 0,001 (mg/l)
-
Nichel – 0,020 (mg/l)
-
Nitrati – 50 (mg/l)
-
Nitriti – 0,1 (mg/l)
-
Seleniu – 0,01 (mg/l)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de apa contaminata poate cauza:
-
Methemoglobinemia
-
Cancer (gastric, in principal)
-
Intoxicatii si alergii
-
Afectiuni dermatologice
-
Toxicitate la nivelul diverselor organe
-
Hepatita
-
Dizenterie
-
Holera
In Uniunea Europeana, concentratia maxima pe care o poate contine apa potabila este de 50 de miligrame/litru. Conform medicilor insa, o concentratie de peste 10 mg/l nitraţi şi peste 0,05 mg/l nitriţi poate pune in pericol viata bebelusilor (
http://www.evz.ro/detalii/stiri/apa-imbuteliata-pericol-pentru-nou-nascuti-vezi-ce-cantitate-de-nitrati-contine-o-sticla-de.html).
Citeste mai mult
Sinonime: E 471, MONO- SI DIGLICERIDELE ACIZILOR GRASI
Functii: emulgator
Descriere:
Mono- si digliceridele sunt esteri ai glicerolului cu acizi grasi, derivati din trigliceride, care reprezinta componenta principala a grasimilor. Mono- si digliceridele sunt, de obicei, derivate din uleiuri vegetale, dar pot fi obtinute si din surse animale.
In Codex Alimentarius apare cu denumirea E471, in lista de aditivi alimentari cu urmatoarele functii: emulgator, corector de aciditate, antiaglomerant si spumant.
CUM SE FOLOSESC MONO- SI DIGLICERIDELE ALE ACIZILOR GRASI
Mono- si digliceridele acizilor grasi prezinta mai multe functii in industria alimentara si nu numai. Iata principalele:
1. Emulgator
- Stabilizeaza amestecurile de grasime si apa, prevenind separarea acestora.
- Exemple: margarina, inghetata, sosuri, ciocolata.
2. Stabilizator de textura
- Imbunatateste consistenta produselor de panificatie si cofetarie.
- Ajuta la mentinerea unui aluat mai elastic si la pastrarea volumului produselor.
3. Antispumant
- Reduce formarea spumei in timpul proceselor de fabricatie.
- Folosit in produse lichide precum bauturi instant sau sosuri.
4. Antiaglomerant
- Impiedica lipirea sau aglomerarea particulelor in pulberi sau mixuri uscate.
- Exemple: pudre pentru ciocolata, lapte praf.
5. Prelungirea duratei de viata
- Prin stabilizarea emulsiei si imbunatatirea texturii, contribuie indirect la cresterea termenului de valabilitate.
UTILIZARE
Mono- si digliceridele sunt folosite in principal ca emulgatori in diverse industrii:
Industria alimentara
- Produse de panificatie (paine, prajituri, produse congelate)
- Margarina si unturi vegetale
- Produse lactate (inghetata, smantana batuta)
- Bauturi instant si ciocolata
Industria cosmetica si farmaceutica
- Crema si lotiuni pentru piele
- Suplimente nutritive si capsule farmaceutice
Ele imbunatatesc textura, prelungesc termenul de valabilitate si stabilizeaza emulsia grasime-apa.
DOZA ZILNICA MAXIMA
Conform Regulamentului CE 1333/2008, consumul de mono- si digliceridele ale acizilor grasi nu este restrictionat in acest moment, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
REGLEMENTARI LEGISLATIVE
Uniunea Europeana:
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana, emulgatorul mono- si digliceridele ale acizilor grasi poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 471 - Monogliceride si digliceride ale acizilor grasi.
Siguranta/Rating ingredient:
RISCURI SI EFECTE SECUNDARE ASOCIATE CU MONO- SI DIGLICERIDE ALE ACIZILOR GRASI
1. Consumul excesiv poate creste aportul de grasimi, contribuind la obezitate sau tulburari metabolice.
2. Unele persoane pot fi sensibile la mono- si digliceridele provenite din uleiuri hidrogenate, care pot contine acizi grasi trans.
In general, utilizarea in cantitati alimentare normale este considerata sigura.
INTREBARI FRECVENTE
1. Sunt mono- si digliceridele considerate periculoase?
Nu, atunci cand sunt consumate in cantitati uzuale in alimente, sunt considerate sigure de catre EFSA si alte autoritati internationale.
2. Pot fi folosite de vegetarieni sau vegani?
Depinde de sursa: pot fi de origine vegetala (uleiuri vegetale) sau animala (grasimi animale). Eticheta nu intotdeauna specifica sursa.
3. Au efecte asupra colesterolului?
Mono- si digliceridele in sine nu cresc colesterolul, dar daca provin din uleiuri hidrogenate, pot contine grasimi trans care pot afecta profilul lipidic.
4. Se gasesc doar in alimente procesate?
Cel mai des, dar sunt folosite si in suplimente, produse farmaceutice si cosmetice pentru proprietatile lor emulsificante.
BIBLIOGRAFIE SI RESURSE SUPLIMENTARE
1. EFSA - Opinion on the re-evaluation of mono- and diglycerides of fatty acids (E 471) as food additive in foods for infants below 16 weeks of age and follow-up of their re-evaluation as food additives for uses in foods for all population groups - https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.2903/j.efsa.2021.6885
2. Food and Safety Platform EU - What are emulsifiers and what are common examples used in food? - https://foodsafetyplatform.eu/knowledge/articles/what-are-emulsifiers-and-what-are-common-examples-used-in-food/
3. InfoCons - E471 -Mono- si Digliceridele acizilor grasi - https://infocons.ro/aditivi/e471-mono-si-digliceridele-acizilor-grasi/
Citeste mai mult
Functii: emulgator
Descriere:
-
component predominant al tesutului nervos
-
functie de antioxidant, emulgator
Lecitina folosita in produsele alimentare poate proveni din surse vegetale (soia, floarea-soarelui, rapita, germeni de grau) sau animale. Este compusa din trigliceride, fosfolipide, glicerol, acizi grasi si colina.
In principal, este folosita cu functia de emulgator - ajuta la amestecarea grasimilor cu apa - si este utilizata in margarina, maioneza si alte tipuri de sosuri. Inmoaie ciocolata.
Conform Codex Alimentarius, Standardul 150-1985, lecitina poate fi utilizata pe post de aditiv alimentar, sub denumirea 322(i) Lecithins, si face parte din categoria E-urilor inofensive.
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 322 - Lecithins.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de lecitina poate cauza:
-
reactii alergice
-
probleme gastrointestinale
-
dureri de cap
-
ameteli
-
probleme la nivel reproductiv (inclusiv infertilitate)
Food and Drug Administration's (FDA) permite folosirea acestui ingredient ca substanta ce poate fi adaugata direct in mancare.
Citeste mai mult
Functii: potentiator de gust, conservant, agent de textura, agent de intarire
Descriere:
Sarea (clorura de sodiu, NaCl) este un compus mineral esential pentru viata, utilizat atat in alimentatie, cat si in industrie. Are rol in reglarea echilibrului hidric al organismului, functionarea nervilor si contractia musculara.
Tipuri de sare:
- sare de masa – rafinata, contine aditivi antiaglomeranti.
- sare de mare – obtinuta prin evaporarea apei de mare, contine minerale suplimentare.
- sare de Himalaya – roz, bogata in oligoelemente.
- sare kosher – granulatie mai mare, folosita in bucatarie.
Sarea are mai multe utilizari in alimentatie, printre care mentionam urmatoarele:
- potentiator de gust: intensifica si echilibreaza aromele din mancare.
- conservant: previne dezvoltarea bacteriilor in alimente precum muraturile, branzeturile si carnea sarata.
- agent de textura: contribuie la structura painii si a produselor de patiserie, controland activitatea glutenului.
- controleaza fermentatia: regleaza cresterea drojdiei in produse de panificatie.
- agent de intarire: folosit la conservarea legumelor si fructelor pentru a le mentine fermitatea.
Consumul moderat de sare are mai multe beneficii pentru sanatate, deoarece sodiul din compozitia sa este esential pentru functionarea organismului.
Beneficiile consumului moderat de sare:
- regleaza echilibrul hidric
- ajuta la transmiterea impulsurilor nervoase.
- sustine contractia musculara
- ajuta la absorbtia nutrientilor: contribuie la transportul glucozei si aminoacizilor in celule.
Potrivit specialistilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), consumul de sare (sodiu) ar trebui sa fie mai mic de 5 grame pe zi pentru adulti, ceea ce corespunde aproximativ unei lingurite rase.
Recomandari de consum general:
- adulti: 5 g/zi
- copii (2-15 ani): mai putin decat adultii, in functie de varsta
- sugari (<2 ani): evitarea adaugarii de sare in alimentatie
Conform Codex Alimentarius, Standardul 150-1985, sarea se regaseste in categoria 12.0 Saruri, condimente, supe, sosuri, salate si produse proteice, grupa 12.1 Sare si inlocuitori de sare, subgrupa 12.1.1. Sare: clorura de sodiu (sare de masa, iodata, iodata fluorizata, dendritica).
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de sare poate cauza:
- Hipertensiune arteriala
- Pietre la rinichi
- Boli cardiovasculare
- Osteoporoza
- Probleme la nivelul tiroidei
Descriere:
Conform Regulamentului nr. 1334/2008 privind aromele si anumite ingrediente alimentare cu proprietati aromatizante destinate utilizarii in si pe produsele alimentare, aromele “se utilizeaza pentru a imbunatati sau modifica mirosul si/sau gustul produselor alimentare, in beneficiul consumatorului”.
Termenul “arome” se refera la produsele:
- “care nu sunt destinate consumului sub aceasta forma, care sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau a le modifica mirosul si/sau gustul;
- compuse sau formate din urmatoarele categorii: substante aromatizante, preparate aromatizante, arome obtinute prin tratament termic, precursori de arome, alte arome sau amestecuri ale acestora.”
Substanta aromatizanta – “substanta chimica definita cu proprietati aromatizante”.
Preparatele aromatizante - “arome, altele decât substantele chimice definite, obtinute din materii de origine vegetala, animala sau microbiologica, prin procese fizice, enzimatice sau microbiologice corespunzatoare, fie in stare bruta, fie dupa procesarea pentru consumul uman”.
Aroma obtinuta prin tratament termic – “produs obtinut dupa tratamentul termic al unui amestec de ingrediente care nu au in mod obligatoriu proprietati aromatizante, dintre care cel putin unul contine azot (gruparea amino) si altul este un zahar reducator”.
Aroma de fum – “produs obtinut prin fractionarea si purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fractii primare de gudron si/sau arome de fum derivate”.
Precursorii de arome (carbohidratii, oligopeptidele si aminoacizii) – “confera aroma alimentelor prin reactiile chimice care au loc in timpul procesarii alimentelor”.
Aromele pot de asemenea contine aditivi alimentari (conform Regulamentului (UE) nr. 1130/2011):
- Sorbitol, Manitol, Isomalt, Maltitol, Lactitol, Xilitol, Eritritol
- Acid sorbic si sorbati, Acid benzoic, Benzoat de sodiu, Benzoat de potasiu, Benzoat de calciu
- Galat de propil, Galat de octil, Galat de dodecil, Butilhidrochinona tertiara (TBHQ), Butilhidroxianisol butilat (BHA)
- Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati
- Extracte de rozmarin
- Guma Karaya
- Konjac
- Polisorbati
- Beta-ciclodextrina
- Dioxid de siliciu
- Dimetil polisiloxan
- Ceara de albine
- Trietil citrat
- Diacetat de gliceril (diacetina)
- Triacetat de glicerina (triacetina)
- Propan-1, 2-diol (propilenglicol)
- Alcool benzilic
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de arome poate cauza:
- Inrautatirea astmului
- Reactii alergice
- Cancer
- Ameteli
Consumul de arome nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Functii: colorant
Descriere:
Beta carotenul este un tip de pigment ce se gaseste in plante, mai ales in morcovi si in legumele colorate.
Carotenii sunt produsi ca izomeri, constand dintr-o serie de compusi chimic identici, dar diferiti steric.
Studiile bazate pe subiecti au relevat faptul ca persoanele care consuma de cel putin 4 ori pe zi fructe si legume bogate in beta-caroten isi reduc riscul de aparitie a bolilor de inima si a cancerului.
In organism, beta-carotenul este convertit in vitamina A (retinol).
Retinolul are urmatoarele proprietati:
-
imbunatateste vederea
-
intareste sistemul imunitar
-
contribuie la o piele sanatoasa
-
intarireste membranele musculare.
In Codus Alimentarius, acest ingredient are denumirea de E160a.
Colorant alimentar, insolubil in apa ale carui nuante variaza de la galben la oranj, depinzand de solventul utilizat pentru extractie.
Doza zilnica:
Face parte din categoria "E-uri suspecte".
Reactii adverse 0 00:
- Restrictii de folosinta:
- Da
Siguranta/Rating ingredient:
-
Printre pericolele care pandesc organismul in urma consumarii E-urilor "suspecte" se numara: alergiile, dereglarile hormonale, tulburarile hepatice, bolile intestinale si ale ficatului, tulburarile hepato-biliare, tulburari ale tubului digestiv, tulburarile nervoase si cresterea nivelului de colesterol.
-
Concentratii mai mari pot duce la o culoare galbena a pielii. Carotenul este o sursa de vitamina A(retinol), concentratiile marite pot provoca simptome ale toxicitatii vitaminei A.
-
Studiile au sugerat ca dozele mari de beta-caroten pot ajuta in scaderea sensibilitatii la radiatiile solare.
Citeste mai mult
Sinonime: VITAMINA B1; MONONITRAT DE TIAMINA
Descriere:
Tiamina sau vitamina B1 ajuta la producerea energiei, functionarea creierului si a digestiei.
Este importanta in:
-
metabolismul proteinelor si al glucidelor
-
functionarea normala a sistemului nervos central si, cu precadere, a celui periferic, a aparatului digestiv si a glandelor endocrine
-
procesul de crestere
-
transformarea carbohidratilor din alimente in energie.
-
absorbtia intestinala a grasimilor.
-
Mentine sanatatea nervilor si trateaza unele tipuri de boli de inima
-
Coordoneaza activitatea muschilor
-
Calmeaza indigestia
Doza recomandata de vitamina B1(in miligrame pe zi):
Sugari - 0,2
Copii intre 1 si 3 ani - 0,4
Copii intre 4 si 6 ani - 0,6
Copii intre 7 si 9 ani - 0,8
Copii intre 10 si 12 ani - 1
Adolescenti intre 13 si 15 ani:
- baieti - 1,3
- fete - 1,1
Adolescenti intre 15 si 19 ani:
- baieti - 1,3
- fete - 1,1
Adulti:
- barbati - 1,3
- femei - 1,1
Varstnici (peste 75 ani):
barbati - 1,2
femei - 1,2
Siguranta/Rating ingredient:
Toxicitatea nu apare nici chiar la administrarea unor doze de 500 miligrame pe zi. Institutul de Medicina din cadrul Academiei Nationale de Stiinte SUA nu a recomandat nici o limita pentru aportul de vitamina B1.
Singurele cazuri cunoscute de supradoza de tiamina sunt cele prin injectarea de tiamina.
Injectarea tiaminei poate duce la reactii anafilactice.
Citeste mai mult
Important! Informatiile despre ingredientele si produsele prezentate pe site-ul www.alegesanatos.ro au caracter informativ, sunt realizate utilizand informatiile oferite de producator privind ingredientele si nu inlocuiesc indicatiile unui medic sau ale unui specialist. Va recomandam sa cereti o opinie avizata inainte de a cumpara un produs, daca nu sunteti sigur ca vi se potriveste.
Va rugam sa cititi cu atentie lista de ingrediente, atentionarile si instructiunile tiparite pe produs inainte de a-l consuma sau folosi. Este posibil ca in unele cazuri lista de ingrediente a unui produs sa se schimbe, iar aceste informatii sa nu ajunga la noi in timp util. Aparitia efectelor adverse mentionate pe site in urma consumului sau folosirii unui produs nu este obligatorie si poate varia de la o persoana la alta, in functie de starea de sanatate, varsta si stilul de viata.
