Pentru o descriere amanuntita, dati click pe oricare dintre ingredientele de mai jos:
Grad de risc ingrediente:
Descriere:
Amidonul de porumb este folosit in alimentatie drept agent de ingrosare, prezentand urmatoarele caracteristici nutritionale (per cana):
-
488 calorii
-
117 g de carbohidrati
-
0,1 g de grasimi
-
3 g de proteine
-
12 mg de sodiu
-
1,2 g de fire
Acest compus nu contine gluten.
Conform Codex Alimentarius, amidonul de porumb se regaseste in grupa
06.2 Fainuri si amdonuri (inclusiv pudra de soia), subgrupa
06.2.2 Amidonuri: amidonul este un polimer de glucoza ce se regaseste in forma granulara in diverse specii de plante, seminte si tuberculi.
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de amidon de porumb poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Tensiune arteriala crescuta
-
Amilofagie
Consumul de amidon de porumb nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Tip de faina obtinut prin macinarea orezului. Este diferit de amidonul de orez, care este produs prin inmuierea orezului in lesie.
Faina de orez pot fi facuta fie din orezul alb sau din orezul brun.
Japonezii o numesc Komeko sau Mochiko, faina de orez este un alt element de baza al bucatariilor Asiatice.
Orezul contine o serie importanta de minerale :
-
Calciu
-
Fosfor
-
Fier
-
Potasiu
-
Sodium
-
Sulf
-
Magneziu
-
Mangan
-
Iod
-
Zinc
-
Fluor
Sarac in proteine si grasimi, el este bogat in amidon si reprezinta o sursa de vitamine:
Siguranta/Rating ingredient:
Practic nu contine gluten, este ideal pentru cei ce sufera de boli abdominale (intoleranta la gluten).
Citeste mai mult
Sinonime: ULEIURI DE PLANTE
Descriere:
Cele mai des folosite uleiuri vegetale sunt:
-
Uleiul de floarea-soarelui
-
Uleiul de porumb
-
Uleiul de soia
-
Uleiul de arahide
-
Uleiul de masline
-
Uleiul de rapita (canola)
-
Uleiul de sofranel
-
Uleiul din seminte de bumbac
-
Uleiul de nuca de cocos
Conform Codex Alimentarius, Standardul 210-1999, uleiul vegetal se regaseste in categoria 02.0 Grasimi, uleiuri si emulsii grase, grupa 02.1 Grasimi si uleiuri esentiale fara apa, subgrupa 02.1.2 Uleiuri si grasimi vegetale: grasimi si uleiuri comestibile obtinute din plante(produsele pot proveni dintr-o singura planta sau promovate drept un amestec de uleiuri).
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
-
Esteri de ascorbil - 500 mg/kg 10
-
Hidroxianisol butilat - 200 mg/kg
-
Butilhidroxitoluen - 200 mg/kg
-
Beta-, Caroteni, Legume - 1000 mg/kg
-
Esteri ai acidului diacetiltartric si acizi grasi din glicerina - 10000 mg/kg
-
Rasina de guaiac - 1000 mg/kg
-
Citrati de izopropil - 200 mg/kg
-
Polidimetilsiloxan - 10 mg/kg
-
Polisorbati - 5000 mg/kg
-
Galat de propil - 200 mg/kg
-
Esteri propilenglicolici ai acizilor grasi - 10000 mg/kg
-
Citrat de stearil – gmp
-
Butylhydroquinone tertiar - 200 mg/kg
-
Thiodipropionate - 200 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), uleiul vegetal poate contine:
-
Acid lactic (E 270)
-
Acid ascorbic (E 300)
-
Esteri ai acizilor grasi cu acid ascorbic (E 304)
-
Extract bogat in tocoferol (E 306)
-
Alfa-tocoferol (E 307)
-
Gama-tocoferol (E 308)
-
Delta-tocoferol (E 309)
-
Galati, TBHQ si BHA, individual sau combinati (E 310-320)
-
Butilhidroxitoluen (BHT) (E 321)
-
Lecitine (E 322)
-
Acid citric (E 330)
-
Citrati de sodiu (E 331)
-
Citrati de potasiu (E 332)
-
Citrati de calciu (E 333)
-
Esteri ai acidului citric cu mono- si diglicerideler acizilor grasi (E 472c)
-
Extracte de rozmarin (E 392)
-
Dimetilpolisiloxan (E 900)
-
Monogliceride si digliceride ale acizilor grasi (E 471)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de ulei vegetal poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Boli cardiovasculare (cresterea colesterolului)
Consumul de ulei vegetal nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Functii: indulcitor, conservant
Descriere:
Zaharul este un ingredient folosit pe scara larga in alimentatie si in diverse industrii pentru a indulci alimentele si bauturile
Cel mai utilizat tip de zahar este zaharul alb rafinat (sucroza), obtinut din trestia de zahar sau din sfecla de zahar.
Tipuri de zahar:
-
- zahar alb rafinat (sucroza): este cel mai comun tip de zahar, utilizat in majoritatea produselor de patiserie, bauturi si deserturi
- zahar brun: contine melasa, care ii confera culoarea mai inchisa si un gust mai intens, usor caramelizat.
- zahar pudra: este un un zahar fin, adesea folosit in glazuri si prajituri
- zahar de cocos: obtinut din seva florilor de cocos, este considerat mai putin procesat, avand un indice glicemic mai scazut
- zahar din fructe (fructoza): natural prezent in fructe si utilizat si sub forma concentrata in diverse produse.
Desi nu sunt tehnic "zaharuri" pure, mierea, siropul de artar si siropul de agave sunt alternative mai naturale la zaharul rafinat.
Utilizarile zaharului in alimentatie:
-
- indulcire: zaharul este folosit pentru a indulci alimentele si bauturile, de la cafea si ceai la deserturi, prajituri si bomboane.
- conservare: ajuta la conservarea fructelor si legumelor in gemuri, dulceata si compoturi, prin reducerea activitatii apei, ceea ce impiedica dezvoltarea bacteriilor.
- textura si volum: in patiserie, zaharul contribuie la obtinerea texturii corecte, ajuta la formarea crustei si la inaltarea aluatului.
Zaharul este o sursa rapida de glucoza, care este utilizata de organism ca energie rapida. Este important pentru functionarea creierului si a muschilor, in special in activitati intense.
Organizatiile de sanatate, cum ar fi Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), recomanda limitarea consumului de zahar adaugat la mai putin de 10% din totalul caloriilor zilnice, ideal pana la 5% pentru beneficii suplimentare de sanatate. Astfel, o dieta zilnica de 2000 de calorii ar presupune aproximativ 50 de grame de carbohidrati sub forma de zaharuri, ideal 25 de grame.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de zahar este asociat cu o serie de probleme de sanatate, inclusiv obezitatea, diabetul de tip 2, boli de inima, si probleme dentare (carii). De asemenea, poate contribui la cresterea inflamatiei in organism.
De asemenea, zaharul rafinat si alte forme de zahar procesate au un indice glicemic ridicat, ceea ce inseamna ca pot creste rapid nivelul de zahar din sange, avand un impact negativ asupra insulinei si metabolismului.
Citeste mai mult
Sinonime: E 412
Functii: stabilizator, agent de ingrosare, emulsifiant, agent de legare a apei.
Descriere:
Guma de guar este un aditiv alimentar natural obtinut din semintele plantei de guar (Cyamopsis tetragonoloba), o leguminoasa cultivata in special in India si Pakistan.
Din punct de vedere chimic, este o fibre solubila (polizaharid) care are proprietatea de a absorbi multa apa si de a forma geluri vascoase.
In Codex Alimentarius apare cu denumirea E412, si este clasificat ca aditiv alimentar cu rol stabilizator, agent de ingrosare, emulsifiant, agent de legare a apei.
Guma de guar are mai multe functii importante:
- creste vascozitatea alimentelor,
- stabilizeaza emulsii (ulei-apa),
- imbunatateste textura,
- previne separarea ingredientelor,
- inlocuieste partial grasimile (produse „light”).
Unde se foloseste
Este utilizata frecvent in:
Alimente:
- inghetata (previne formarea cristalelor de gheata),
- iaurturi si lactate,
- sosuri si dressinguri,
- supe instant,
- produse de patiserie fara gluten,
- bauturi vegetale.
Industrie:
- produse fara gluten,
- suplimente alimentare (fibre),
- unele produse farmaceutice.
Reglementari legislative
Uniunea Europeana:
- aprobata ca aditiv alimentar E412,
- reglementata prin Regulamentul (CE) nr. 1333/2008,
- autorizata in majoritatea categoriilor de alimente.
Codex Alimentarius:
- listata ca INS 412,
- permisa in limite GMP (Good Manufacturing Practice).
Alte reglementari:
- FDA (SUA): „Generally Recognized As Safe” (GRAS).
Siguranta/Rating ingredient:
In general, este considerata sigura, dar pot aparea efecte in anumite cazuri:
Posibile efecte:
- balonare,
- gaze intestinale,
- disconfort digestiv,
- efect laxativ usor (la consum mare).
Riscuri rare:
- blocaje intestinale (foarte rar),
- reactii alergice (extrem de rare).
Observatii importante:
- este o fibra - poate avea efect prebiotic benefic,
- consumul excesiv poate deranja digestia.
Cazuri de probleme cu produse slab procesate
In trecut, au existat probleme cu anumite forme de guma de guar folosita in industrie (nu in alimente standard UE).
Controversa:
- unele produse tehnice au avut impuritati sau procesare necorespunzatoare,
- au aparut ingrijorari privind calitatea materiei prime.
Important: aceste situatii NU se refera la E412 din alimentele reglementate din UE.
INTREBARI FRECVENTE
1. Este guma de guar naturala?
Da, provine dintr-o planta, dar este procesata industrial.
2. Este periculoasa?
Nu, este considerata sigura in cantitatile folosite in alimente.
3. Este acelasi lucru cu glutenul?
Nu. Este fara gluten si este folosita des in produse gluten-free.
4. Poate ajuta digestia?
Da, fiind fibra solubila, poate sustine flora intestinala.
5. Este buna pentru slabit?
Poate ajuta indirect prin senzatia de satietate, dar nu contribuie direct la procesul de slabire.
Citeste mai mult
Sinonime: E463
Functii: stabilizator, emulgator
Descriere:
Se obtine din celuloza, principalul polizaharid si constituent al lemnului si tuturor structurilor plantelor.
Se obtine in scop comercial din lemn si este propilat pe cale chimica.
Are multiple utilizari, in principal ca agent de ingrosare, dar si ca umplutura, fibre dietetice, agent antiaglomerant si emulgator.
Este similara cu celuloza dar are o solubilitate mai buna in apa.
Siguranta/Rating ingredient:
-
Concentratiile mari pot cauza probleme intestinale, cum ar fi balonarea, constipatia si diareea.
Citeste mai mult
Descriere:
Exista 2 tipuri de drojdie – cea folosita in fabricarea berii si cea folosita in industria alimentara. Drojdia de bere este bogata in:
-
Acid folic
-
Complexul de vitamina B (fara B12)
-
Potasiu
-
Tiamina
-
Niacina (vitamin B3)
-
Crom
-
Seleniu
-
Zinc
Alte valori nutritionale (per 2 linguri):
-
116 calorii
-
70 mg de sodiu
-
13 g de carbohidrati
-
6 g de fibre
-
16 g de proteine
-
0 grasimi
Conform Codex Alimentarius, drojdia se regaseste in grupa 12.8 Drojdie si produse din drojdie: inclusiv drojdia folosita in brutarii si produsele orientale folosite in productia bauturilor alcoolice.
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
-
hidroxianisol butilat - 200 mg/kg 15
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), drojdia poate contine:
-
Esteri de sorbitan (E 491-495) - numai drojdie uscata și drojdie pentru panificatie
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de drojdie poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Probleme la nivel digestiv (crampe, balonari, gaze)
-
Candida
Consumul de drojdie nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Functii: potentiator de gust, conservant, agent de textura, agent de intarire
Descriere:
Sarea (clorura de sodiu, NaCl) este un compus mineral esential pentru viata, utilizat atat in alimentatie, cat si in industrie. Are rol in reglarea echilibrului hidric al organismului, functionarea nervilor si contractia musculara.
Tipuri de sare:
- sare de masa – rafinata, contine aditivi antiaglomeranti.
- sare de mare – obtinuta prin evaporarea apei de mare, contine minerale suplimentare.
- sare de Himalaya – roz, bogata in oligoelemente.
- sare kosher – granulatie mai mare, folosita in bucatarie.
Sarea are mai multe utilizari in alimentatie, printre care mentionam urmatoarele:
- potentiator de gust: intensifica si echilibreaza aromele din mancare.
- conservant: previne dezvoltarea bacteriilor in alimente precum muraturile, branzeturile si carnea sarata.
- agent de textura: contribuie la structura painii si a produselor de patiserie, controland activitatea glutenului.
- controleaza fermentatia: regleaza cresterea drojdiei in produse de panificatie.
- agent de intarire: folosit la conservarea legumelor si fructelor pentru a le mentine fermitatea.
Consumul moderat de sare are mai multe beneficii pentru sanatate, deoarece sodiul din compozitia sa este esential pentru functionarea organismului.
Beneficiile consumului moderat de sare:
- regleaza echilibrul hidric
- ajuta la transmiterea impulsurilor nervoase.
- sustine contractia musculara
- ajuta la absorbtia nutrientilor: contribuie la transportul glucozei si aminoacizilor in celule.
Potrivit specialistilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), consumul de sare (sodiu) ar trebui sa fie mai mic de 5 grame pe zi pentru adulti, ceea ce corespunde aproximativ unei lingurite rase.
Recomandari de consum general:
- adulti: 5 g/zi
- copii (2-15 ani): mai putin decat adultii, in functie de varsta
- sugari (<2 ani): evitarea adaugarii de sare in alimentatie
Conform Codex Alimentarius, Standardul 150-1985, sarea se regaseste in categoria 12.0 Saruri, condimente, supe, sosuri, salate si produse proteice, grupa 12.1 Sare si inlocuitori de sare, subgrupa 12.1.1. Sare: clorura de sodiu (sare de masa, iodata, iodata fluorizata, dendritica).
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de sare poate cauza:
- Hipertensiune arteriala
- Pietre la rinichi
- Boli cardiovasculare
- Osteoporoza
- Probleme la nivelul tiroidei
Descriere:
Fibrele dietetice sau alimentare se refera la toate tipurile de vegetale pe care organismul nu le poate digera sau absorbi.
Spre deosebire de alte produse alimentare, cum ar fi grasimile, proteinele sau carbohidratii, pe care organismul le descompune si le absoarbe, fibrele nu sunt digerate de catre organism.
Fibrele sunt de doua tipuri:
-
care nu se dizolva in apa (insolubile) - faina din grau nerafinata, tarate din grau, oleaginoase si diferite tipuri de legume.
-
care se dizolva in apa (solubile) ovaz, mazare, fasole, mere, citrice, morcovi.
Beneficii:
• ajuta la mentinerea sanatatii colonului prin scaderea riscului de a dezvolta hemoroizi si diverticuli
• reduce nivelul colesterolului din sange -
• tine sub control nivelul de zahar din sange
• contribuie la stoparea procesului de pierdere in greutate in cazul pacientilor cu SIDA.
• se presupune ca ar avea efect pozitiv in cazul cancerului colorectal
Cele mai bune alegeri privind fibrele dietetice sunt:
- cereale si produse din cereale integrale;
- fructe;
- legume: fasole, mazare, etc.;
- nuci si seminte.
- consumul ridicat de fibre impune si cresterea consumului de apa. Prin absorbirea apei, fibrele ajuta la detoxifierea organismului si la golirea colonului, prevenind astfel constipatia.
- fibrele vor fi introduse treptat in dieta pentru a oferi timp tractului gastrointestinal sa se adapteze, in caz contrat puteti manifesta: balonare, flatulenta, crampe abdominale;
Sursa: www.sfatulmedicului.ro
Siguranta/Rating ingredient:
Food and Drug Administration (FDA) permite folosirea acestui ingredient ca substanta ce poate fi adaugata la mancare.
Citeste mai mult
Descriere:
Conform Regulamentului nr. 1334/2008 privind aromele si anumite ingrediente alimentare cu proprietati aromatizante destinate utilizarii in si pe produsele alimentare, aromele “se utilizeaza pentru a imbunatati sau modifica mirosul si/sau gustul produselor alimentare, in beneficiul consumatorului”.
Termenul “arome” se refera la produsele:
- “care nu sunt destinate consumului sub aceasta forma, care sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau a le modifica mirosul si/sau gustul;
- compuse sau formate din urmatoarele categorii: substante aromatizante, preparate aromatizante, arome obtinute prin tratament termic, precursori de arome, alte arome sau amestecuri ale acestora.”
Substanta aromatizanta – “substanta chimica definita cu proprietati aromatizante”.
Preparatele aromatizante - “arome, altele decât substantele chimice definite, obtinute din materii de origine vegetala, animala sau microbiologica, prin procese fizice, enzimatice sau microbiologice corespunzatoare, fie in stare bruta, fie dupa procesarea pentru consumul uman”.
Aroma obtinuta prin tratament termic – “produs obtinut dupa tratamentul termic al unui amestec de ingrediente care nu au in mod obligatoriu proprietati aromatizante, dintre care cel putin unul contine azot (gruparea amino) si altul este un zahar reducator”.
Aroma de fum – “produs obtinut prin fractionarea si purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fractii primare de gudron si/sau arome de fum derivate”.
Precursorii de arome (carbohidratii, oligopeptidele si aminoacizii) – “confera aroma alimentelor prin reactiile chimice care au loc in timpul procesarii alimentelor”.
Aromele pot de asemenea contine aditivi alimentari (conform Regulamentului (UE) nr. 1130/2011):
- Sorbitol, Manitol, Isomalt, Maltitol, Lactitol, Xilitol, Eritritol
- Acid sorbic si sorbati, Acid benzoic, Benzoat de sodiu, Benzoat de potasiu, Benzoat de calciu
- Galat de propil, Galat de octil, Galat de dodecil, Butilhidrochinona tertiara (TBHQ), Butilhidroxianisol butilat (BHA)
- Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati
- Extracte de rozmarin
- Guma Karaya
- Konjac
- Polisorbati
- Beta-ciclodextrina
- Dioxid de siliciu
- Dimetil polisiloxan
- Ceara de albine
- Trietil citrat
- Diacetat de gliceril (diacetina)
- Triacetat de glicerina (triacetina)
- Propan-1, 2-diol (propilenglicol)
- Alcool benzilic
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de arome poate cauza:
- Inrautatirea astmului
- Reactii alergice
- Cancer
- Ameteli
Consumul de arome nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Descriere:
Semintele de lupin sunt considerate "superioare" celor de soia in anumite aplicatii.
Acestea contin mai multe proteine si mai putine grasimi.
Ca sursa de hrana, acestea nu contin gluten si au o cantitate ridicata de fibre alimentare, aminoacizi si antioxidanti; sunt considerate a fi prebiotice.
Semintele de lupin contin proteine in proportie de 30-43% din bob.
Aceste proteine sunt solubile in apa sau in solutie de sare: albuminele constituie 13% pe cand globulinele – 87%.
Studiile au aratat ca proteinele din lupin pot fi folosite în mezeluri ca un nutritiv proteic fiziologic valoros.
Siguranta/Rating ingredient:
In cazul alergiei, lupina poate provoca reactii severe, incluzand anafilaxie, dar s-au raportat foarte putine cazuri de alergie la lupin.
Citeste mai mult
Sinonime: E472
Functii: Emulgator, stabilizator
Descriere:
-
Esteri ai grasimilor sintetice, produsi din glicerol, acizi grasi naturali si alti acizi organici (acetic, lactic, tartric, citric). Acizii grasi sunt in principal de origine vegetala, dar pot fi folosite si grasimi de origine animala.
Tipuri de esteri ai mono si digliceridelor
-
E472a Esteri ai mono si digliceridelor cu acidul acetic
-
E472b Ester ai mono si digliceridelor cu acidul lactic
-
E472c Esteri ai mono si digliceridelor cu acidul citric
-
E472d Esteri ai mono si digliceridelor cu acidul tartric
-
E472e Esteri ai mono si digliceridelor cu acidul diacetiltartric
-
E462f Esteri combinati (tartric, acetic) ai mono si digliceridelor
Doza zilnica recomandata: Nedeterminata, exceptand 30 mg/kg corp acid tartric pentru E472d-f.
Siguranta/Rating ingredient:
Nu se cunosc efectele secundare ale acestor ingrediente
Citeste mai mult
Important! Informatiile despre ingredientele si produsele prezentate pe site-ul www.alegesanatos.ro au caracter informativ, sunt realizate utilizand informatiile oferite de producator privind ingredientele si nu inlocuiesc indicatiile unui medic sau ale unui specialist. Va recomandam sa cereti o opinie avizata inainte de a cumpara un produs, daca nu sunteti sigur ca vi se potriveste.
Va rugam sa cititi cu atentie lista de ingrediente, atentionarile si instructiunile tiparite pe produs inainte de a-l consuma sau folosi. Este posibil ca in unele cazuri lista de ingrediente a unui produs sa se schimbe, iar aceste informatii sa nu ajunga la noi in timp util. Aparitia efectelor adverse mentionate pe site in urma consumului sau folosirii unui produs nu este obligatorie si poate varia de la o persoana la alta, in functie de starea de sanatate, varsta si stilul de viata.
