Produs din carne fiert si afumat. Eticheta curata; Fara gluten, fara amidon, fara MDM, fara soia, fara coloranti sintetici, fara monoglutamat de sodiu adaugat.
Contine carne de porc: pulpa.
Pentru o descriere amanuntita, dati click pe oricare dintre ingredientele de mai jos:
Grad de risc ingrediente:
Descriere:
In stare naturala, carnea de porc este saraca in clorura de sodiu si are un continut bogat de proteine.
Contine:
-
vitamine (vitamina B6, B12, acid nicotinic, tiamina, riboflavina)
-
minerale (fier, magneziu,fosfor, potasiu si zinc)
Valori nutritive 100 de grame:
-
Energie 1,013 kJ (242 kcal)
-
Grasimi 13.92 g
-
Gr. saturate 5.230 g
-
Gr. monounsaturate 6.190 g
-
Gr. polisaturate 1.200 g
-
Proteine 27.32 g
-
Acid aspartic 2.512 g
-
Acidul glutamic 4.215 g
-
Apa 57.87 g
-
Vitamina A 2 μg (0%)
-
Vitamina B6 0.464 mg (36%)
-
Vitamina B12 0.70 μg (29%)
-
Vitamina C 0.6 mg (1%)
-
Calciu 19 mg (2%)
-
Fier 0.87 mg (7%)
-
Magnesiu 28 mg (8%
-
Fosfor 246 mg (35%)
-
Potasiu 423 mg (9%)
-
Sodiu 62 mg (3%)
-
Zinc 2.39 mg (24%)
Cantitatea de grasime din carnea de porc depinde de partea din care provine (piept, cotlet, ceafa, pulpa etc).
Carnea de porc contine mai multe grasimi nesaturate decat grasimi saturate.
De asemenea, contine acid linoleic conjugat care este un bun aliat al organismului impotriva cancerului sau al bolilor cardiovasculare.
Consumata in cantitati moderate, carnea de porc este o buna sursa de energie, avand efecte benefice asupra pielii, ochilor, sistemului nervos, oaselor si performantelor mentale. Prin continutul de antioxidanti esentiali, carnea de porc asigura o mai buna imunitate a organismului.
Siguranta/Rating ingredient:
Carnea de porc poate fi purtatoare de paraziti sau boli latente, de exemplu trichinela si taenia solium.
Trichinela - un vierme minuscul ce traieste in muschiul porcului - poate provoca - la om, prin consumul carnii de porc - o boala parazitara denumita Trichineloza.
Semne si simptome:
-
Majoritatea infectiilor cu trichineloza sunt asimptomatice si nu prezinta complicatii, dar eixista si infectii grave care pot reprezenta un pericol pentru sanatate.
Principalele simptome sunt:
-
diaree, greata (in primele zile de la infectare)
-
dureri abdominale
-
dureri de cap, febra, tuse, lacrimare, dureri musculare (in momentul in care viermii migreaza in organism)
Cele mai grave complicatii sunt reprezentate de patrunderea viermilor in sistemul nervos central, unde, desi nu pot supravietui, pot provoca deficite neurologice importante sau chiar deces.
Taenia solium, o specie de viermi plati care patrund in organism odata cu ingerarea unei carni nepreparate sau insuficient preparate termic. Acesti viermi provoaca o boala parazitara denumita Teniaza.
Principalele simptome ale acestei boli sunt:
-
dureri abdominale difuze
-
lipsa apetitului alimentar
-
scaderea in greutate
-
migrena persistenta
-
greata, varsaturi
Sursa: www.sfatulmedicului.ro
Citeste mai mult
Descriere:
Conform Codex Alimentarius, apa se regaseste in categoria 14.0 Bauturi, excluzand produsele lactate, grupa 14.1 Bauturi non-alcoolice, subgrupa 14.1.1 Ape: ape naturale sau imbuteliate, carbonate sau nu.
Conform celor 2 legi in vigoare - Legea nr. 458 din 08/07/2002 privind calitatea apei potabile si Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile), apa potabila (si deci si cea folosita in industria alimentara) este apa destinata consumului uman:
„a) orice tip de apa in stare naturala sau dupa tratare, folosita pentru baut, la prepararea hranei,ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei si indiferent daca este furnizata prin retea de distributie, din rezervor sau este distribuita in sticle ori in alte recipiente;
b) toate tipurile de apa folosita ca sursa in industria alimentara pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substantelor destinate consumului uman.
c) apa provenind din surse locale, precum fantani, izvoare etc., folosita pentru baut, gatit sau in alte scopuri casnice.
Apa potabila trebuie sa fie sanogena si curata, indeplinind urmatoarele conditii:
a) sa fie lipsita de microorganisme, paraziti sau substante care, prin numar sau concentratie, pot constitui un pericol potential pentru sanatatea umana;
b) sa intruneasca cerintele minime prevazute in lege.”
De asemenea, apa potabila trebuie sa nu contina:
-
Bacterii coliforme
-
Escherichia coli (E.coli)
-
Enterococi
-
Pseudomonas aeruginosa
-
Clostridium perfringens
Conform Normei tehnice (HG 1020/2005) de exploatare si comercializare a apelor minerale naturale, exista un numar de compusi prezenti in mod natural in apele minerale naturale ale caror limite maxime, daca sunt depasite, pot constitui un factor de risc pentru sanatatea publica:
-
Stibiu – 0,005 (mg/l)
-
Arsen – 0,01 (mg/l)
-
Bariu – 1,0 (mg/l)
-
Bor (mg/l)
-
Cadmiu – 0,003 (mg/l)
-
Crom – 0,05 (mg/l)
-
Cupru – 1,0 (mg/l)
-
Cianuri – 0,07 (mg/l)
-
Fluoruri – 5,03 (mg/l)
-
Plumb – 0,01 (mg/l)
-
Mangan – 0,5 (mg/l)
-
Mercur – 0,001 (mg/l)
-
Nichel – 0,020 (mg/l)
-
Nitrati – 50 (mg/l)
-
Nitriti – 0,1 (mg/l)
-
Seleniu – 0,01 (mg/l)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de apa contaminata poate cauza:
-
Methemoglobinemia
-
Cancer (gastric, in principal)
-
Intoxicatii si alergii
-
Afectiuni dermatologice
-
Toxicitate la nivelul diverselor organe
-
Hepatita
-
Dizenterie
-
Holera
In Uniunea Europeana, concentratia maxima pe care o poate contine apa potabila este de 50 de miligrame/litru. Conform medicilor insa, o concentratie de peste 10 mg/l nitraţi şi peste 0,05 mg/l nitriţi poate pune in pericol viata bebelusilor (
http://www.evz.ro/detalii/stiri/apa-imbuteliata-pericol-pentru-nou-nascuti-vezi-ce-cantitate-de-nitrati-contine-o-sticla-de.html).
Citeste mai mult
Functii: potentiator de gust, conservant, agent de textura, agent de intarire
Descriere:
Sarea (clorura de sodiu, NaCl) este un compus mineral esential pentru viata, utilizat atat in alimentatie, cat si in industrie. Are rol in reglarea echilibrului hidric al organismului, functionarea nervilor si contractia musculara.
Tipuri de sare:
- sare de masa – rafinata, contine aditivi antiaglomeranti.
- sare de mare – obtinuta prin evaporarea apei de mare, contine minerale suplimentare.
- sare de Himalaya – roz, bogata in oligoelemente.
- sare kosher – granulatie mai mare, folosita in bucatarie.
Sarea are mai multe utilizari in alimentatie, printre care mentionam urmatoarele:
- potentiator de gust: intensifica si echilibreaza aromele din mancare.
- conservant: previne dezvoltarea bacteriilor in alimente precum muraturile, branzeturile si carnea sarata.
- agent de textura: contribuie la structura painii si a produselor de patiserie, controland activitatea glutenului.
- controleaza fermentatia: regleaza cresterea drojdiei in produse de panificatie.
- agent de intarire: folosit la conservarea legumelor si fructelor pentru a le mentine fermitatea.
Consumul moderat de sare are mai multe beneficii pentru sanatate, deoarece sodiul din compozitia sa este esential pentru functionarea organismului.
Beneficiile consumului moderat de sare:
- regleaza echilibrul hidric
- ajuta la transmiterea impulsurilor nervoase.
- sustine contractia musculara
- ajuta la absorbtia nutrientilor: contribuie la transportul glucozei si aminoacizilor in celule.
Potrivit specialistilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), consumul de sare (sodiu) ar trebui sa fie mai mic de 5 grame pe zi pentru adulti, ceea ce corespunde aproximativ unei lingurite rase.
Recomandari de consum general:
- adulti: 5 g/zi
- copii (2-15 ani): mai putin decat adultii, in functie de varsta
- sugari (<2 ani): evitarea adaugarii de sare in alimentatie
Conform Codex Alimentarius, Standardul 150-1985, sarea se regaseste in categoria 12.0 Saruri, condimente, supe, sosuri, salate si produse proteice, grupa 12.1 Sare si inlocuitori de sare, subgrupa 12.1.1. Sare: clorura de sodiu (sare de masa, iodata, iodata fluorizata, dendritica).
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de sare poate cauza:
- Hipertensiune arteriala
- Pietre la rinichi
- Boli cardiovasculare
- Osteoporoza
- Probleme la nivelul tiroidei
Sinonime: GLUCOZA
Descriere:
Compusul organic, apartine clasei zaharidelor, are formula chimica C6H12O6.
Glucoza este o substanta solida, cristalizata, incolora si solubila in apa.
Are un gust dulce.
Principala sursa de energie a organismului.
Glucoza este esentiala in producerea proteinelor si in metabolismul lipidelor.
De asemenea, la cele mai multe plante si animale, este un precursor pentru vitamina C (acid ascorbic).
Obtinere: este unul dintre produsii de fotosinteza a plantelor si a unor procariote. Se gaseste indeosebi in sucul fructelor dulci ale plantelor.
Glucoza este folosita ca precursor la sinteza unor substante importante.
Amidonul, celuloza si glicogenul sunt polimeri (polizaharide) comuni ai sai.
Lactoza - zaharul din lapte, este o dizaharida compusa din glucoza si galactoza.
In zaharoza, o alta dizaharida importanta, glucoza este legata de fructoza.Glucoza intra in structura diglucidelor si poliglucidelor.
Prin oxidare in ficat se transforma in acid glucuronic, care are un rol important in glucuronoconjugare.
Cele mai importante forme de comercializare si folosire a glucozei:
-
sirop de glucoza - conține glucoza in concentratie de 32,40%;
-
glucoza tehnica - cu o concentrație de 75%;
-
glucoza cristalizata (tablete) - concentratie de 99%.
Utilizare:
-
Solutiile sub 5 % sunt utilizate pentru diluarea unor medicamente, pentru hidratare sau ca substituent energetic.
-
Solutia de glucoza 5 % este izotona si are aceleasi utilizari, fiind folosita cel mai des.
-
Solutiile de concentratii mai mari de 5 % (10, 20, 33, 40 %) sunt hipertonice si isi gasesc utilitatea ca diuretice osmotice (realizeaza deshidratare tisulara, foarte utila in edeme).
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de dextroza (glucoza) poate cauza:
-
Reactii alergice (poate contine urme de gluten)
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Diabet
-
Boli cardiovasculare
-
Probleme la nivelul dintilor (carii)
Consumul de dextroza (glucoza) nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: E451; TRIFOSFAT PENTASODIC; E451I, TRIPOLIFOSFAT DE SODIU; TRIFOSFAT PENTAPOTASIC; E451II
Functii: Emulsificatori; stabilizator, corector de aciditate.
Descriere:
Substante care fac posibila formarea si mentinerea unui amestec omogen intre doua sau mai multe faze nemiscibile.
Se utilizeaza in cantitate de pana la 3-5g/kg in siropuri, glazuri si toppinguri, in preparate dietetice speciale si in membrane comestibile.
In Codex Alimentarius acest ingredient are numarul E451. Face parte din categoria E-urilor suspecte.
Consumul frecvent nu este recomandat.
Siguranta/Rating ingredient:
Acest ingredient nu este permis in alimentele destinate sugarilor si copiilor mici.
Printre pericolele care pandesc organismul in urma consumarii e-urilor "suspecte" se numara: alergiile, dereglarile hormonale, tulburarile hepatice, bolile intestinale si ale ficatului, tulburarile hepato-biliare, tulburari ale tubului digestiv, tulburarile nervoase si cresterea nivelului de colesterol.
Consumul unei cantitati mari de fosfati poate avea efecte negative asupra organismului, mai ales in cazul persoanelor care sufera de afectiuni renale sau cardiovasculare.
Citeste mai mult
Sinonime: E 407
Functii: agent de ingrosare, agent de gelifiere, stabilizator, emulsifiant
Descriere:
CE ESTE CARAGENANUL
Caragenanul este un aditiv alimentar obtinut din algele rosii marine, in special din genurile Chondrus, Eucheuma si Gigartina. Este un polisaharid natural folosit pentru ingrosare, gelifiere si stabilizare a produselor alimentare.
In Codex Alimentarius apare cu denumirea E407 (caragenan alimentar) si E407a (poligeenan, forma degradata).
PRINCIPALELE FUNCTII ALE CARAGENANULUI IN ALIMENTATIE
1. agent de ingrosare - creste vascozitatea lichidelor fara a le modifica gustul
2. agent de gelifiere - Poate forma geluri ferme sau moi in functie de tipul de caragenan si de concentratie
3. stabilizator - previne separarea ingredientelor in produse lichide sau emulsii
4. emulsifiant auxiliar - ajuta la mentinerea amestecurilor de grasime si apa stabile
5. retine apa - pastreaza umiditatea in produsele alimentare si impiedica uscarea
6. imbunatateste textura produselor, confera produsei un aspect cremos si uniform
7. agent de suspensie - impiedica depunerea particulelor solide in lichide.
UNDE SE UTILIZEAZA CARAGENANUL
Caragenanul este utilizat in multiple domenii:
Industria alimentara:
- produse lactate: lapte, iaurt, branzeturi procesate
- bauturi vegetale: lapte de soia, lapte de migdale
- deserturi: budinci, jeleuri, inghetata
- carne procesata: mezeluri, conserve
- panificatie si produse de patiserie pentru textura si stabilitate
Industria farmaceutica: stabilizare pentru siropuri, capsule si produse lichide
Cosmetice si produse de ingrijire: creme, geluri, lotiuni datorita proprietatii de ingrosare
DOZA MAXIMA ADMISA DE CARAGENAN
In Uniunea Europeana, E407 este considerat sigur fara limite stricte, dar se recomanda un consum maxim intre 100-5000 mg/kg in functie de produs.
E407a (poligeenan) nu este aprobat pentru consum alimentar.
Siguranta/Rating ingredient:
CONSUMUL DE CARAGENAN: RISCURI SI EFECTE SECUNDARE
Poate provoca:
- inflamatii intestinale la unele persoane sensibile, mai ales in doze mari;
- balonare sau disconfort gastric la persoanele cu sindrom de colon iritabil sau sensibilitate digestiva.
Studiile pe animale au indicat modificari usoare ale metabolismului glucozei si al lipidelor, cresterea tranzitului intestinal (efect laxativ), la consumul cantitatilor foarte mari.
De asemenea, studiile efectuate pe animale folosind poligeenan (E407a) au aratat unele modificari inflamatorii care pot favoriza dezvoltarea tumorilor colonice, dar acesta este interzis in alimentatie.
Un studiu realizat de Cornucopia Institute in anul 2016 prezinta dovezi conform carora aditivul alimentar caragenan este asociat cu riscuri serioase pentru sanatate. Studiul se bazeaza pe o investigatie de trei ani si include date obtinute din 1.337 de raspunsuri la chestionare din partea consumatorilor care relateaza probleme de sanatate potential legate de consumul de caragenan. Conform raportului, aproape 4.000 de studii (pe animale sau in-vitro) indica faptul ca caragenanul provoaca inflamatii gastrointestinale si creste frecventa leziunilor intestinale, ulceratiilor si chiar a tumorilor maligne. Rezultatele reportate sugereaza, de asemenea, ca unele loturi de caragenan alimentar pot contine o proportie de pana la 25% de poligeenan, substanta recunoscuta a avea potential carcinogen.
REGLEMENTARI LEGISLATIVE PENTRU CARAGENAN
In Uniunea Europeana: Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 407 – Caragenan. In acelasi timp, este interzisa folosirea de E407a (poligeenan) in alimente.
In SUA (FDA): caragenanul este considerat un ingredient sigur (GRAS) pentru alimente procesate; poligeenanul nu este aprobat.
INTREBARI FRECVENTE DESPRE CARAGENAN
1. Caragenanul este natural?
Da, este derivat din algele rosii marine.
2. Caragenanul este sigur pentru copii si femei gravide?
Da, in dozele uzuale din alimentele procesate, dar poligeenanul trebuie evitat.
3. Caragenanul poate provoca alergii?
Rar, dar poate cauza balonare sau disconfort la persoane sensibile.
4. Cum diferentiem caragenanul alimentar de poligeenan?
Poligeenanul este obtinut prin degradarea chimica a caragenanului si nu este aprobat pentru consum.
BIBLIOGRAFIE / RESURSE SUPLIMENTARE
1. European Food Safety Autority (EFSA) - Re-evaluation of carrageenan (E407) and processed Eucheuma seaweed (E407a) as food additives - https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/825
2. International Food Aditives Council - Carrageenan - https://www.foodingredientfacts.org/facts-on-food-ingredients/sources-of-food-ingredients/carrageenan/
3. "Carrageenan: New Studies Reinforce Link to Inflammation, Cancer, and Diabetes", Cornucopia Institute - https://www.cornucopia.org/wp-content/uploads/2016/04/CarageenanReport-2016.pdf
4. Regulamentul nr. 1130/2011 al Comisiei UE din 11 noiembrie 2011 de modificare a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European si al Consiliului privind aditivii alimentari.
Citeste mai mult
Functii: potentiator de gust si aroma
Descriere:
Extractul de drojdie este obtinut prin descompunerea celulelor de drojdie (de obicei Saccharomyces cerevisiae), proces ce elibereaza proteine, peptide si aminoacizi. Este un ingredient folosit frecvent în alimentatie si in produse procesate pentru a obtine un gust "umami", adica un gust savuros.
Extractul de drojdie contine acid glutamic, un aminoacid natural, care se gaseste in mod natural in multe alimente, inclusiv rosii, branzeturi, carne, alge si drojdii. Acidul glutamic este acelasi compus gasit si in glutamatul monosodic (MSG) care este un potentiator de gust adesea folosit in produsele procesate.
Functii ale extractului de drojdie:
1. aromatizant natural - extractul de drojdie contine aminoacizi, peptide si proteine care ii confera un gust umami natural. Asadar, este folosit pentru a intensifica aroma alimentelor fara adaos de glutamat monosodic.
2. surse de nutrienti - este bogat in vitamine din complexul B (B1, B2, B3, B6, B12) si minerale (magnesium, zinc, fier). Poate fi utilizat in alimente fortifiate sau suplimente nutritive.
3. agent de fermentatie - in anumite preparate, extractul poate contribui la procesul de fermentatie sau la dezvoltarea aromelor complexe (ex: sosuri, produse de panificatie).
4. stimulant de aroma in procesare - este folosit in produse procesate, cum ar fi supe instant, sosuri, snack-uri, pentru a imbunatati gustul fara adaosuri chimice.
Extractul de drojdie este un ingredient folosit intr-o mare varietate de alimente ambalate, inclusiv mancaruri congelate, biscuiti, junk food, sosuri si multe altele.
Nu exista o doza zilnica oficiala recomandata pentru extractul de drojdie, deoarece este considerat un ingredient alimentar sigur in cantitati uzuale de consum.
Reactii adverse 0 00:
- Alergii / Imunotoxicitate:
- Da
- Probleme la nivel endocrin:
- Da
- Neurotoxicitate:
- Da
- Ecotoxicologie:
- Da
Siguranta/Rating ingredient:
Extractul de drojdie este adesea asociat cu E621 (glutamat monosodic) deoarece ambele contin acid glutamic, un aminoacid natural responsabil pentru gustul umami. Totusi, extractul de drojdie nu contine automat glutamat monosodic. Acidul glutamic prezent in extractul de drojdie exista in mod natural, ca parte a proteinelor si peptidelor, si nu a fost combinat cu sodiu pentru a forma glutamat monosodic.
Asadar, extractul de drojdie este un ingredient natural, folosit pentru aroma "umami" si aport de nutrienti, iar doar in cazul in care producatorul adauga explicit glutamat monosodic, acesta ar fi prezent pe eticheta ca E621, nu ca parte componenta a extractului de drojdie.
Autoritati precum FDA (SUA) si EFSA (UE) clasifica extractul de drojdie ca fiind sigur pentru consum.
Nu este considerat un aditiv problematic si nu are limite de consum strict reglementate, tocmai pentru ca nu prezinta riscuri semnificative in dieta normala.
Reactiile adverse sunt rare, apar doar la persoane foarte sensibile la aminoacizi liberi sau glutamat.
Citeste mai mult
Sinonime: E301
Functii: antioxidant
Descriere:
-
Sarea de sodiu a acidului ascorbic (vitamina C, un acid natural), care se gaseste in mod natural in majoritatea fructelor si legumelor.
Este sintetizata de catre bacterii prin fermentarea glucozei, urmata de oxidare chimica.
Cand este adaugat in alimente el functioneaza ca antioxidant si ameliorator pentru paine.
Previne imbrunarea fructelor cat si formarea nitrozaminelor in carne.
In Codex Alimentarius acest ingredient are numarul E301. Face parte din categoria E-urilor inofensive.
Citeste mai mult
Descriere:
Conform Regulamentului nr. 1334/2008 privind aromele si anumite ingrediente alimentare cu proprietati aromatizante destinate utilizarii in si pe produsele alimentare, aromele “se utilizeaza pentru a imbunatati sau modifica mirosul si/sau gustul produselor alimentare, in beneficiul consumatorului”.
Termenul “arome” se refera la produsele:
- “care nu sunt destinate consumului sub aceasta forma, care sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau a le modifica mirosul si/sau gustul;
- compuse sau formate din urmatoarele categorii: substante aromatizante, preparate aromatizante, arome obtinute prin tratament termic, precursori de arome, alte arome sau amestecuri ale acestora.”
Substanta aromatizanta – “substanta chimica definita cu proprietati aromatizante”.
Preparatele aromatizante - “arome, altele decât substantele chimice definite, obtinute din materii de origine vegetala, animala sau microbiologica, prin procese fizice, enzimatice sau microbiologice corespunzatoare, fie in stare bruta, fie dupa procesarea pentru consumul uman”.
Aroma obtinuta prin tratament termic – “produs obtinut dupa tratamentul termic al unui amestec de ingrediente care nu au in mod obligatoriu proprietati aromatizante, dintre care cel putin unul contine azot (gruparea amino) si altul este un zahar reducator”.
Aroma de fum – “produs obtinut prin fractionarea si purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fractii primare de gudron si/sau arome de fum derivate”.
Precursorii de arome (carbohidratii, oligopeptidele si aminoacizii) – “confera aroma alimentelor prin reactiile chimice care au loc in timpul procesarii alimentelor”.
Aromele pot de asemenea contine aditivi alimentari (conform Regulamentului (UE) nr. 1130/2011):
- Sorbitol, Manitol, Isomalt, Maltitol, Lactitol, Xilitol, Eritritol
- Acid sorbic si sorbati, Acid benzoic, Benzoat de sodiu, Benzoat de potasiu, Benzoat de calciu
- Galat de propil, Galat de octil, Galat de dodecil, Butilhidrochinona tertiara (TBHQ), Butilhidroxianisol butilat (BHA)
- Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati
- Extracte de rozmarin
- Guma Karaya
- Konjac
- Polisorbati
- Beta-ciclodextrina
- Dioxid de siliciu
- Dimetil polisiloxan
- Ceara de albine
- Trietil citrat
- Diacetat de gliceril (diacetina)
- Triacetat de glicerina (triacetina)
- Propan-1, 2-diol (propilenglicol)
- Alcool benzilic
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de arome poate cauza:
- Inrautatirea astmului
- Reactii alergice
- Cancer
- Ameteli
Consumul de arome nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Descriere:
Fibrele dietetice sau alimentare se refera la toate tipurile de vegetale pe care organismul nu le poate digera sau absorbi.
Spre deosebire de alte produse alimentare, cum ar fi grasimile, proteinele sau carbohidratii, pe care organismul le descompune si le absoarbe, fibrele nu sunt digerate de catre organism.
Fibrele sunt de doua tipuri:
-
care nu se dizolva in apa (insolubile) - faina din grau nerafinata, tarate din grau, oleaginoase si diferite tipuri de legume.
-
care se dizolva in apa (solubile) ovaz, mazare, fasole, mere, citrice, morcovi.
Beneficii:
• ajuta la mentinerea sanatatii colonului prin scaderea riscului de a dezvolta hemoroizi si diverticuli
• reduce nivelul colesterolului din sange -
• tine sub control nivelul de zahar din sange
• contribuie la stoparea procesului de pierdere in greutate in cazul pacientilor cu SIDA.
• se presupune ca ar avea efect pozitiv in cazul cancerului colorectal
Cele mai bune alegeri privind fibrele dietetice sunt:
- cereale si produse din cereale integrale;
- fructe;
- legume: fasole, mazare, etc.;
- nuci si seminte.
- consumul ridicat de fibre impune si cresterea consumului de apa. Prin absorbirea apei, fibrele ajuta la detoxifierea organismului si la golirea colonului, prevenind astfel constipatia.
- fibrele vor fi introduse treptat in dieta pentru a oferi timp tractului gastrointestinal sa se adapteze, in caz contrat puteti manifesta: balonare, flatulenta, crampe abdominale;
Sursa: www.sfatulmedicului.ro
Siguranta/Rating ingredient:
Food and Drug Administration (FDA) permite folosirea acestui ingredient ca substanta ce poate fi adaugata la mancare.
Citeste mai mult
Descriere:
Extractul de condimente se obtine prin macerarea unui grup de condimente in alcool etilic timp de o anumita perioada de timp.
Extractul de condimente este folosit pentru a da o aroma specifica produselor alimentare (carne, prajituri, copturi etc.)
Condimentele provin din coaja, radacina, fructele si semintele plantelor si copacilor aromatici (piper, cuisoare, nucsoara, scortisoara, ghimbir, sofran, curcuma, paprika).
Conform Codex Alimentarius, condimentele se regasesc in grupa 12.2 Ierburi, condimente, arome si produse de asezonare, subgrupa 12.2.1 Ierburi si condimente: ierburile si condimentele sunt in general derivate din surse botanice, putand fi deshidratate, macinate sau intregi.
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
-
Polisorbati - 2000 mg/kg
-
Sucraloza (Trichlorogalactosucrose) - 400 mg/kg
-
Sulfiti - 150 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (care a intrat in vigoare la 1 iunie 2013), condimentele pot contine:
-
Dioxid de sulf – sulfiti (E 220-228)
-
Celuloza (E 460)
-
Saruri de sodiu, potasiu si calciu ale acizilor grasi (E 470a)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de extract de condimente poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Probleme la nivel digestiv
-
Intreruperi de sarcina (in cazul cantitatilor mari, in concentratie mare)
-
Cancer gastric (in cazul unui consum continuu, in cantitati foarte mari)
-
Interferente asupra efectului anumitor medicamente
Consumul de extract de condimente nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: E250; AZOTIT DE SODIU
Functii: conservant artificial, colorant
Descriere:
CE ESTE NITRITUL DE SODIU
Nitritul de sodiu (NaNO2) este un aditiv alimentar utilizat, cunoscut sub denumirea E250, folosit in principal ca agent de fixare a culorii si conservant.
CUM SE FOLOSESTE NITRITUL DE SODIU IN ALIMENTATIE
In industria carnii procesate (carnati, bacon, mezeluri afumate) nitritul de sodiu este folosit pentru a inhiba germenii patogeni (in special Clostridium botulinum), pentru a fixa culoarea roz–rosie specifica produselor de carne, pentru a forma gustul si ca inhibitor de oxidare.
Conservant
- inhiba dezvoltarea bacteriei Clostridium botulinum, responsabila de botulism, o boala grava
- previne alterarea alimentelor si prelungeste perioada de valabilitate a produselor din carne procesata
Agent de fixare a culorii
- confera carnii procesate (carnati, bacon, mezeluri) culoarea roz-rosie caracteristica
- fara nitrit, carnea se poate inchide la culoare, aspect neatractiv pentru consumatori
Formator de aroma si gust
- participa la formarea gustului specific produselor din carne
- este responsabil partial pentru aroma specifica a carnii afumate sau procesate
Inhibitor de oxidare
- incetineste rancezirea grasimilor din carne prin oxidarea lipidica
- ajuta la pastrarea proprietatilor organoleptice (gust, miros, culoare) pe durata depozitarii
DOZA MAXIMA ADMISA
Doza maxima zilnica pentru nitritul de sodiu (E250) este de 0.07 mg/kg.
CANTITATEA DE NITRIT DE SODIU PERMISA PENTRU ADAUGAREA IN ALIMENTE
Conform reglementarilor in Uniunea Europeana, exista limite pentru cantitatea maxima permisa de nitriti si nitrati (E249-E252) in diferite categorii de alimente.
De exemplu, noua reglementare EU (2023/2108) reduce aceste limite, iar pentru produsele de carne din UE, limitele sunt de aproximativ 150 mg/kg pentru nitriti/nitrati in produsele de carne neprelucrate termic
REGLEMENTARI LEGISLATIVE
In UE, aditivii alimentari sunt reglementati prin Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari. Nitritul de sodiu (E250) si nitritii/nitratii in general (E249-E252) apar in Anexele acestei reglementari.
Siguranta/Rating ingredient:
RISCURI ASOCIATE CU CONSUMUL DE NITRIT DE SODIU
1. Formarea de nitrozamine atunci cand nitritul reactioneaza cu amine in alimente sau in stomac, mai ales la preparare la temperaturi ridicate. Aceste nitrosamine sunt cunoscute ca avand potential carcinogen.
2. Consumul ridicat de alimente procesate cu nitriti a fost asociat cu un risc mai mare de anumite tipuri de cancer: de exemplu, intr-un studiu mare, utilizarea nitritilor a fost legata de un risc mai mare de cancer de prostata.
3. Toxicitate acuta: nitritul poate induce methemoglobinemie (hemoglobina este oxidata intr-o forma ce nu mai transporta eficient oxigenul). Simptome: dificultati de respiratie, cianoza, colaps.
Alte efecte potentiale: probleme cardiovasculare, neurologice, daca expunerea e ridicata.
Observatii
Nu toate efectele sunt certe, iar riscurile cresc odata cu expunerea - consumul moderat in limite reglementate e considerat sigur de autoritati.
Unele efecte grave apar la doze mult mai mari decat cele utilizate ca aditiv alimentar; totusi prudenta este justificata.
INTREBARI FRECVENTE DESPRE NITRITUL DE SODIU
1. De ce se adauga nitritul de sodiu in carne?
Pentru a inhiba cresterea unor bacterii periculoase (ex: Clostridium botulinum), pentru a fixa culoarea specifica carnii si pentru a contribui la gustul si siguranta produsului.
2. Este nitritul de sodiu periculos?
Utilizat in limite reglementate, este considerat sigur de autoritati. Totusi, consumul excesiv sau prepararea alimentelor la temperaturi mari poate conduce la formarea de nitrosamine si riscuri asociate.
3. Cat inseamna doza zilnica maxima de 0,07 mg/kg pe zi?
Inseamna ca, pentru o persoana cu o greutate de 70 kg, consumul zilnic sigur estimat este de aproximativ 0,07 x 70 = 4,9 mg de nitrit pe zi, din toate sursele.
4. Cum pot sa reduc expunerea la nitrit de sodiu?
Limiteaza consumul de carne procesata care contine nitriti, consuma o dieta variata cu multe legume si minim ultra-procesate.
5. Are nitritul de sodiu vreun rol benefic?
In alimentatie: siguranta alimentara. In organism: exista studii ce arata ca nitritii/nitratii pot fi implicati in generarea de oxid nitric, cu potential benefic cardiovascular, dar acest lucru nu justifica utilizarea aditiva peste limite si nu compenseaza riscurile cand expunerea e mare.
BIBLIOGRAFIE
1. Research Gate - Re-evaluation of potassium nitrite (E 249) and sodium nitrite (E 250) as food additives - https://www.researchgate.net/publication/317608200_Re-evaluation_of_potassium_nitrite_E_249_and_sodium_nitrite_E_250_as_food_additives
2. Merieux NutriScience - EU set New Reduced Limits for the Use of Nitrites and Nitrates as Food Additives - https://www.merieuxnutrisciences.com/new-reduced-limits-for-the-use-of-nitrites-and-nitrates-as-food-additives/
3. Are Nitrates and Nitrites in Foods Harmful? - https://www.healthline.com/nutrition/are-nitrates-and-nitrites-harmful
4. National Library of Medicine - Nitrites in Cured Meats, Health Risk Issues, Alternatives to Nitrites: A Review - https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9654915/
5. National Library of Medicine Sodium nitrite food poisoning in one family https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30293223/
6. WebMD - Is Sodium Nitrate Safe? https://www.webmd.com/diet/is-sodium-nitrate-safe
Citeste mai mult
Important! Informatiile despre ingredientele si produsele prezentate pe site-ul www.alegesanatos.ro au caracter informativ, sunt realizate utilizand informatiile oferite de producator privind ingredientele si nu inlocuiesc indicatiile unui medic sau ale unui specialist. Va recomandam sa cereti o opinie avizata inainte de a cumpara un produs, daca nu sunteti sigur ca vi se potriveste.
Va rugam sa cititi cu atentie lista de ingrediente, atentionarile si instructiunile tiparite pe produs inainte de a-l consuma sau folosi. Este posibil ca in unele cazuri lista de ingrediente a unui produs sa se schimbe, iar aceste informatii sa nu ajunga la noi in timp util. Aparitia efectelor adverse mentionate pe site in urma consumului sau folosirii unui produs nu este obligatorie si poate varia de la o persoana la alta, in functie de starea de sanatate, varsta si stilul de viata.
