Salata de icre de crap gustoasa, menita sa fie servita ca aperitiv sau in zilele in care nu ai timp sa gatesti si iti doresti sa ai parte de o gustare consistenta.
Contine 7 ingrediente, dintre care 5 prezinta anumite riscuri pentru sanatate.
ingredient cu risc de dauna ridicat, este un agent de ingrosare. Poate contine dioxina, o substanta foarte daunatoare care poate provoaca malformatii la nou nascuti si despre care se crede ca este si o cauza a cancerului.
, ingredient cu risc mediu de dauna, fiind utilizat preponderent cu functia de conservant alimentar datorita proprietatilor sale antimicrobiene. Acidul sorbic este utilizat pentru inhibarea dezvoltarii mucegaiurilor, drojdiilor si unor bacterii, fiind eficient in special in produse cu continut redus de grasimi. Poate provoca
in doze mari. In cazuri rare, poate declansa
dar riscul este redus daca se respecta dozele maxime. Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor (EFSA) a stabilit doza zilnica acceptabila pentru acidul sorbic la
ingredient cu risc mediu de dauna, colorant rosu natural obtinut din corpul uscat al femelei insectei
(cosenila). Extractul contine acid carminic (principala substanta coloranta) si, dupa prelucrari, poate aparea sub denumirile carmin sau E120. Este folosit pe post de colorant natural (rosu/roz). Cel mai important risc asociat cu cosenila/carmin este
, care poate varia de la urticarie la reactii severe (anafilaxie). Mai multe studii si rapoarte au documentat episoade de alergie severa, iar proteinele contaminate din extractie sunt suspectate a fi alergenii principali. Alergiile par rare, dar pot fi severe. Nu exista dovezi solide ca ar fi carcinogen la doze rezonabile de expunere alimentara, conform evaluarilor JECFA/EFSA.
ingredient cu risc mediu de dauna, este o sare neutra din punct de vedere chimic, folosita pe post de conservant in industria alimentara. Face parte din categoria E-urilor periculoase. Potrivit unor studii realizate de expertii britanici, s-a ajuns la concluzia ca aditivul alimentar E 211 poate provoca distrugeri semnificative in ADN-ul uman.
Pentru o descriere amanuntita, dati click pe oricare dintre ingredientele de mai jos:
Grad de risc ingrediente:
Descriere:
Uleiurile rafinate sunt in mod natural mai bine filtrate decat cele nerafinate, de obicei, la temperaturi mari, dar fara produse chimice concentrate sau daunatoare.
Rafinarea reduce nivelul de nutrienti si aroma. Se elimina, de asemenea, impuritatile, particulele si rasinile si astfel acestea sunt in mod natural mult mai stabile pentru gatit si au un termen de garantie mai mare deci reprezinta o alegere buna pentru gatit la temperaturi ridicate si la prajit. Deoarece trece mai multe procese chimice, uleiul rafinat contine doar o mica parte ulei, dar are si apa, si resturi toxice.
Siguranta/Rating ingredient:
In urma rafinarii, uleiul isi pierde fosfolipidele, substantele proteice, continutul in vitamina E. De asemenea, temperaturile ridicate duc la formarea de compusi ciclici care pot avea un grad de toxicitate.
Consumul de ulei rafinat nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Conform Codex Alimentarius, apa se regaseste in categoria 14.0 Bauturi, excluzand produsele lactate, grupa 14.1 Bauturi non-alcoolice, subgrupa 14.1.1 Ape: ape naturale sau imbuteliate, carbonate sau nu.
Conform celor 2 legi in vigoare - Legea nr. 458 din 08/07/2002 privind calitatea apei potabile si Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile), apa potabila (si deci si cea folosita in industria alimentara) este apa destinata consumului uman:
„a) orice tip de apa in stare naturala sau dupa tratare, folosita pentru baut, la prepararea hranei,ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei si indiferent daca este furnizata prin retea de distributie, din rezervor sau este distribuita in sticle ori in alte recipiente;
b) toate tipurile de apa folosita ca sursa in industria alimentara pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substantelor destinate consumului uman.
c) apa provenind din surse locale, precum fantani, izvoare etc., folosita pentru baut, gatit sau in alte scopuri casnice.
Apa potabila trebuie sa fie sanogena si curata, indeplinind urmatoarele conditii:
a) sa fie lipsita de microorganisme, paraziti sau substante care, prin numar sau concentratie, pot constitui un pericol potential pentru sanatatea umana;
b) sa intruneasca cerintele minime prevazute in lege.”
De asemenea, apa potabila trebuie sa nu contina:
-
Bacterii coliforme
-
Escherichia coli (E.coli)
-
Enterococi
-
Pseudomonas aeruginosa
-
Clostridium perfringens
Conform Normei tehnice (HG 1020/2005) de exploatare si comercializare a apelor minerale naturale, exista un numar de compusi prezenti in mod natural in apele minerale naturale ale caror limite maxime, daca sunt depasite, pot constitui un factor de risc pentru sanatatea publica:
-
Stibiu – 0,005 (mg/l)
-
Arsen – 0,01 (mg/l)
-
Bariu – 1,0 (mg/l)
-
Bor (mg/l)
-
Cadmiu – 0,003 (mg/l)
-
Crom – 0,05 (mg/l)
-
Cupru – 1,0 (mg/l)
-
Cianuri – 0,07 (mg/l)
-
Fluoruri – 5,03 (mg/l)
-
Plumb – 0,01 (mg/l)
-
Mangan – 0,5 (mg/l)
-
Mercur – 0,001 (mg/l)
-
Nichel – 0,020 (mg/l)
-
Nitrati – 50 (mg/l)
-
Nitriti – 0,1 (mg/l)
-
Seleniu – 0,01 (mg/l)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de apa contaminata poate cauza:
-
Methemoglobinemia
-
Cancer (gastric, in principal)
-
Intoxicatii si alergii
-
Afectiuni dermatologice
-
Toxicitate la nivelul diverselor organe
-
Hepatita
-
Dizenterie
-
Holera
In Uniunea Europeana, concentratia maxima pe care o poate contine apa potabila este de 50 de miligrame/litru. Conform medicilor insa, o concentratie de peste 10 mg/l nitraţi şi peste 0,05 mg/l nitriţi poate pune in pericol viata bebelusilor (
http://www.evz.ro/detalii/stiri/apa-imbuteliata-pericol-pentru-nou-nascuti-vezi-ce-cantitate-de-nitrati-contine-o-sticla-de.html).
Citeste mai mult
Functii: potentiator de gust, conservant, agent de textura, agent de intarire
Descriere:
Sarea (clorura de sodiu, NaCl) este un compus mineral esential pentru viata, utilizat atat in alimentatie, cat si in industrie. Are rol in reglarea echilibrului hidric al organismului, functionarea nervilor si contractia musculara.
Tipuri de sare:
- sare de masa – rafinata, contine aditivi antiaglomeranti.
- sare de mare – obtinuta prin evaporarea apei de mare, contine minerale suplimentare.
- sare de Himalaya – roz, bogata in oligoelemente.
- sare kosher – granulatie mai mare, folosita in bucatarie.
Sarea are mai multe utilizari in alimentatie, printre care mentionam urmatoarele:
- potentiator de gust: intensifica si echilibreaza aromele din mancare.
- conservant: previne dezvoltarea bacteriilor in alimente precum muraturile, branzeturile si carnea sarata.
- agent de textura: contribuie la structura painii si a produselor de patiserie, controland activitatea glutenului.
- controleaza fermentatia: regleaza cresterea drojdiei in produse de panificatie.
- agent de intarire: folosit la conservarea legumelor si fructelor pentru a le mentine fermitatea.
Consumul moderat de sare are mai multe beneficii pentru sanatate, deoarece sodiul din compozitia sa este esential pentru functionarea organismului.
Beneficiile consumului moderat de sare:
- regleaza echilibrul hidric
- ajuta la transmiterea impulsurilor nervoase.
- sustine contractia musculara
- ajuta la absorbtia nutrientilor: contribuie la transportul glucozei si aminoacizilor in celule.
Potrivit specialistilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), consumul de sare (sodiu) ar trebui sa fie mai mic de 5 grame pe zi pentru adulti, ceea ce corespunde aproximativ unei lingurite rase.
Recomandari de consum general:
- adulti: 5 g/zi
- copii (2-15 ani): mai putin decat adultii, in functie de varsta
- sugari (<2 ani): evitarea adaugarii de sare in alimentatie
Conform Codex Alimentarius, Standardul 150-1985, sarea se regaseste in categoria 12.0 Saruri, condimente, supe, sosuri, salate si produse proteice, grupa 12.1 Sare si inlocuitori de sare, subgrupa 12.1.1. Sare: clorura de sodiu (sare de masa, iodata, iodata fluorizata, dendritica).
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de sare poate cauza:
- Hipertensiune arteriala
- Pietre la rinichi
- Boli cardiovasculare
- Osteoporoza
- Probleme la nivelul tiroidei
Citeste mai mult
Sinonime: E 415, GUMA DE XANTAN, XANTHAN GUM, XANTAN
Functii: agent de ingrosare, gelifiant
Descriere:
Guma xantan este un aditiv alimentar utilizat frecvent in industria alimentara si cosmetica datorita proprietatilor sale de ingrosare si stabilizare. Este prezenta in numeroase produse procesate precum sosuri, creme sau inghetata. Este considerata un aditiv sigur in limitele de utilizare autorizate in UE.
Ce este Guma Xantan
Guma xantan este un polizaharid cu masa moleculara mare, obtinut prin fermentatia glucozei sau altor zaharuri de catre bacteria Xanthomonas campestris. Dupa fermentare, produsul este purificat, uscat si transformat in pulbere.
In
Codex Alimentarius apare cu denumirea
E415 si este clasificat ca aditiv alimentar cu roluri de
agent de ingrosare, stabilizator si emulgator.
Ce functii are Guma Xantan
Guma xantan are mai multe functii tehnologice in industria alimentara, cosmetica si farmaceutica:
1. Agent de ingrosare
- creste vascozitatea lichidelor;
- transforma solutii apoase in geluri sau creme mai dense.
2. Stabilizator
- impiedica separarea ingredientelor (ex: apa si ulei);
- mentine omogenitatea produselor in timp.
3. Emulgator (stabilizator de emulsii)
- ajuta la combinarea fazelor apa-ulei;
- stabilizeaza sosuri, dressinguri si creme.
4. Agent de suspensie
- mentine particulele solide distribuite uniform in lichid;
- previne sedimentarea in produse farmaceutice si bauturi.
5. Imbunatatitor de textura
- ofera consistenta mai cremoasa sau mai elastica;
- imbunatateste senzatia in gura.
6. Inlocuitor de gluten (in produse fara gluten)
- imita structura data de gluten in aluaturi;
- ajuta la elasticitate si legare in produse de panificatie.
In ce tipuri de alimente se foloseste Guma Xantan (E415)
Guma xantan este folosita in multe alimente procesate pentru a imbunatati textura, stabilitatea si consistenta. Cele mai frecvente categorii sunt:
1. Sosuri si dressinguri - ketchup, maioneza, mustar, sosuri pentru salate (dressinguri) - ajuta la ingrosare si impiedica separarea uleiului de apa.
2. Produse lactate si alternative - iaurturi, deserturi lactate, lapte vegetal (migdale, soia, ovaz) - stabilizeaza textura si previne separarea fazelor.
3. Produse de panificatie (mai ales fara gluten) - paine fara gluten, prajituri, biscuiti - inlocuieste partial functia glutenului, oferind elasticitate.
4. Deserturi si dulciuri - inghetata, creme desert, budinci - imbunatateste cremozitatea si previne formarea cristalelor de gheata.
5. Bauturi - sucuri cu pulpa, bauturi functionale, smoothie-uri - mentine particulele in suspensie si stabilizeaza textura.
6. Supe si ciorbe instant - supe crema, supe la plic - ofera consistenta mai groasa si omogena.
7. Produse dietetice si fara zahar - produse low-carb, produse pentru controlul greutatii - imbunatateste textura fara adaos mare de calorii.
Doza maxima admisa
EFSA nu a stabilit o doza zilnica admisa numerica (ADI), considerand aditivul sigur in conditiile utilizarii actuale.
Exista limite specifice pentru anumite categorii de alimente (ex. produse pentru sugari).
Reglementari legislative
- autorizat ca aditiv alimentar in Uniunea Europeana (Regulamentele (UE) nr. 1333/2008 si 231/2012);
- reevaluat periodic de EFSA;
- permis si in SUA si alte jurisdictii majore.
Siguranta/Rating ingredient:
Riscuri / efecte secundare
- poate avea efect laxativ in cantitati mari;
- posibil disconfort gastrointestinal (balonare, diaree) la doze crescute;
- reactii alergice rare, posibil legate de contaminanti din fermentatie.
Populatii sensibile
- sugari prematuri (restrictii de utilizare);
- persoane cu sensibilitati digestive;
- persoane cu alergii rare la componentele de fermentatie.
Intrebari frecvente despre guma xantan
1. Consumul de guma xantan este periculos?
Nu, in dozele autorizate este considerat sigur de autoritatile europene.
2. Guma xantan este naturala sau artificiala?
Este obtinut prin fermentatie bacteriana, deci are origine biotehnologica.
3. Guma xantan poate provoca alergii?
Rar, dar pot aparea reactii in caz de sensibilitate sau contaminare.
BIBLIOGRAFIE SI SURSE SUPLIMENTARE
1. Regulamentul (UE) nr. 1333/2008
2. Info Cons - Stii in ce este folosit aditivul alimentar E415 - Guma Xantan ? - https://infocons.ro/stii-in-ce-este-folosit-aditivul-alimentar-e415-guma-xantan-mananci-bine-te-simti-bine-cu-infocons-protectia-consumatorilor/
3. Healthline - Xanthan Gum - Is This Food Additive Healthy or Harmful? - https://www.healthline.com/nutrition/xanthan-gum
4. International Food Aditives Council - Xanthan Gum - https://www.foodingredientfacts.org/facts-on-food-ingredients/sources-of-food-ingredients/xanthan-gum/
Citeste mai mult
Functii: agent de ingrosare
Descriere:
Guma de guar provine din India, dintr-o planta specifica zonei indiene, fasolea de guar.
Este o substanta de adaos in industria alimentara obtinuta din boabele recoltei.
In industria alimentara este utilizata pentru:
-
a face mai consistente unele produse
-
gelatinare
-
marirea in volumul
-
stabilizator in prepararea multor produse alimentare.
In Codus Alimentarius, guma de guar poarta denumirea de E412.
Reactii adverse 0 00:
- Cancer:
- Da
Siguranta/Rating ingredient:
-
E412 este considerat nociv deoarece contine dioxina, o substanta foarte daunatoare care provoaca malformatii la nou nascuti si despre care se crede ca este si o cauza a cancerului.
-
Faina boabelor de guar favorizeaza aparitia alergiei si chiar substanta in sine provoaca eruptii alergice, consumul in cantitati mari duce la colica si umflare.
Citeste mai mult
Sinonime: E200
Functii: conservant
Descriere:
Acidul sorbic este un compus organic natural, ce poate fi obtinut prin sinteza chimica pornind de la acizii sorbici naturali gasiti in fructe precum fructele de sorb (Sorbus aucuparia), desi majoritatea acidului sorbic comercial este produs sintetic pentru consistenta si puritate mai ridicata.
Este utilizat preponderent ca conservant alimentar datorita proprietatilor sale antimicrobiene.
In
Codex Alimentarius apare cu denumirea
E200, si este clasificat ca aditiv alimentar cu rol de
conservant, iar principalele sale functii sunt legate de prevenirea alterarii alimentelor.
UNDE SE FOLOSESTE ACIDUL SORBIC
Acidul sorbic este utilizat pentru inhibarea dezvoltarii mucegaiurilor, drojdiilor si unor bacterii, fiind eficient in special in produse cu continut redus de grasimi. Exemple de utilizare:
- Industria alimentara: branzeturi, lactate, sucuri, vinuri, conserve de fructe si legume, produse de panificatie, gemuri si sosuri.
- Industria cosmetica: creme, lotiuni si alte produse ce necesita pastrarea stabilitatii microbiologice.
- Industria farmaceutica: anumite siropuri si produse lichide pentru administrare orala.
CE FUNCTII ARE ACIDUL SORBIC ATUNCI CAND ESTE FOLOSIT IN PRODUSE ALIMENTARE
Conservant
- ajuta la inhibarea dezvoltarii mucegaiurilor, drojdiilor si unor bacterii in produse alimentare;
- creste durata de valabilitate a produselor sensibile la degradare microbiana.
Stabilizator microbiologic
- ajuta la mentinerea sigurantei alimentului pe durata depozitarii si transportului.
DOZA MAXIMA ADMISA DE ACID SORBIC
Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor (EFSA) a stabilit doza zilnica acceptabila pentru acidul sorbic la
25 mg/kg corp/zi.
La aceasta doza, nu au fost semnalate efecte adverse semnificative in studii toxice si observationale.
REGLEMENTARI LEGISLATIVE
In Uniunea Europeana, acidul sorbic este aprobat ca aditiv alimentar E200, conform Regulamentului (UE) nr. 1129/2011 privind lista aditivilor alimentari autorizati.
In Statele Unite, este recunoscut ca GRAS (Generally Recognized As Safe) de catre FDA.
Siguranta/Rating ingredient:
RISCURI SI EFECTE SECUNDARE
Poate provoca iritatii gastrointestinale in doze mari.
In cazuri rare, poate declansa reactii alergice cutanate sau respiratorii.
Consumul excesiv poate contribui la dezechilibre digestive, dar riscul este redus daca se respecta dozele maxime.
INTREBARI FRECVENTE DESPRE ACIDUL SORBIC
1. Acidul sorbic este natural sau sintetic?
Poate fi obtinut din fructe, dar majoritatea produselor comerciale sunt sintetice, pentru stabilitate si puritate.
2. Poate fi folosit in produse pentru copii?
Da, dar dozele trebuie sa respecte limitele legale, deoarece excesul poate provoca disconfort digestiv. In acelasi timp, acidul sorbic NU este permis in produsele destinate sugarilor si copiilor mici, cel putin conform legislatiei europene si recomandarilor internationale.
3. Acidul sorbic modifica gustul produsului?
Nu, la dozele admise nu modifica gustul sau aspectul produsului.
4. Acidul sorbic poate provoca alergii?
Reactiile sunt rare, dar posibile, mai ales la persoanele sensibile sau alergice la conservanti.
5. Este adevarat ca acidul sorbic distruge vitamina B12?
Unele surse mai vechi mentioneaza ca vitaminele sensibile la oxidare (B1, B2, B6) pot fi afectate de conservanti, asa cum este si acidul sorbic, in anumite conditii extreme (temperaturi ridicate, pH extrem), dar vitamina B12 este relativ stabila la concentratiile folosite in mod obisnuit de acid sorbic. Practic, in produsele alimentare normale, cantitatea de acid sorbic folosita nu degradeaza B12 intr-o masura semnificativa.
BIBLIOGRAFIE SI RESURSE SUPLIMENTARE
1. Regulamentul (UE) nr. 1129/2011 al Comisiei din 11 noiembrie 2011 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European si al Consiliului prin stabilirea unei liste a Uniunii a aditivilor alimentari - http://data.europa.eu/eli/reg/2011/1129/oj
2. Food Aditives - What is Sorbic Acid (E200) in Food & the difference with Potassium Sorbate? - https://foodadditives.net/preservatives/sorbic-acid/
3. InfoCons - Stiti ce reprezinta acidul sorbic? - https://infocons.ro/stiti-ce-reprezinta-acidul-sorbic-e200/
4. Food Detective - Sorbic acid (E200) - https://food-detektiv.de/en/additives/?enummer=Sorbic%20acid
Citeste mai mult
Descriere:
Benzoatul de sodiu este o sare neutra din punct de vedere chimic, folosita pe post de conservant in industria alimentara.
Conform Codex Alimentarius, benzoatul de sodiu - E 211 – face parte din clasa benzoatilor si poate fi folosit pe post de conservant.
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, siropul de maltitol poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 211 – Benzoat de sodiu.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de benzoat de sodiu poate cauza:
- Reactii alergice
- Ameteli
- Greturi
- Dureri de cap
- Hiperactivitate la copii
Consumul de benzoat de sodiu nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Food and Drug Administration (FDA) a evaluat acest ingredient si il considera sigur, fara riscuri (GRAS).
Conform U.S. Environmental Protection Agency, benzoatul de sodiu poate fi consumat fara a cauza reactii toxice in cantitati zilnice cuprinse intre 34 - 328 mg.
Citeste mai mult
Sinonime: TRICITRAT DE SODIU, E 330
Functii: agent de aroma, acidifiant, conservant
Descriere:
CE ESTE ACIDUL CITRIC
Acidul citric este un acid organic slab, intalnit in mod natural in citrice precum lamai si portocale. Acidul citric poate fi obtinut prin fermentatie biologica a carbohidratilor cu ajutorul fungilor din genul Aspergillus niger sau prin extractie din fructe citrice.
In Codex Alimentarius apare cu denumirea E330, in lista de aditivi alimentari cu urmatoarele functii: regulator de aciditate, antioxidant, agent de mentinere a culorii si sechestrant.
Acidul citric nu trebuie confundat cu acidul ascorbic (vitamina C); desi ambele pot fi prezente in aceleasi alimente, rolurile lor in organism si in industria alimentara sunt diferite.
UNDE SE FOLOSESTE ACIDUL CITRIC
Acidul citric este extrem de versatil si utilizat intr-o gama larga de domenii:
- industria alimentara - ca agent de acidifiere, conservant si aromatizant in bauturi racoritoare, gemuri, jeleuri, dulciuri, produse lactate si sosuri;
- industria farmaceutica - pentru reglarea pH-ului medicamentelor, imbunatatirea solubilitatii anumitor substante active si in produsele efervescente;
- cosmetica si ingrijire personala - in creme, sampoane, geluri de dus, exfoliante, datorita proprietatilor sale antioxidante si de reglare a pH-ului;
- curatenie si uz casnic - in detergenti, produse de curatare a calcarului, solutii de degresare.
CE FUNCTII ARE ACIDUL CITRIC ATUNCI CAND ESTE FOLOSIT IN PRODUSELE ALIMENTARE
Acidul citric are mai multe functii in produsele alimentare. Principalele functii sunt:
Reglator de aciditate / acidifiant
- ajusteaza pH-ul produselor alimentare pentru a obtine gustul dorit (ex. bauturi racoritoare, gemuri, sosuri).
- contribuie la conservarea alimentelor prin inhibarea dezvoltarii microbilor sensibili la aciditate.
Conservant / inhibitor de oxidare
- actioneaza ca antioxidant prin sechestrarea ionilor metalici care ar putea accelera oxidarea grasimilor si colorantilor.
- previne decolorarea sau alterarea gustului produselor alimentare sensibile la oxidare (ex. sucuri de fructe, sosuri).
Sechestrant / chelator
- leaga ionii metalici (ex. calciu, fier, cupru), prevenind reactii nedorite care ar afecta culoarea, textura sau stabilitatea alimentului.
Agent de imbunatatire a gustului / aromatizant
- adauga un gust acrisor placut in bauturi, bomboane, sosuri, dulceturi si alimente procesate.
Agent de efervescenta
- in combinatiile cu bicarbonat de sodiu, produce CO2, fiind utilizat in prafuri de copt, bauturi efervescente si produse efervescente farmaceutice.
Stabilizator al colorantilor si al aromei
- protejeaza pigmentii naturali si aroma alimentelor sensibile la oxidare.
DOZA MAXIMA ADMISA DE ACID CITRIC PE ZI
In alimentatie, acidul citric este considerat sigur, iar in Europa este autorizat ca aditiv alimentar E330 fara limita specifica de doza maxima. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
BENEFICII PENTRU SANATATE
- Contribuie la cresterea absorbtiei de minerale precum calciu si magneziu.
- Are efect antioxidant, protejand celulele de stresul oxidativ.
- Poate ajuta la prevenirea formarii pietrelor la rinichi prin chelarea calciului.
REGLEMENTARI LEGISLATIVE
Uniunea Europeana: Acidul citric este reglementat ca aditiv alimentar sub codul E330 si este considerat sigur pentru consum uman, conform Regulamentului (UE) nr. 231/2012.
SUA: FDA clasifica acidul citric ca GRAS (Generally Recognized As Safe).
Alte reglementari se aplica in functie de domeniu (cosmetic, farmaceutic), urmarindu-se standardele de puritate si utilizare.
Siguranta/Rating ingredient:
RISCURI SI EFECTE SECUNDARE ASOCIATE CU ACIDUL CITRIC
1. In cantitati mari, poate provoca iritatii ale mucoaselor orale sau gastrice.
2. Expunerea prelungita poate deteriora smaltul dentar datorita aciditatii ridicate.
3. Acidul citric poate creste aciditatea gastrica temporar sau poate afecta solubilitatea anumitor medicamente - antiacide, medicamente sensibile la pH (unele antibiotice, inhibitori de protoni).
4. Alergia imunologica reala la acid citric pur este extrem de rara. Simptomele pot include: urticarie (eruptii pe piele), prurit (mancarimi). In cazuri foarte rare, reactii severe (anafilaxie, foarte putin documentate).
INTREBARI FRECVENTE DESPRE ACIDUL CITRIC
1. Acidul citric este natural sau sintetic?
Poate fi ambele: natural din citrice sau produs prin fermentatie industriala.
2. Acidul citric poate cauza probleme digestive?
In cantitati mari, poate provoca disconfort gastric.
3. Acidul citric poate deteriora dintii?
Da, consumul excesiv de alimente sau bauturi cu acid citric poate contribui la eroziunea smaltului dentar. Un studiu efectuat de cercetatorii germani a demonstrat ca un consum mare de acid citric poate duce la eroziune dentara (aparitia cariilor), mai ales printre copii si adolescenti. Acest lucru se intampla din cauza faptului ca a crescut consumul de sucuri, dulciuri si sosuri printre aceste doua categorii, iar aceste produse contin acid citric.
BIBLIOGRAFIE SI RESURSE SUPLIMENTARE
1. Scientific Opinion on the re-evaluation of citric acid (E330) as a food additive - https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/pdf/10.2903/j.efsa.2015.4010
2. Commission Regulation (EU) No 231/2012 of 9 March 2012 laying down specifications for food additives listed in Annexes II and III to Regulation (EC) No 1333/2008 of the European Parliament and of the Council Text with EEA relevance - https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2012/231/oj/eng
3. What Is Citric Acid, and Is It Bad for You? - https://www.healthline.com/nutrition/citric-acid
4. What Is Citric Acid (E330) In Food? Uses, Benefits, Safety, Side Effects - https://foodadditives.net/acidulents/citric-acid/
5. Scientific Opinion on the safety evaluation of the active substances citricacid (E330) and sodium hydrogen carbonate (E500ii), used as carbondioxide generators, together with liquid absorbers cellulose and polyacrylicacid sodium salt crosslinked, in active food contact materials - https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/j.efsa.2013.3152
6. InfoCons - Acidul citric E330 - https://infocons.ro/aditivi/e-330-acidul-citric/
Citeste mai mult
Sinonime: E120, CARMIN
Functii: colorant natural
Descriere:
CE ESTE COSENILA
Cosenila este un colorant rosu natural obtinut din corpul uscat al femelei insectei
Dactylopius coccus (cosenila). Extractul contine acid carminic (principala substanta coloranta) si, dupa prelucrari, poate aparea sub denumirile carmin sau E120. Metoda traditionala de obtinere: uscare si extragere/precipitare din insecte.
In
Codex Alimentarius apare cu denumirea E120, in lista de coloranti alimentari, si are limitari specifice pentru anumite categorii (ex.: utilizari pentru glazuri, ornamente, anumite tipuri de produse din carne, peste etc.).
UNDE SE FOLOSESTE COSENILA
Cosenila sau E120 este folosita pe post de colorant natural (rosu/roz) in:
- mezeluri, bomboane, jeleuri, inghetata, produse de patiserie, sosuri, bauturi, produse lactate (ex. iaurturi), glazuri, produse de cofetarie;
- cosmetice (rujuri, farduri), medicamente (siropuri), uneori in produse pentru animale (pe baza autorizatiilor specifice).
Este folosit pentru a intensifica culoarea rosie a produselor din carne, mai ales atunci cand:
- produsul a pierdut din culoare in timpul procesarii termice;
- s-a folosit carne intr-o culoare mai deschisa;
- se doreste un aspect mai "proaspat" sau o culoare ma intensa pentru salam sau carnati.
DOZA MAXIMA ADMISA DE COSENILA PE ZI
Doza maxima zilnica pentru E120 (Carmin, Cosenila) este de 5 mg/kg.
RISCURI SI EFECTE ADVSERSE
Alergii: cel mai important risc asociat cu cosenila/carmin este reactia alergica, care poate varia de la urticarie la reactii severe (anafilaxie). Mai multe studii si rapoarte au documentat episoade de alergie severa, iar proteinele contaminate din extractie sunt suspectate a fi alergenii principali. Alergiile par rare, dar pot fi severe.
Efecte toxice cronice: evaluarile realizate de organizatiile de profil, precum JECFA/SCF/EFSA, nu au evidentiat efecte toxice cronice relevante la nivelurile de expunere estimate, motiv pentru care s-a stabilit doza zilnica recomandata de 5 mg/kg.
Persoanele cu antecedente de alergii alimentare sau reactii la coloranti trebuie sa verifice etichetele produselor; in cazuri rare, persoanele sensibile pot avea reactii chiar la urme.
Nu exista dovezi solide ca ar fi carcinogen la doze rezonabile de expunere alimentara, conform evaluarilor JECFA/EFSA.
REGLEMENTARI LEGISLATIVE
Uniunea Europeana: Cosenila sau E120 este un aditiv autorizat ce poate fi folosit pe post de colorant alimentar.
Food and Drug Administration (FDA): cosenila/carmin este inclus in lista colorantilor permisi pentru a fi utilizati in alimente dar care trebuie declarat explicit pe eticheta din cauza riscului de alergie.
INTREBARI FRECVENTE DESPRE COSENILA
1. Cosenila/E120 este un ingredient vegan/vegetarian?
Nu, provine dintr-o insecta, deci nu este considerat vegan sau strict vegetarian de catre persoanele care evita ingrediente animale.
2. Cum identific pe eticheta daca un produs contine cosenila?
Cauta urmatoarele cuvinte: cosenila, extract de cosenila, carmin, acid carminic sau E120.
3. Ce riscuri prezinta cosenila/E120 pentru copii?
Riscul principal e reactia alergica, ca la adulti.
4. Cosenila/E120 poate cauza hiperactivitate la copii?
Nu exista dovezi solide care sa lege in mod specific cosenila de hiperactivitate; majoritatea preocuparilor legate de hiperactivitatea la copii sunt discutate pentru anumite amestecuri de coloranti sintetici. Evaluarile nu au pus in legatura directa cosenila cu astfel de efecte.
5. Ce fac daca am reactie alergica la cosenila/E120?
Opreste consumul/folosirea produsului, cere ajutor de urgenta daca simptomele sunt severe (respiratie ingreunata, umflaturi, soc anafilactic). Raporteaza evenimentul autoritatilor locale/nationale pentru siguranta alimentara daca este cazul.
BIBLIOGRAFIE
1. Scientific Opinion on the re-evaluation of cochineal, carminic acid, carmines (E 120) as a food additive - https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4288
2. Cochineal Extract (Carminic Acid) - https://hfpappexternal.fda.gov/scripts/fdcc/index.cfm?id=CochinealExtract&set=ColorAdditives
3. Cochineal dye-induced immediate allergy - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29705083/
4. WHO food additives series 46: cochineal extract, carmine, and carminic acid - https://inchem.org/documents/jecfa/jecmono/v46je03.htm
4. GSFA Online Food Additive Details Carmines (120) - https://www.fao.org/gsfaonline/additives/details.html?id=89
5. InfoCons - E120 - Carminul de Cosenila https://infocons.ro/aditivi/e120-cosenila/
Citeste mai mult
Important! Informatiile despre ingredientele si produsele prezentate pe site-ul www.alegesanatos.ro au caracter informativ, sunt realizate utilizand informatiile oferite de producator privind ingredientele si nu inlocuiesc indicatiile unui medic sau ale unui specialist. Va recomandam sa cereti o opinie avizata inainte de a cumpara un produs, daca nu sunteti sigur ca vi se potriveste.
Va rugam sa cititi cu atentie lista de ingrediente, atentionarile si instructiunile tiparite pe produs inainte de a-l consuma sau folosi. Este posibil ca in unele cazuri lista de ingrediente a unui produs sa se schimbe, iar aceste informatii sa nu ajunga la noi in timp util. Aparitia efectelor adverse mentionate pe site in urma consumului sau folosirii unui produs nu este obligatorie si poate varia de la o persoana la alta, in functie de starea de sanatate, varsta si stilul de viata.