Nota 7.5 / 10 din 343 voturi Ai folosit acest produs?
Ce nota ii oferi?
1 - cea mai mica nota
10 - cea mai mare nota
Risc scazut*
* Conform voturilor utilizatorilor
Consumati cu lapte si alte cereale, la micul dejun sau in calatorii, ofera necesarul zilnic de calciu si energie. Favorabil pentru o digestie rapida si usoara.
Pentru o descriere amanuntita, dati click pe oricare dintre ingredientele de mai jos:
Grad de risc ingrediente:
Sinonime: FAINA GRAHAM
Descriere:
-
Faina integrala contine toate componentele bobului de grau.
Comparativ cu faina alba, faina integrala contine:
-
cu 400 % mai multe vitamine ( B1, B2, B3, B5, B6, B7, B9, B12, E ) si minerale ( Fe si Zn )
-
cu 500 % mai multe fibre.
Faina integrala are un aport nutritiv complex: minerale (magneziu, fosfor, potasiu), fibre, aminoacizi si vitamine (gama B, vitamina E) si prezinta un raport echilibrat intre elementele plastice: proteine, glucide si lipide.
-
Faina integrala reduce riscul de boli cardiace prin scaderea nivelului de colesterol, a tensiunii arteriale si a vitezei de coagulare a sangelui.
-
Produsele din faina integrala au un continut mai scazut in calorii decat produsele din faina alba si ajuta la reglarea zaharului din sange la persoanele cu diabet zaharat.
-
Faina integrala are in componenta fibre alimentare care joaca un rol important in prevenirea cancerului, in special a cancerului de colon si a hemoroizilor.
Siguranta/Rating ingredient:
-
Consumul de faina de grau integral nu este restrictionat in acest moment. Se recomanda consumul moderat.
Citeste mai mult
Descriere:
Taratele de grau prezinta urmatoarele caracteristici nutritionale(28,35 g):
-
60 de calorii
-
1 g de grasimi
-
18 g de carbohidrati
-
4 g de proteine
-
12 g de fibre
-
46,8 mg de acizi omega-3
-
571 mg de acizi omega-6
Acestea sunt bogate si in: magneziu, seleniu, fosfor, fier, zinc.
Conform Codex Alimentarius, Standardul 152-1985, taratele de grau se regasesc in grupa 06.2 Fainuri si amidonuri (inclusiv pudra de soia), subgrupa 06.2.1 Fainuri: faina este produsa prin macinarea granelor, cerealelor, tuberculilor si miezul palmierului. In aceasta categorie intra: faina folosita in fabricarea pastelor, a produselor de cofetarie si patiserie, a painii si amestecuri de fainuri.
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
-
azodicarbonamide - 45 mg/kg
-
peroxid de benzoil - 75 mg/kg
-
clor - 2500 mg/kg
-
dioxid de clor - 30 mg/kg
-
proteaze – gmp
-
sulfiti - 200 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), faina poate contine:
-
Acid fosforic – fosfați – di-, tri- și polifosfați (E 338-452)
-
Acid ascorbic (E 300)
-
L-cisteină (E 920)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de tarate de grau poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Probleme la nivel digestiv (crampe, diaree, balonare)
Consumul de tarate de grau nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Functii: indulcitor, conservant
Descriere:
Zaharul este un ingredient folosit pe scara larga in alimentatie si in diverse industrii pentru a indulci alimentele si bauturile
Cel mai utilizat tip de zahar este zaharul alb rafinat (sucroza), obtinut din trestia de zahar sau din sfecla de zahar.
Tipuri de zahar:
-
- zahar alb rafinat (sucroza): este cel mai comun tip de zahar, utilizat in majoritatea produselor de patiserie, bauturi si deserturi
- zahar brun: contine melasa, care ii confera culoarea mai inchisa si un gust mai intens, usor caramelizat.
- zahar pudra: este un un zahar fin, adesea folosit in glazuri si prajituri
- zahar de cocos: obtinut din seva florilor de cocos, este considerat mai putin procesat, avand un indice glicemic mai scazut
- zahar din fructe (fructoza): natural prezent in fructe si utilizat si sub forma concentrata in diverse produse.
Desi nu sunt tehnic "zaharuri" pure, mierea, siropul de artar si siropul de agave sunt alternative mai naturale la zaharul rafinat.
Utilizarile zaharului in alimentatie:
-
- indulcire: zaharul este folosit pentru a indulci alimentele si bauturile, de la cafea si ceai la deserturi, prajituri si bomboane.
- conservare: ajuta la conservarea fructelor si legumelor in gemuri, dulceata si compoturi, prin reducerea activitatii apei, ceea ce impiedica dezvoltarea bacteriilor.
- textura si volum: in patiserie, zaharul contribuie la obtinerea texturii corecte, ajuta la formarea crustei si la inaltarea aluatului.
Zaharul este o sursa rapida de glucoza, care este utilizata de organism ca energie rapida. Este important pentru functionarea creierului si a muschilor, in special in activitati intense.
Organizatiile de sanatate, cum ar fi Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), recomanda limitarea consumului de zahar adaugat la mai putin de 10% din totalul caloriilor zilnice, ideal pana la 5% pentru beneficii suplimentare de sanatate. Astfel, o dieta zilnica de 2000 de calorii ar presupune aproximativ 50 de grame de carbohidrati sub forma de zaharuri, ideal 25 de grame.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de zahar este asociat cu o serie de probleme de sanatate, inclusiv obezitatea, diabetul de tip 2, boli de inima, si probleme dentare (carii). De asemenea, poate contribui la cresterea inflamatiei in organism.
De asemenea, zaharul rafinat si alte forme de zahar procesate au un indice glicemic ridicat, ceea ce inseamna ca pot creste rapid nivelul de zahar din sange, avand un impact negativ asupra insulinei si metabolismului.
Citeste mai mult
Descriere:
Faina din malt de grau se obtine din graul incoltit, care este apoi uscat si macinat.
Bobul de grau contine:
-
calciu
-
magneziu
-
fosfor
-
aproape toate vitaminele B
-
antioxidanti
-
vitamina E
-
celuloza
-
fibre
Maltul de grau este realizat din anumite soiuri de grau, cu un continut de proteine de pana la 12,0% (1.92% azot).
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de malt de grau nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Functii: potentiator de gust, conservant, agent de textura, agent de intarire
Descriere:
Sarea (clorura de sodiu, NaCl) este un compus mineral esential pentru viata, utilizat atat in alimentatie, cat si in industrie. Are rol in reglarea echilibrului hidric al organismului, functionarea nervilor si contractia musculara.
Tipuri de sare:
- sare de masa – rafinata, contine aditivi antiaglomeranti.
- sare de mare – obtinuta prin evaporarea apei de mare, contine minerale suplimentare.
- sare de Himalaya – roz, bogata in oligoelemente.
- sare kosher – granulatie mai mare, folosita in bucatarie.
Sarea are mai multe utilizari in alimentatie, printre care mentionam urmatoarele:
- potentiator de gust: intensifica si echilibreaza aromele din mancare.
- conservant: previne dezvoltarea bacteriilor in alimente precum muraturile, branzeturile si carnea sarata.
- agent de textura: contribuie la structura painii si a produselor de patiserie, controland activitatea glutenului.
- controleaza fermentatia: regleaza cresterea drojdiei in produse de panificatie.
- agent de intarire: folosit la conservarea legumelor si fructelor pentru a le mentine fermitatea.
Consumul moderat de sare are mai multe beneficii pentru sanatate, deoarece sodiul din compozitia sa este esential pentru functionarea organismului.
Beneficiile consumului moderat de sare:
- regleaza echilibrul hidric
- ajuta la transmiterea impulsurilor nervoase.
- sustine contractia musculara
- ajuta la absorbtia nutrientilor: contribuie la transportul glucozei si aminoacizilor in celule.
Potrivit specialistilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), consumul de sare (sodiu) ar trebui sa fie mai mic de 5 grame pe zi pentru adulti, ceea ce corespunde aproximativ unei lingurite rase.
Recomandari de consum general:
- adulti: 5 g/zi
- copii (2-15 ani): mai putin decat adultii, in functie de varsta
- sugari (<2 ani): evitarea adaugarii de sare in alimentatie
Conform Codex Alimentarius, Standardul 150-1985, sarea se regaseste in categoria 12.0 Saruri, condimente, supe, sosuri, salate si produse proteice, grupa 12.1 Sare si inlocuitori de sare, subgrupa 12.1.1. Sare: clorura de sodiu (sare de masa, iodata, iodata fluorizata, dendritica).
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de sare poate cauza:
- Hipertensiune arteriala
- Pietre la rinichi
- Boli cardiovasculare
- Osteoporoza
- Probleme la nivelul tiroidei
Sinonime: E 471, MONO- SI DIGLICERIDELE ACIZILOR GRASI
Functii: emulgator
Descriere:
Mono- si digliceridele sunt esteri ai glicerolului cu acizi grasi, derivati din trigliceride, care reprezinta componenta principala a grasimilor. Mono- si digliceridele sunt, de obicei, derivate din uleiuri vegetale, dar pot fi obtinute si din surse animale.
In Codex Alimentarius apare cu denumirea E471, in lista de aditivi alimentari cu urmatoarele functii: emulgator, corector de aciditate, antiaglomerant si spumant.
CUM SE FOLOSESC MONO- SI DIGLICERIDELE ALE ACIZILOR GRASI
Mono- si digliceridele acizilor grasi prezinta mai multe functii in industria alimentara si nu numai. Iata principalele:
1. Emulgator
- Stabilizeaza amestecurile de grasime si apa, prevenind separarea acestora.
- Exemple: margarina, inghetata, sosuri, ciocolata.
2. Stabilizator de textura
- Imbunatateste consistenta produselor de panificatie si cofetarie.
- Ajuta la mentinerea unui aluat mai elastic si la pastrarea volumului produselor.
3. Antispumant
- Reduce formarea spumei in timpul proceselor de fabricatie.
- Folosit in produse lichide precum bauturi instant sau sosuri.
4. Antiaglomerant
- Impiedica lipirea sau aglomerarea particulelor in pulberi sau mixuri uscate.
- Exemple: pudre pentru ciocolata, lapte praf.
5. Prelungirea duratei de viata
- Prin stabilizarea emulsiei si imbunatatirea texturii, contribuie indirect la cresterea termenului de valabilitate.
UTILIZARE
Mono- si digliceridele sunt folosite in principal ca emulgatori in diverse industrii:
Industria alimentara
- Produse de panificatie (paine, prajituri, produse congelate)
- Margarina si unturi vegetale
- Produse lactate (inghetata, smantana batuta)
- Bauturi instant si ciocolata
Industria cosmetica si farmaceutica
- Crema si lotiuni pentru piele
- Suplimente nutritive si capsule farmaceutice
Ele imbunatatesc textura, prelungesc termenul de valabilitate si stabilizeaza emulsia grasime-apa.
DOZA ZILNICA MAXIMA
Conform Regulamentului CE 1333/2008, consumul de mono- si digliceridele ale acizilor grasi nu este restrictionat in acest moment, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
REGLEMENTARI LEGISLATIVE
Uniunea Europeana:
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana, emulgatorul mono- si digliceridele ale acizilor grasi poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 471 - Monogliceride si digliceride ale acizilor grasi.
Siguranta/Rating ingredient:
RISCURI SI EFECTE SECUNDARE ASOCIATE CU MONO- SI DIGLICERIDE ALE ACIZILOR GRASI
1. Consumul excesiv poate creste aportul de grasimi, contribuind la obezitate sau tulburari metabolice.
2. Unele persoane pot fi sensibile la mono- si digliceridele provenite din uleiuri hidrogenate, care pot contine acizi grasi trans.
In general, utilizarea in cantitati alimentare normale este considerata sigura.
INTREBARI FRECVENTE
1. Sunt mono- si digliceridele considerate periculoase?
Nu, atunci cand sunt consumate in cantitati uzuale in alimente, sunt considerate sigure de catre EFSA si alte autoritati internationale.
2. Pot fi folosite de vegetarieni sau vegani?
Depinde de sursa: pot fi de origine vegetala (uleiuri vegetale) sau animala (grasimi animale). Eticheta nu intotdeauna specifica sursa.
3. Au efecte asupra colesterolului?
Mono- si digliceridele in sine nu cresc colesterolul, dar daca provin din uleiuri hidrogenate, pot contine grasimi trans care pot afecta profilul lipidic.
4. Se gasesc doar in alimente procesate?
Cel mai des, dar sunt folosite si in suplimente, produse farmaceutice si cosmetice pentru proprietatile lor emulsificante.
BIBLIOGRAFIE SI RESURSE SUPLIMENTARE
1. EFSA - Opinion on the re-evaluation of mono- and diglycerides of fatty acids (E 471) as food additive in foods for infants below 16 weeks of age and follow-up of their re-evaluation as food additives for uses in foods for all population groups - https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.2903/j.efsa.2021.6885
2. Food and Safety Platform EU - What are emulsifiers and what are common examples used in food? - https://foodsafetyplatform.eu/knowledge/articles/what-are-emulsifiers-and-what-are-common-examples-used-in-food/
3. InfoCons - E471 -Mono- si Digliceridele acizilor grasi - https://infocons.ro/aditivi/e471-mono-si-digliceridele-acizilor-grasi/
Citeste mai mult
Functii: liant in produsele din grau, confera elasticitate si porozitate aluatului framantat din faina cerealelor
Descriere:
-
substanta proteica densa, vascoasa, moale si elastica, prezenta in boabele si in faina cerealelor, mai ales in cea de grau, formată in principal dintr-un amestec de gliadina si glutenina
-
este obtinuta din faina cerealelor dupa indepartarea amidonului
-
este o denumire generica folosita pentru proteinele tuturor cerealelor, care se impart in prolamina, glutelina, albumina si globulina
-
faina cu continut mai mare de gluten este de mai buna calitate si este folosita pentru produse de panificatie superioara
-
continutul redus de gluten confera produselor de panificatie un volum mai mic, forma aplatizata si o durata scazuta de mentinere a prospetimii
-
glutenul suficient de elastic si extensibil asigura obtinerea produselor bine dezvoltate, cu porozitate fina si uniforma, cu peretii porilor uniformi
-
glutenul excesiv de rezistent conduce la obtinerea de produse nedezvoltate si cu miezul dens
-
intoleranta la gluten, numita si boala celiaca, este o boala transmisa pe cale ereditara, ce se manifesta prin imposibilitatea sistemului digestiv de a digera glutenul din alimente. Cel mai adesea intoleranta la gluten se manifesta prin paloare, diaree, scadere in greutate, crampe abdominale, anemie. Intoleranta la gluten se trateaza prin regim alimentar.
Reactii adverse 0 00:
- Alergii / Imunotoxicitate:
- Da
- Expunere multipla, cumulativa:
- Nu exista informatii
- Toxicitate la nivelul organelor:
- Nu
- Probleme la nivel endocrin:
- Nu
- Neurotoxicitate:
- Nu
- Genotoxicitate / Mutagenicitate:
- Nu
- Persistenta si bioacumulare:
- Nu exista informatii
- Iritatii (piele, ochi, plamani):
- Nu
- Ecotoxicologie:
- Nu exista informatii
- Cancer:
- Nu
- Toxicitate la nivel reproductiv:
- Nu
- Restrictii de folosinta:
- Da
- Contaminati:
- Nu exista informatii
- Riscuri profesionale:
- Nu exista informatii
- Modificari celulare:
- Nu exista informatii
Siguranta/Rating ingredient:
Etichetarea alimentelor de larg consum din comertul alimentar obligă producatorii alimentari sa declare existenta glutenului, normativ inclus în Codex Revised Standard 1999.
Acest normativ a fost preluat de Uniunea Europeana prin decizia 2003/89/EC, declararea glutenului in compozitie indiferent de produs si scopul pe care il îndeplineste este obligatorie deoarece glutenul celor patru cereale sunt declarate a fi alergen.
Citeste mai mult
Important! Informatiile despre ingredientele si produsele prezentate pe site-ul www.alegesanatos.ro au caracter informativ, sunt realizate utilizand informatiile oferite de producator privind ingredientele si nu inlocuiesc indicatiile unui medic sau ale unui specialist. Va recomandam sa cereti o opinie avizata inainte de a cumpara un produs, daca nu sunteti sigur ca vi se potriveste.
Va rugam sa cititi cu atentie lista de ingrediente, atentionarile si instructiunile tiparite pe produs inainte de a-l consuma sau folosi. Este posibil ca in unele cazuri lista de ingrediente a unui produs sa se schimbe, iar aceste informatii sa nu ajunga la noi in timp util. Aparitia efectelor adverse mentionate pe site in urma consumului sau folosirii unui produs nu este obligatorie si poate varia de la o persoana la alta, in functie de starea de sanatate, varsta si stilul de viata.
