Iti place ciocolata Dubai si ai vrea sa incerci mai multe produse care o contin? Atunci este momentul sa incerci o cafea solubila unica, cu aroma ta preferata. Daca inca nu ai testat-o, poate ar fi momentul, in special daca iti place sa incerci arome noi?
Asa dupa cum producatorul mentioneaza, este un cappuccino instant din gama de specialitati Jacobs, cu aroma de ciocolata si fistic. Producatorul il prezinta ca pe un produs usor de preparat, care poate fi consumat atat cald, cat si rece.
Produsul contine 13 ingrediente, dintre care 5 prezinta anumite riscuri moderate in ceea ce priveste sanatatea si nutritia.
Contine lapte, inclusiv lapte praf degresat, arome (lapte) si proteine din lapte.
ingredient cu risc mediu de dauna, are functia de stabilizator. Acesta previne deshidratarea si este folosit ca un stabilizator de acid in produsele sub forma de pulbere, precum si pentru a preveni formarea de aglomerari. Aceasta creste activitatea antioxidantilor. Face parte din categoria E-urilor suspecte. Printre pericolele care pandesc organismul in urma consumarii e-urilor "suspecte" se numara: alergiile, dereglarile hormonale, tulburarile hepatice, bolile intestinale si ale ficatului, tulburarile hepato-biliare, tulburari ale tubului digestiv, tulburarile nervoase si cresterea nivelului de colesterol.
ingredient cu risc mediu de dauna, carbohidrat prezent in plante, caracterizat printr-un gust mai mult sau mai putin dulce. Zaharul principal se considera a fi glucoza. World Health Organization recomanda un consum de zaharuri care sa acopere nu mai mult de 10% din numarul total de calorii. Astfel, o dieta zilnica de 2000 de calorii ar presupune maximum 50 de grame de carbohidrati sub forma de zaharuri.
, ingrediente cu risc mediu de dauna. Consumul de arome poate cauza: inrautatirea astmului, reactii alergice si ameteli.
Pentru o descriere amanuntita, dati click pe oricare dintre ingredientele de mai jos:
Grad de risc ingrediente:
Functii: indulcitor, conservant
Descriere:
Zaharul este un ingredient folosit pe scara larga in alimentatie si in diverse industrii pentru a indulci alimentele si bauturile
Cel mai utilizat tip de zahar este zaharul alb rafinat (sucroza), obtinut din trestia de zahar sau din sfecla de zahar.
Tipuri de zahar:
-
- zahar alb rafinat (sucroza): este cel mai comun tip de zahar, utilizat in majoritatea produselor de patiserie, bauturi si deserturi
- zahar brun: contine melasa, care ii confera culoarea mai inchisa si un gust mai intens, usor caramelizat.
- zahar pudra: este un un zahar fin, adesea folosit in glazuri si prajituri
- zahar de cocos: obtinut din seva florilor de cocos, este considerat mai putin procesat, avand un indice glicemic mai scazut
- zahar din fructe (fructoza): natural prezent in fructe si utilizat si sub forma concentrata in diverse produse.
Desi nu sunt tehnic "zaharuri" pure, mierea, siropul de artar si siropul de agave sunt alternative mai naturale la zaharul rafinat.
Utilizarile zaharului in alimentatie:
-
- indulcire: zaharul este folosit pentru a indulci alimentele si bauturile, de la cafea si ceai la deserturi, prajituri si bomboane.
- conservare: ajuta la conservarea fructelor si legumelor in gemuri, dulceata si compoturi, prin reducerea activitatii apei, ceea ce impiedica dezvoltarea bacteriilor.
- textura si volum: in patiserie, zaharul contribuie la obtinerea texturii corecte, ajuta la formarea crustei si la inaltarea aluatului.
Zaharul este o sursa rapida de glucoza, care este utilizata de organism ca energie rapida. Este important pentru functionarea creierului si a muschilor, in special in activitati intense.
Organizatiile de sanatate, cum ar fi Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), recomanda limitarea consumului de zahar adaugat la mai putin de 10% din totalul caloriilor zilnice, ideal pana la 5% pentru beneficii suplimentare de sanatate. Astfel, o dieta zilnica de 2000 de calorii ar presupune aproximativ 50 de grame de carbohidrati sub forma de zaharuri, ideal 25 de grame.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de zahar este asociat cu o serie de probleme de sanatate, inclusiv obezitatea, diabetul de tip 2, boli de inima, si probleme dentare (carii). De asemenea, poate contribui la cresterea inflamatiei in organism.
De asemenea, zaharul rafinat si alte forme de zahar procesate au un indice glicemic ridicat, ceea ce inseamna ca pot creste rapid nivelul de zahar din sange, avand un impact negativ asupra insulinei si metabolismului.
Citeste mai mult
Descriere:
Siropul de glucoza se foloseste in productia de alimente ca indulcitor, agent de ingrosare, agent de retinere a umezelii sau pentru prevenirea cristalizarii zaharului in dulceturi, gemuri, jeleuri si alte asemenea.
Siropul de glucoza contine urmatoarele valori nutritionale (per lingura):
- 81 calorii
- 0 grasimi
- 22 de carbohidrati (dintre care 7g provin din zaharuri)
- 0 proteine
- 0 minerale sau vitamine
Conform Codex Alimentarius, Standardul 212-1999, siropul de glucoza se regaseste in categoria 11.0 Indulcitori, inclusiv miere, grupa 11.1 Zaharuri ranifate si neprelucrate, subgrupa 11.1.3 Zahar alb si brun, sirop de glucoza, sirop de glucoza deshidratat, zahar neprelucrat din trestie de zahar – 11.1.3.2 Sirop de glucoza folosit in produsele de cofetarie. Siropul de glucoza reprezinta o solutie apoasa, purificata si concentrata din zaharide nutritive derivate din amidon si/sau inulina.
Aditivi pe care ii poate contine:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de sirop de glucoza poate cauza:
- Reactii alergice (poate contine urme de gluten)
- Crestere in greutate (obezitate)
- Diabet
- Boli cardiovasculare
- Probleme la nivelul dintilor (carii)
Consumul de sirop de glucoza nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Lapte praf degresat prezinta urmatoarele caracteristici (per portie, 1/3 cana):
-
80 calorii
-
2 g de grasimi (dintre care 1 g grasimi saturate)
-
4 mg de colesterol
-
123 mg de sodiu
-
11,7 g de zahar
-
0 fibre
-
7,9 g de proteine
-
276,2 mg de calciu
-
382.6 mg de potasiu
-
Vitamina A si C
Conform legislatiei in vigoare la nivelul UE, laptele praf degresat este obtinut prin indepartarea apei din lapte (produsul solid trebuie sa contina maximum 5% apa). Laptele nu trebuie sa depaseasca o concentratie de 1,5% grasimi. Alte specificatii cu privire la continutul laptelui degresat sunt si urmatoarele (Regulamentul nr. 2799/1999):
-
proteine: 31,4 % m/m (minimum) din continutul fara grasimi
-
grasimi: pana la 11 % m/m
-
zer inchegat: 0%
-
amidon: 0%
Conform Codex Alimentarius, Standardul 207-1999, laptele praf degresat se regaseste in grupa 01.5 Lapte praf si pudra crema si analogi sub forma de pudra (simpla), subgrupa 01.5.1 Lapte praf si pudra crema (simpla): produse obtinute prin inlaturarea partiala a apei din lapte sau crema, produse in forma de pudra. Acesta poate contine:
-
esteri de ascorbil (Ascorbyl palmitate si Ascorbyl stearate) - 500 mg/kg;
-
Butylated Hydroxyanisole - 100 mg/kg;
-
Butylated Hydroxytoluene - 200 mg/kg;
-
Esteri ai acidului diacetiltartric si acizi grasi ai Glycerol - 10000 mg/kg;
-
Polydimethylsiloxane - 10 mg/kg;
-
Propyl gallate - 200 mg/kg;
-
Sucroglycerides - 10000 mg/kg;a
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de lapte praf degresat poate cauza:
Consumul de lapte praf degresat nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Functii: indulcitor, agent de ingrosare, conservant
Descriere:
Maltodextrina este obtinuta prin descompunerea partiala a amidonului, prin procesul numit hidroliza. Este o pulbere alba, solubila in apa, cu gust dulceag, folosita des in alimentatie, dar si in suplimentele nutritionale.
Maltodextrina poate fi obtinuta din mai multe surse de amidon, precum porumb, cartof, ovaz, grau, etc., iar caracteristicile lor sunt diferite, in functie de modul in care au fost produse.
Printre cele mai importante functii ale matodextrinei enumeram urmatoarele:
-indulcitor in alimentatie;
-agent de ingrosare;
-imbunatateste textura produselor;
-conservant.
Siguranta/Rating ingredient:
Maltodextrina este considerata sigura pentru consum de catre autoritatile de reglementare, inclusiv FDA (Food and Drug Administration) si EFSA (Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara).
Citeste mai mult
Descriere:
- uleiul din samburi de palmier este un ulei vegetal extras din samburele (nucleul tare) al fructului palmierului de ulei, diferit de uleiul de palmier clasic (extras din pulpa fructului).
Este bogat in grasimi saturate, in special acid lauric, si este folosit frecvent in industria alimentara.
Comparativ cu uleiul de palmier (extras din pulpa fructului), cel din samburi are un profil diferit de acizi grasi si un punct de topire mai ridicat.
In industria alimentara se foloseste:
- la fabricarea margarinei, produselor de patiserie, biscuitilor si ciocolatei
- ca ingredient in alimente procesate datorita texturii sale si rezistentei la oxidare.
Siguranta/Rating ingredient:
Daca este consumat frecvent, prezinta riscuri:
- poate favoriza cresterea colesterolului rau (LDL) dat fiind ca include grasimi saturate
- poate contribui la aparitia bolilor cardiovasculare mai ales daca este folosit in produse procesate
Citeste mai mult
Descriere:
Cafeaua solubila este preparata la fel ca si cea macinata, singura diferenta dintre etapele de pregatire fiind introducerea etapei de Spray drying si freeze-drying pentru cafeaua solubila.
-
In cazul metodei de spray drying, solutia de cafea este trecuta printr-un jet continuu de aer fierbinte la capatul unui cilindru inalt, iar pe masura ce picaturile cad, ele se usuca si se depun pe fundul cilindrului sub forma unei pulberi fine;
-
In cazul freeze-drying, solutia de cafea este inghetata la -40°C, astfel incat se formeaza o pojghita subtire, care va fi apoi sparta in bucatele mici. Granulele formate sunt apoi puse in camere de vacuum. Vacuumul scade temperatura de fierbere a apei si aceasta se evapora chiar si la temperaturi atat de scazute, mentinand aroma cafelei si lasand in urma granule de cafea solubila.
In final, cafeaua solubila contine doar boabe de cafea si apa, fara sa fie adaugate si alte ingrediente.
Beneficiile cafelei:
-
Antioxidantii din cafea limiteaza distrugerea celulelor;
-
Cafeina stimuleaza capacitatea mentala si performanta fizica
-
Reduce starea de oboseala;
Citeste mai mult
Functii: aditiv alimentar, agent de ingrosare
Descriere:
Un aditiv alimentar cu simbolul E1420 (amidon modificat acetilat), 1421, E1422 sau E1440 (amidon modificat hidroxipropilic), din grupul agentilor de ingrosare.
-
amidon tratat fizic sau chimic (cu acizi, baze, tratamente termice extreme, etc.), solubil si in apa rece, folosit in industria alimentara pentru prepararea iaurturilor cremoase ori ca agent de ingrosare, datorita caracteristicilor tixotrope.
-
un adaos artificial, strain esentei alimentului si fara similitudini in natura.
E 1422 este un adipat de diamidon acetilat. Face parte din categoria "E-uri suspecte".
Siguranta/Rating ingredient:
-
Printre pericolele care pandesc organismul in urma consumarii e-urilor "suspecte" se numara: alergiile, dereglarile hormonale, tulburarile hepatice, bolile intestinale si ale ficatului, tulburarile hepato-biliare, tulburari ale tubului digestiv, tulburarile nervoase si cresterea nivelului de colesterol.
-
In majoritatea tarilor din UE, amidonul modificat este interzis sa se foloseasca ca agent al produselor lactate simple (iaurturi), utilizandu-se doar pentru iaurturile cremoase si pentru unele sortimente de iaurturi cu fructe.
Citeste mai mult
Descriere:
Conform Regulamentului nr. 1334/2008 privind aromele si anumite ingrediente alimentare cu proprietati aromatizante destinate utilizarii in si pe produsele alimentare, aromele “se utilizeaza pentru a imbunatati sau modifica mirosul si/sau gustul produselor alimentare, in beneficiul consumatorului”.
Termenul “arome” se refera la produsele:
- “care nu sunt destinate consumului sub aceasta forma, care sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau a le modifica mirosul si/sau gustul;
- compuse sau formate din urmatoarele categorii: substante aromatizante, preparate aromatizante, arome obtinute prin tratament termic, precursori de arome, alte arome sau amestecuri ale acestora.”
Substanta aromatizanta – “substanta chimica definita cu proprietati aromatizante”.
Preparatele aromatizante - “arome, altele decât substantele chimice definite, obtinute din materii de origine vegetala, animala sau microbiologica, prin procese fizice, enzimatice sau microbiologice corespunzatoare, fie in stare bruta, fie dupa procesarea pentru consumul uman”.
Aroma obtinuta prin tratament termic – “produs obtinut dupa tratamentul termic al unui amestec de ingrediente care nu au in mod obligatoriu proprietati aromatizante, dintre care cel putin unul contine azot (gruparea amino) si altul este un zahar reducator”.
Aroma de fum – “produs obtinut prin fractionarea si purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fractii primare de gudron si/sau arome de fum derivate”.
Precursorii de arome (carbohidratii, oligopeptidele si aminoacizii) – “confera aroma alimentelor prin reactiile chimice care au loc in timpul procesarii alimentelor”.
Aromele pot de asemenea contine aditivi alimentari (conform Regulamentului (UE) nr. 1130/2011):
- Sorbitol, Manitol, Isomalt, Maltitol, Lactitol, Xilitol, Eritritol
- Acid sorbic si sorbati, Acid benzoic, Benzoat de sodiu, Benzoat de potasiu, Benzoat de calciu
- Galat de propil, Galat de octil, Galat de dodecil, Butilhidrochinona tertiara (TBHQ), Butilhidroxianisol butilat (BHA)
- Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati
- Extracte de rozmarin
- Guma Karaya
- Konjac
- Polisorbati
- Beta-ciclodextrina
- Dioxid de siliciu
- Dimetil polisiloxan
- Ceara de albine
- Trietil citrat
- Diacetat de gliceril (diacetina)
- Triacetat de glicerina (triacetina)
- Propan-1, 2-diol (propilenglicol)
- Alcool benzilic
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de arome poate cauza:
- Inrautatirea astmului
- Reactii alergice
- Cancer
- Ameteli
Consumul de arome nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: E 551
Functii: agent antiaglomerant, agent de volum, stabilizator
Descriere:
Dioxidul de siliciu este un aditiv alimentar utilizat in principal ca agent antiaglomerant. Acesta previne formarea cocoloaselor in produse pulbere si contribuie la mentinerea unei texturi uniforme. Este utilizat pe scara larga in industria alimentara si in alte domenii.
Ce este Dioxidul de siliciu
Dioxidul de siliciu este un compus anorganic format din siliciu si oxigen. Se gaseste in mod natural in nisip, cuart si in anumite roci.
Poate fi obtinut:
- din surse naturale (cuart macinat);
- prin procese sintetice (silice amorfa precipitata sau pirogenica).
In
Codex Alimentarius apare cu denumirea
E551 si este clasificat ca aditiv alimentar cu rol de agent antiaglomerant.
Ce functii are dioxidul de siliciu
Dioxidul de siliciu indeplineste mai multe roluri tehnologice in produse alimentare, farmaceutice si cosmetice:
1. Agent antiaglomerant
- Previne formarea cocoloaselor in produse pulbere (sare, zahar pudra, condimente);
- Absoarbe umiditatea si mentine produsul liber curgator.
2. Agent de incarcare (agent de volum)
- Creste volumul produsului fara a modifica semnificativ proprietatile acestuia;
- Util in suplimente alimentare si tablete.
3. Stabilizator
- Contribuie la mentinerea unei distributii uniforme a ingredientelor;
- Ajuta la stabilitatea fizica a unor produse.
4. Agent absorbant
- Absoarbe apa si uleiuri;
- Util in produse alimentare si cosmetice (ex: pudre matifiante).
5. Agent de textura
- Imbunatateste textura produselor, oferind o consistenta mai fina si uniforma.
6. Suport pentru arome si substante active
- Poate fi utilizat ca suport pentru distribuirea uniforma a aromelor sau a altor substante.
Tipuri de alimente in care se foloseste dioxidul de siliciu
Dioxidul de siliciu (E551) se foloseste in principal in alimente sub forma de praf sau pulbere, unde este important sa previna aglomerarea si sa mentina fluiditatea produsului.
1. Condimente si amestecuri de condimente - piper macinat, boia, curry, mixuri de condimente deshidratate - previne formarea de cocoloase din cauza umiditatii.
2. Sare si inlocuitori de sare - sare de masa, sare iodata, amestecuri de sare cu ierburi - mentine sarea curgatoare.
3. Zahar si indulcitori pulbere - zahar pudra, zahar vanilat, indulcitori tip stevia sau aspartam in forma pulbere - previne lipirea particulelor.
4. Supe instant si produse deshidratate - supe la plic, piure instant, sosuri instant - mentine omogenitatea prafului
5. Produse de panificatie si mixuri pentru copt - praf de copt, mixuri pentru prajituri, clatite, paine - imbunatateste curgerea ingredientelor uscate.
6. Suplimente alimentare - vitamine si minerale sub forma de capsule/tablete, pudre proteice - ajuta la stabilitatea si dozarea uniforma.
Doza maxima admisa
Conform evaluarilor EFSA nu a fost stabilita o doza zilnica admisa, fiind considerat sigur la nivelurile actuale de utilizare.
Reglementari legislative
- Uniunea Europeana: permis ca aditiv alimentar (E551);
- SUA (FDA): considerat sigur (GRAS).
Utilizarea este reglementata cu limite specifice in functie de produs.
Siguranta/Rating ingredient:
Riscuri / efecte secundare:
1. Este considerat sigur in dozele alimentare
European Food Safety Authority a evaluat E551 si il considera sigur pentru consum in limitele aprobate.
In alimentatie, nu este considerat periculos.
2. Nu se absoarbe aproape deloc in organism
Trece in mare parte prin sistemul digestiv, este eliminat fara a fi metabolizat.
3. Posibile efecte in consum foarte mare (rar in alimentatie)
- in doze extrem de mari: posibile iritatii digestive usoare (teoretic);
- unele discutii despre nanoparticule in forme foarte fine.
In alimente, cantitatea folosita este foarte mica.
4. Inhalarea este mai periculoasa decat ingerarea
- praful de siliciu inhalat in industrie poate afecta plamanii;
- acest risc NU se aplica alimentelor.
5. Nu exista dovezi solide de pericol in alimentatie
- studiile nu arata efecte toxice semnificative la consum normal;
- este considerat un aditiv cu risc scazut.
BIBLIOGRAFIE SI SURSE SUPLIMENTARE
1. Info Cons - Stii ce este aditivul alimentar E 551 - Dioxid de Siliciu? - https://infocons.ro/stii-ce-este-aditivul-alimentar-e-551-dioxid-de-siliciu-alegi-bine-mananci-bine-cu-infocons-protectia-consumatorului/
2. Health - Health Benefits and Uses of Silicon Dioxide (E551) - https://www.health.com/silicon-dioxide-8719112
3. EFSA - Re-evaluation of silicon dioxide (E 551) as a food additive in foods for infants below 16 weeks of age and follow-up of its re-evaluation as a food additive for uses in foods for all population groups - https://www.efsa.europa.eu/en/plain-language-summary/re-evaluation-silicon-dioxide-e-551-food-additive-foods-infants-below-16
Citeste mai mult
Descriere:
Laptele contine toti cei 9 aminoacizi esentiali unei alimentatii sanatoase.
Proteinele din lapte se impart in 2 grupe principale:
-
Proteine din zer (care se digera repede) – 18% din totalul proteic; folosite inainte si dupa efort fizic pentru a repara mai repede tesutul muscular si pentru a da energie;
-
Cazeina (se digera mai greu – pana la 7 ore) – se regaseste in cea mai mare cantitate (aproximativ 82%) si contine si fosfor; ajuta la repararea tesutului muscular (folosita cel mai des peste noapte).
Restul proteinelor din lapte se regasesc sub forma de enzime, inclusiv lipaze si fosfataze, cat si proteaze.
Conform Codex Alimentarius, proteina din lapte se regaseste in categoria 12.10 Produse proteice din alte surse decat boabele de soia: proteina din lapte, proteina din cereale si proteina din analogi sau inlocuitori vegetali pentru produsele standard, precum carne, peste sau lapte.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de proteine din lapte poate cauza:
-
Reactii alergice (intoleranta)
-
Probleme la nivel digestiv
Consumul de proteine din lapte nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: E340; ORTOFOSFAT DE POTASIU
Functii: Reglator de aciditate, sechestrant, stabilizator, emulsificator, agent de retinere a apei
Descriere:
-
340i Fosfat onopotasic
-
340ii Fosfat dipotasic
-
340iii Fosfat tripotasic
Fosfatul de potasiu este un regulator de aciditate si agent de chelatizare (folosit pentru a lega ioni metalici). Acesta previne deshidratarea si este folosit ca un stabilizator de acid in produsele sub forma de pulbere, precum si pentru a preveni formarea de aglomerari. Aceasta creste activitatea antioxidantilor.
Fosfatul de potasiu este folosit in acidifierea urinei si in reducerea concentratiei de calciu in urina. Astfel se poate reduce iritarea si mirosul neplacut cauzat de prezenta amoniului in urina.
Fosfatul de potasiu poate sa mareasca efectul antibiotic al metenaminei.
Fosfatul de potasiu mai este folosit ca un supliment de fosfor pentru a preveni aparitia sau pentru a trata deficienta de fosfor.
Doza zilnica acceptata: Pana la 70 mg / kg
In Codex Alimentarius acest ingredient are numarul E340. Face parte din categoria E-urilor suspecte.
Siguranta/Rating ingredient:
Este interzis consumul de fosfat de potasiu persoanelor care
-
prezinta un nivel ridicat de potasiu in organism;
-
prezinta un nivel ridicat de fosfor in organism;
-
prezinta afectiuni severe ale rinichilor;
Printre pericolele care pandesc organismul in urma consumarii e-urilor "suspecte" se numara: alergiile, dereglarile hormonale, tulburarile hepatice, bolile intestinale si ale ficatului, tulburarile hepato-biliare, tulburari ale tubului digestiv, tulburarile nervoase si cresterea nivelului de colesterol.
Citeste mai mult
Sinonime: E 415, GUMA DE XANTAN, XANTHAN GUM, XANTAN
Functii: agent de ingrosare, gelifiant
Descriere:
Guma xantan este un aditiv alimentar utilizat frecvent in industria alimentara si cosmetica datorita proprietatilor sale de ingrosare si stabilizare. Este prezenta in numeroase produse procesate precum sosuri, creme sau inghetata. Este considerata un aditiv sigur in limitele de utilizare autorizate in UE.
Ce este Guma Xantan
Guma xantan este un polizaharid cu masa moleculara mare, obtinut prin fermentatia glucozei sau altor zaharuri de catre bacteria Xanthomonas campestris. Dupa fermentare, produsul este purificat, uscat si transformat in pulbere.
In
Codex Alimentarius apare cu denumirea
E415 si este clasificat ca aditiv alimentar cu roluri de
agent de ingrosare, stabilizator si emulgator.
Ce functii are Guma Xantan
Guma xantan are mai multe functii tehnologice in industria alimentara, cosmetica si farmaceutica:
1. Agent de ingrosare
- creste vascozitatea lichidelor;
- transforma solutii apoase in geluri sau creme mai dense.
2. Stabilizator
- impiedica separarea ingredientelor (ex: apa si ulei);
- mentine omogenitatea produselor in timp.
3. Emulgator (stabilizator de emulsii)
- ajuta la combinarea fazelor apa-ulei;
- stabilizeaza sosuri, dressinguri si creme.
4. Agent de suspensie
- mentine particulele solide distribuite uniform in lichid;
- previne sedimentarea in produse farmaceutice si bauturi.
5. Imbunatatitor de textura
- ofera consistenta mai cremoasa sau mai elastica;
- imbunatateste senzatia in gura.
6. Inlocuitor de gluten (in produse fara gluten)
- imita structura data de gluten in aluaturi;
- ajuta la elasticitate si legare in produse de panificatie.
In ce tipuri de alimente se foloseste Guma Xantan (E415)
Guma xantan este folosita in multe alimente procesate pentru a imbunatati textura, stabilitatea si consistenta. Cele mai frecvente categorii sunt:
1. Sosuri si dressinguri - ketchup, maioneza, mustar, sosuri pentru salate (dressinguri) - ajuta la ingrosare si impiedica separarea uleiului de apa.
2. Produse lactate si alternative - iaurturi, deserturi lactate, lapte vegetal (migdale, soia, ovaz) - stabilizeaza textura si previne separarea fazelor.
3. Produse de panificatie (mai ales fara gluten) - paine fara gluten, prajituri, biscuiti - inlocuieste partial functia glutenului, oferind elasticitate.
4. Deserturi si dulciuri - inghetata, creme desert, budinci - imbunatateste cremozitatea si previne formarea cristalelor de gheata.
5. Bauturi - sucuri cu pulpa, bauturi functionale, smoothie-uri - mentine particulele in suspensie si stabilizeaza textura.
6. Supe si ciorbe instant - supe crema, supe la plic - ofera consistenta mai groasa si omogena.
7. Produse dietetice si fara zahar - produse low-carb, produse pentru controlul greutatii - imbunatateste textura fara adaos mare de calorii.
Doza maxima admisa
EFSA nu a stabilit o doza zilnica admisa numerica (ADI), considerand aditivul sigur in conditiile utilizarii actuale.
Exista limite specifice pentru anumite categorii de alimente (ex. produse pentru sugari).
Reglementari legislative
- autorizat ca aditiv alimentar in Uniunea Europeana (Regulamentele (UE) nr. 1333/2008 si 231/2012);
- reevaluat periodic de EFSA;
- permis si in SUA si alte jurisdictii majore.
Siguranta/Rating ingredient:
Riscuri / efecte secundare
- poate avea efect laxativ in cantitati mari;
- posibil disconfort gastrointestinal (balonare, diaree) la doze crescute;
- reactii alergice rare, posibil legate de contaminanti din fermentatie.
Populatii sensibile
- sugari prematuri (restrictii de utilizare);
- persoane cu sensibilitati digestive;
- persoane cu alergii rare la componentele de fermentatie.
Intrebari frecvente despre guma xantan
1. Consumul de guma xantan este periculos?
Nu, in dozele autorizate este considerat sigur de autoritatile europene.
2. Guma xantan este naturala sau artificiala?
Este obtinut prin fermentatie bacteriana, deci are origine biotehnologica.
3. Guma xantan poate provoca alergii?
Rar, dar pot aparea reactii in caz de sensibilitate sau contaminare.
BIBLIOGRAFIE SI SURSE SUPLIMENTARE
1. Regulamentul (UE) nr. 1333/2008
2. Info Cons - Stii in ce este folosit aditivul alimentar E415 - Guma Xantan ? - https://infocons.ro/stii-in-ce-este-folosit-aditivul-alimentar-e415-guma-xantan-mananci-bine-te-simti-bine-cu-infocons-protectia-consumatorilor/
3. Healthline - Xanthan Gum - Is This Food Additive Healthy or Harmful? - https://www.healthline.com/nutrition/xanthan-gum
4. International Food Aditives Council - Xanthan Gum - https://www.foodingredientfacts.org/facts-on-food-ingredients/sources-of-food-ingredients/xanthan-gum/
Citeste mai mult
Sinonime: E 325
Functii: conservant, acidifiant
Descriere:
-
Sarea de sodiu a acidului lactic (E270), un acid natural produs de bacterii in alimentele fermentate. Este obtinut comercial prin fermentatia bacteriana pe amidon si melasa. De asemenea, este produs in cantitati mari in intestinul gros de catre bacteriile proprii.
Acidul lactic si lactatii sunt utilizati drept conservanti, in special impotriva drojdiilor si fungilor. Mai este folosit pentru a creste stabilitatea antioxidantilor si pentru a preveni uscarea diferitelor produse.
Se regaseste in branza, dulciuri, inghetata, jeleuri din fructe, supe, conserve de fructe.
In Codex Alimentarius acest ingredient are numarul E325 si face parte din categoria E-urilor inofensive.
Siguranta/Rating ingredient:
-
D- sau DL- lactatii (stereoizomeri) nu trebuie dati sugarilor si copiilor mici, deoarece acestia nu si-au dezvoltat inca enzimele corespunzatoare in ficat care sa metabolizeze aceste forme de lactati.
Citeste mai mult
Important! Informatiile despre ingredientele si produsele prezentate pe site-ul www.alegesanatos.ro au caracter informativ, sunt realizate utilizand informatiile oferite de producator privind ingredientele si nu inlocuiesc indicatiile unui medic sau ale unui specialist. Va recomandam sa cereti o opinie avizata inainte de a cumpara un produs, daca nu sunteti sigur ca vi se potriveste.
Va rugam sa cititi cu atentie lista de ingrediente, atentionarile si instructiunile tiparite pe produs inainte de a-l consuma sau folosi. Este posibil ca in unele cazuri lista de ingrediente a unui produs sa se schimbe, iar aceste informatii sa nu ajunga la noi in timp util. Aparitia efectelor adverse mentionate pe site in urma consumului sau folosirii unui produs nu este obligatorie si poate varia de la o persoana la alta, in functie de starea de sanatate, varsta si stilul de viata.