Acest produs contine 21 ingrediente dintre care 19 ingrediente sunt considerate sigure, 6 ingrediente au risc mediu de dauna, 2 ingrediente prezinta risc mare de dauna.
Poate contine urme de susan, soia.
Pentru o descriere amanuntita, dati click pe oricare dintre ingredientele de mai jos:
Grad de risc ingrediente:
Descriere:
Faina de grau prezinta urmatoarele caracteristici nutritionale (1/4 cana):
- 100 de calorii
- 0,5 g de grasimi
- 21 g de carbohidrati
- 3 g de fibre
- 4 g de proteine
Conform Codex Alimentarius, Standardul 152-1985, faina de grau se regaseste in grupa 06.2 Fainuri si amidonuri (inclusiv pudra de soia), subgrupa 06.2.1 Fainuri: faina este produsa prin macinarea granelor, cerealelor, tuberculilor si miezul palmierului. In aceasta categorie intra: faina folosita in fabricarea pastelor, a produselor de cofetarie si patiserie, a painii si amestecuri de fainuri.
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
- azodicarbonamide - 45 mg/kg
- peroxid de benzoil - 75 mg/kg
- clor - 2500 mg/kg
- dioxid de clor - 30 mg/kg
- proteaze – gmp
- sulfiti - 200 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), faina poate contine:
- Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati (E 338-452)
- Acid ascorbic (E 300)
- L-cisteina (E 920)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de faina de grau poate cauza:
- Reactii alergice (intoleranta la gluten)
- Crestere in greutate
- Probleme la nivel digestiv
Consumul de faina de grau nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: ELAEIS GUINEENSIS
Descriere:
Uleiul de palmier (procesat) contine (per lingura):
-
120 calorii
-
13,6 g de grasimi (dintre care aproximativ 50% saturate, 40% mononesaturate si 10% polinesaturate)
-
2,17 mg de vitamina E
-
1,1 mcg de vitamina K
-
0 carbohidrati
-
0 proteine
Uleiul de palmier poate fi extras fie din pupla rosie a fructului de palmier (ulei de palmier rosu) sau din semintele aceluiasi fruct (ulei de palmier nucleu). Ceea ce ramane dupa extragerea din uleiul rosu a tuturor vitaminelor bune pentru cosmetica este ulterior rafinat, dezodorizat, albit si partial sau total hidrogenat, rezultand uleiul de palmier alb. Acesta este preferat industriei alimentare, iar uleiul rosu este isi dovedeste eficienta in cosmetica.
Conform Codex Alimentarius, Standardul 210-1999, uleiul de palmier se regaseste in categoria
02.0 Grasimi, uleiuri si emulsii grase, grupa
02.1 Grasimi si uleiuri esentiale fara apa, subgrupa
02.1.2 Uleiuri si grasimi vegetale: grasimi si uleiuri comestibile obtinute din plante(produsele pot proveni dintr-o singura planta sau promovate drept un amestec de uleiuri).
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
-
Esteri de ascorbil - 500 mg/kg 10
-
Hidroxianisol butilat - 200 mg/kg
-
Butilhidroxitoluen - 200 mg/kg
-
Beta-, Caroteni, Legume - 1000 mg/kg
-
Esteri ai acidului diacetiltartric si acizi grasi din glicerina - 10000 mg/kg
-
Rasina de guaiac - 1000 mg/kg
-
Citrati de izopropil - 200 mg/kg
-
Polidimetilsiloxan - 10 mg/kg
-
Polisorbati - 5000 mg/kg
-
Galat de propil - 200 mg/kg
-
Esteri propilenglicolici ai acizilor grasi - 10000 mg/kg
-
Citrat de stearil – gmp
-
Butylhydroquinone tertiar - 200 mg/kg
-
Thiodipropionate - 200 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), uleiul vegetal poate contine:
-
Acid lactic (E 270)
-
Acid ascorbic (E 300)
-
Esteri ai acizilor grasi cu acid ascorbic (E 304)
-
Extract bogat în tocoferol (E 306)
-
Alfa-tocoferol (E 307)
-
Gama-tocoferol (E 308)
-
Delta-tocoferol (E 309)
-
Galati, TBHQ si BHA, individual sau combinati (E 310-320)
-
Butilhidroxitoluen (BHT) (E 321)
-
Lecitine (E 322)
-
Acid citric (E 330)
-
Citrati de sodiu (E 331)
-
Citrati de potasiu (E 332)
-
Citrati de calciu (E 333)
-
Esteri ai acidului citric cu mono- si diglicerideler acizilor grasi (E 472c)
-
Extracte de rozmarin (E 392)
-
Dimetilpolisiloxan (E 900)
-
Monogliceride si digliceride ale acizilor grasi (E 471)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de ulei de palmier poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Boli cardiovasculare (cresterea colesterolului)
-
Probleme la nivelul ficatului
-
Toxicitate la nivelul organelor (in cazul uleiului de palmier procesat)
Consumul de ulei de palmier nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Rozmarinul contine:
-
Calciu
-
Fier
-
Magneziu
-
Vitaminele B-1, B-3 si C
-
Beta-caroten
-
Tiamina
-
Niacina (vitamin B3)
Acesta este un antioxidant recunoscut si pentru proprietatile sale antiinflamatorii.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de rozmarin poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Probleme pe timpul sarcinii (nu se recomanda folosirea sa de catre femeile insarcinate)
Consumul de extract de rozmarin nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Faina de porumb prezinta urmatoarele caracteristici nutritionale (per cana):
- 416 calorii
- 4,4 g de grasimi
- 11 g de proteine
- 89 g de carbohidrati
- 7,3 g de fibre
- 0% colesterol
- 9 mg de fier
- 6 mg de sodiu
- 106 mg de magneziu
- 300 mg de potasiu
- 16 mg de seleniu
Conform Codex Alimentarius, faina se regaseste in grupa 06.2 Fainuri si amidonuri (inclusiv pudra de soia), subgrupa 06.2.1 Fainuri: faina este produsa prin macinarea granelor, cerealelor, tuberculilor si miezul palmierului. In aceasta categorie intra: faina folosita in fabricarea pastelor, a produselor de cofetarie si patiserie, a painii si amestecuri de fainuri.
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
- azodicarbonamide - 45 mg/kg
- peroxid de benzoil - 75 mg/kg
- clor - 2500 mg/kg
- dioxid de clor - 30 mg/kg
- proteaze – gmp
- sulfiti - 200 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), faina poate contine:
- Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati (E 338-452)
- Acid ascorbic (E 300)
- L-cisteina (E 920)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de faina de porumb poate cauza:
Consumul de faina de porumb nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Conform Regulamentului nr. 1334/2008 privind aromele si anumite ingrediente alimentare cu proprietati aromatizante destinate utilizarii in si pe produsele alimentare, aromele “se utilizeaza pentru a imbunatati sau modifica mirosul si/sau gustul produselor alimentare, in beneficiul consumatorului”.
Termenul “arome” se refera la produsele:
- “care nu sunt destinate consumului sub aceasta forma, care sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau a le modifica mirosul si/sau gustul;
- compuse sau formate din urmatoarele categorii: substante aromatizante, preparate aromatizante, arome obtinute prin tratament termic, precursori de arome, alte arome sau amestecuri ale acestora.”
Substanta aromatizanta – “substanta chimica definita cu proprietati aromatizante”.
Preparatele aromatizante - “arome, altele decât substantele chimice definite, obtinute din materii de origine vegetala, animala sau microbiologica, prin procese fizice, enzimatice sau microbiologice corespunzatoare, fie in stare bruta, fie dupa procesarea pentru consumul uman”.
Aroma obtinuta prin tratament termic – “produs obtinut dupa tratamentul termic al unui amestec de ingrediente care nu au in mod obligatoriu proprietati aromatizante, dintre care cel putin unul contine azot (gruparea amino) si altul este un zahar reducator”.
Aroma de fum – “produs obtinut prin fractionarea si purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fractii primare de gudron si/sau arome de fum derivate”.
Precursorii de arome (carbohidratii, oligopeptidele si aminoacizii) – “confera aroma alimentelor prin reactiile chimice care au loc in timpul procesarii alimentelor”.
Aromele pot de asemenea contine aditivi alimentari (conform Regulamentului (UE) nr. 1130/2011):
- Sorbitol, Manitol, Isomalt, Maltitol, Lactitol, Xilitol, Eritritol
- Acid sorbic si sorbati, Acid benzoic, Benzoat de sodiu, Benzoat de potasiu, Benzoat de calciu
- Galat de propil, Galat de octil, Galat de dodecil, Butilhidrochinona tertiara (TBHQ), Butilhidroxianisol butilat (BHA)
- Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati
- Extracte de rozmarin
- Guma Karaya
- Konjac
- Polisorbati
- Beta-ciclodextrina
- Dioxid de siliciu
- Dimetil polisiloxan
- Ceara de albine
- Trietil citrat
- Diacetat de gliceril (diacetina)
- Triacetat de glicerina (triacetina)
- Propan-1, 2-diol (propilenglicol)
- Alcool benzilic
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de arome poate cauza:
- Inrautatirea astmului
- Reactii alergice
- Cancer
- Ameteli
Consumul de arome nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Pudra de zer comerciala (proteica) contine in general (30 g, care reprezinta si doza zilnica recomandata):
-
110 calorii
-
1,5 g de grasimi
-
2 g carbohidrati
-
22 g de proteine
Alte tipuri de pudra de zer: amara sau acida, dulce, demineralizata si fara lactoza.
Conform Codex Alimentarius, Standardul 289-1995, zerul praf se regaseste in grupa 01.8 Zer si produse din zer, excluzand branzeturile din zer, subgrupa 01.8.2 Zer uscat si produse din zer, excluzand branzeturile din zer. Pudra de zer este preparata prin pulverizarea sau trecerea zerului sau zerului acid (din care a fost indepartat in mare parte laptele) prin intermediul rolelor de uscare. Aditivi pe care ii poate contine:
-
Silicat de aluminiu - 10000 mg/kg
-
Peroxid de benzoil - 100 mg/kg
-
Siliat de calciu si aluminiu - 10000 mg/kg
-
Carbonat de calciu - 10000 mg/kg
-
Clorura de calciu – gmp
-
Hidroxid de calciu – gmp
-
Silicat de calciu - 10000 mg/kg
-
Fosfat de diamidon hidroxipropilat - 10000 mg/kg
-
Carbonat de magneziu - 10000 mg/kg
-
Oxid de magneziu - 10000 mg/kg
-
Silicat sintetic de magneziu - 10000 mg/kg
-
Celuloza microcristalina (gel de celuloza) - 10000 mg/kg
-
fosfati - 4400 mg/kg
-
carbonat de potasiu – gmp
-
clorura de potasiu – gmp
-
citrat de potasiu dihidrogenat – gmp
-
carbonat de potasiu hidrogenat – gmp
-
hidroxid de potasiu – gmp
-
celuloza pudra - 10000 mg/kg
-
dioxid de silicon amorf - 10000 mg/kg
-
aluminosilicat de sodiu - 10000 mg/kg
-
carbonat de sodiu – gmp
-
citrat de sodiu dihidrogenat – gmp
-
carbonat de sodiu hidrogenat – gmp
-
hidroxid de sodiu – gmp
-
carbonat de sodiu Sesqui – gmp
-
talc - 10000 mg/kg
-
citrat de tripotasiu – gmp
-
citrat de trisodiu - gmp
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de zer praf poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Osteoporoza
-
Probleme la nivelul rinichilor (in cazul unui consum continuu, in cantitati mari)
Consumul de zer praf nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Functii: potentiator de gust, conservant, agent de textura, agent de intarire
Descriere:
Sarea (clorura de sodiu, NaCl) este un compus mineral esential pentru viata, utilizat atat in alimentatie, cat si in industrie. Are rol in reglarea echilibrului hidric al organismului, functionarea nervilor si contractia musculara.
Tipuri de sare:
- sare de masa – rafinata, contine aditivi antiaglomeranti.
- sare de mare – obtinuta prin evaporarea apei de mare, contine minerale suplimentare.
- sare de Himalaya – roz, bogata in oligoelemente.
- sare kosher – granulatie mai mare, folosita in bucatarie.
Sarea are mai multe utilizari in alimentatie, printre care mentionam urmatoarele:
- potentiator de gust: intensifica si echilibreaza aromele din mancare.
- conservant: previne dezvoltarea bacteriilor in alimente precum muraturile, branzeturile si carnea sarata.
- agent de textura: contribuie la structura painii si a produselor de patiserie, controland activitatea glutenului.
- controleaza fermentatia: regleaza cresterea drojdiei in produse de panificatie.
- agent de intarire: folosit la conservarea legumelor si fructelor pentru a le mentine fermitatea.
Consumul moderat de sare are mai multe beneficii pentru sanatate, deoarece sodiul din compozitia sa este esential pentru functionarea organismului.
Beneficiile consumului moderat de sare:
- regleaza echilibrul hidric
- ajuta la transmiterea impulsurilor nervoase.
- sustine contractia musculara
- ajuta la absorbtia nutrientilor: contribuie la transportul glucozei si aminoacizilor in celule.
Potrivit specialistilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), consumul de sare (sodiu) ar trebui sa fie mai mic de 5 grame pe zi pentru adulti, ceea ce corespunde aproximativ unei lingurite rase.
Recomandari de consum general:
- adulti: 5 g/zi
- copii (2-15 ani): mai putin decat adultii, in functie de varsta
- sugari (<2 ani): evitarea adaugarii de sare in alimentatie
Conform Codex Alimentarius, Standardul 150-1985, sarea se regaseste in categoria 12.0 Saruri, condimente, supe, sosuri, salate si produse proteice, grupa 12.1 Sare si inlocuitori de sare, subgrupa 12.1.1. Sare: clorura de sodiu (sare de masa, iodata, iodata fluorizata, dendritica).
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de sare poate cauza:
- Hipertensiune arteriala
- Pietre la rinichi
- Boli cardiovasculare
- Osteoporoza
- Probleme la nivelul tiroidei
Citeste mai mult
Sinonime: GLUTAMAT MONOSODIC, MONOSODIUM GLUTAMATE, NATRIUM GLUTAMINAT, E 621; MONOGLUTAMAT DE SODIU
Functii: Potentiator de gust
Descriere:
- Sarea de sodiu a acidului glutamic.
- Rolul lui este de a da impresia creierului ca alimental consumat este foarte gustos.
- Este intalnit in mod natural in corpul uman si este responsabil, alaturi de alti nerotransmitatori (ca acidul aspartic), de functionarea corecta a sistemului nervos.
- Pentru o functionare corecta a creierului si a organelor interne, este absolut necesar sa existe un nivel echilibrat al concentratiei acestora in corp.
- In Codex Alimentarius, glutamatul monosodic are denumirea de E 621. Este considerat un aditiv periculos.
Reactii adverse 0 00:
- Toxicitate la nivelul organelor:
- Da
- Neurotoxicitate:
- Da
- Modificari celulare:
- Da
Siguranta/Rating ingredient:
Glutamatul este interzis in Australia, insa este tolerat in Statele Unite.
Glutamatul a fost etichetat ca o excitotoxina, deoarece exista presupozitia ca are capacitatea de a suprastimula (duce) celulele la moarte.
Glutamatul monosodic poate fi foarte nociv pentru organismul uman. Acesta poate provoca:
- Pierderi de memorie
- Aritmie
- Fibrilatie arteriala
- Tahicardie (palpitatii)
- Incetinirea inimii
- Angina pectorala
- Diaree
- Greata/ voma
- Depresie
- Hiperactivitate
- Reactii de furie
- Migrene
- Vedere incetosata
- Focalizare greoaie
Afla in continuare care alimente care contin monoglutamat de sodiu pe
https://www.sanatateafemeilor.ro/2017/09/26/alimente-care-contin-monoglutamat-de-sodiu/
Citeste mai mult
Sinonime: E627
Functii: potentiator de gust si aroma artificial sau vegetal
Descriere:
- Sarea de sodiu a acidului guanilic, un acid natural, component al acidului ribonucleic.
- Pentru uz industrial, se obtine din drojdie sau din sardine, putand avea deci origine vegetala sau animala.
- Face parte din grupul ribonucleotidelor.
In Codex Alimentarius acest ingredient are numarul E627 si face parte din categoria E-urilor suspecte.
Reactii adverse 0 00:
- Alergii / Imunotoxicitate:
- Da
- Restrictii de folosinta:
- Da
Siguranta/Rating ingredient:
Nu este permis in alimentele destinate sugarilor si copiilor mici.
Acest aditiv se descompune in purine, substante precursoare ale acidului uric, de aceea se recomanda evitarea lui de catre persoanele care sufera de:
- Astm
- Guta
- Reumatism
- Calculi renali sau biliari
Printre pericolele care pandesc organismul in urma consumarii E-urilor "suspecte" se numara:
- alergiile
- dereglarile hormonale
- tulburarile hepatice
- bolile intestinale si ale ficatului
- tulburarile hepato-biliare
- tulburari ale tubului digestive
- tulburarile nervoase
- cresterea nivelului de colesterol.
Citeste mai mult
Sinonime: INOSINAT SODIC, INOZINAT DE SODIU, INOZINAT; E 631
Functii: potentiator de aroma
Descriere:
CE ESTE INOZINATUL DISODIC
Inozinatul disodic este sarea disodica a acidului inozinic si face parte din categoria nucleotidelor. Este sarea disodica a acidului inozinic, o substanta naturala care se gaseste in mod obisnuit in tesuturile animale si in anumite tipuri de peste.
In
Codex Alimentarius apare cu denumirea
E631, fiind clasificat ca aditiv alimentar cu rol de potentiator de aroma.
Iozinatul disodic se poate obtine pe mai multe cai:
- Fermentatie bacteriana - cea mai frecventa metoda industriala, folosind tulpini de Corynebacterium glutamicum sau alte microorganisme;
- Hidroliza acizilor nucleici - din drojdie sau din tesuturi musculare animale (peste, carne);
- Sinteza chimica - mai putin utilizata la scara industriala.
CE FUNCTII ARE INOZINATUL DISODIC
Principala functie a iozinatului disodic este aceea de
potentiator de aroma. Actioneaza prin:
- amplificarea perceptiei gustative - in special a gustului umami, al cincilea gust de baza, alaturi de dulce, sarat, acru si amar;
- sinergism cu glutamatul monosodic (MSG / E621) – combinatia dintre E631 si E621 produce un efect de potentare a aromei de pana la 8 ori mai puternic decat MSG singur, ceea ce permite reducerea cantitatii totale de aditivi folositi;
- echilibrarea profilului de aroma - confera produselor o senzatie de gust mai complex, profund si persistent;
- mascare a gusturilor nedorite - poate diminua note amare sau metalice din anumite produse procesate.
E631 este rareori utilizat singur; de obicei apare impreuna cu E627 (guanilat disodic) si/sau E621 (glutamat monosodic), amestecul purtand uneori denumirea comerciala de "ribonucleotide disodice" (E635).
UNDE SE FOLOSESTE INOZINATUL DISODIC
Datorita eficientei sale ca potentiator de aroma si a sinergismului cu alte nucleotide, E631 este larg utilizat in industria alimentara:
- Snack-uri si chipsuri – unul dintre cele mai frecvente domenii de utilizare, pentru intensificarea gustului sarat-umami;
- Supe instant, ciorbe si concentrate – cuburi de supa, supe la plic, paste de supa;
- Condimente si amestecuri de condimente – mixuri tip "gust de carne", sosuri pudra;
- Produse din carne procesata – mezeluri, carnati, conserve de carne, pateu;
- Sosuri si dressinguri – sos de soia, sosuri pentru gratar, maioneze aromatizate;
- Mancare asiatica instant – taitei instant, orez instant, produse tip ramen;
- Produse pe baza de peste si fructe de mare procesate;
- Alimente congelate preparate – pizza congelata, mancaruri gata preparate;
- Arome artificiale si naturale – ca ingredient in compozitia aromelor industriale.
E631 nu este utilizat in bauturi, deoarece este instabil in mediu acid si la temperaturi ridicate prelungite.
DOZA MAXIMA ADMISA DE INOZINAT DISODIC
Conform reglementarilor Uniunii Europene (Regulamentul CE nr. 1333/2008), inozinatul disodic (E631) este inclus in categoria aditivilor pentru care se aplica principiul
"quantum satis" - termen folosit in industria alimentara si se refera la utilizarea unui aditiv in cantitatea necesara pentru a obtine efectul dorit, fara a depasi acest necesar.
Asadar, nu exista o doza maxima fixa stabilita, se utilizeaza in cantitatea necesara pentru a obtine efectul tehnologic dorit, respectand bunele practici de fabricatie.
EFECTE ASUPRA SANATATII: BENEFICII
1. Reducerea aportului de sodiu - prin sinergismul cu MSG, E631 permite utilizarea unor cantitati mai mici de sare si glutamat pentru a obtine acelasi efect de aroma, ceea ce poate contribui indirect la reducerea consumului de sodiu;
2. Aport de nucleotide - iozinatul este un precursor al acidului inozinic, o nucleotida prezenta natural in organism si implicata in metabolismul energetic (ciclul purinelor); totusi, aportul din alimente este nesemnificativ comparativ cu sinteza endogena;
3. Tolerabilitate generala buna - la dozele uzuale din alimente, E631 este bine tolerat de populatia generala adulta sanatoasa.
REGLEMENTARI LEGISLATIVE
Uniunea Europeana:
- Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 - cadrul legal principal pentru aditivii alimentari in UE; E631 este listat ca aditiv autorizat.
- Regulamentul (UE) nr. 231/2012 - stabileste specificatiile de puritate pentru E631.
E631 nu este autorizat in alimente pentru sugari, alimente pentru copii mici, alimente pentru scopuri medicale speciale destinate sugarilor si alimente de continuare.
Obligatia de etichetare: trebuie declarat in lista ingredientelor fie ca "inozinat disodic", fie ca "E631".
Alte jurisdictii:
- SUA (FDA) - recunoscut ca GRAS (Generally Recognized As Safe); utilizat conform bunelor practici de productie;
- Australia / Noua Zeelanda (FSANZ) - autorizat sub codul 631;
- Canada (Health Canada) autorizat ca aditiv alimentar;
- Codex Alimentarius (FAO/WHO) – inclus in standardele internationale pentru aditivi alimentari.
Reactii adverse 0 00:
- Alergii / Imunotoxicitate:
- Da
- Restrictii de folosinta:
- Da
Siguranta/Rating ingredient:
EFECTE ASUPRA SANATATII: RISCURI SI REACTII ADVERSE
1. Guta si hiperuricemie - aceasta este principala contraindicatie. Iozinatul disodic este un compus purinic; metabolizarea purinelor produce acid uric. La persoanele care sufera de guta, litiaza urica (pietre la rinichi pe baza de acid uric) sau hiperuricemie, consumul de alimente bogate in E631 poate agrava afectiunea. Medicii recomanda adesea evitarea aditivilor E626-E635 in aceste cazuri;
2. Reactii pseudo-alergice – unele persoane sensibile pot prezenta reactii similare celor la MSG (cefalee, roseata, senzatie de caldura), fenomen asociat cu "sindromul restaurantului chinezesc", desi relatia cauzala directa este controversata stiintific;
3. Copii mici – E631 nu este autorizat in alimentele destinate sugarilor si copiilor mici; studiile sugereaza ca metabolismul nucleotidelor este diferit la aceasta grupa de varsta;
4. Interactii medicamentoase – la doze mari (nu tipice alimentare), nucleotidele pot interactiona cu unele medicamente pentru guta (ex. alopurinol); relevanta clinica in context alimentar este insa minima;
5. Nu exista dovezi de carcinogenitate, mutagenitate sau toxicitate reproductiva la dozele alimentare uzuale, conform evaluarilor EFSA si JECFA.
INTREBARI FRECVENTE DESPRE INOZINATUL DISODIC
1. Inozinatul disodic (E631) este natural sau artificial?
Depinde de metoda de obtinere. Poate fi produs prin fermentatie (considerat de origine naturala) sau sinteza chimica. In orice caz, este identic chimic cu compusul prezent natural in carne si peste.
2. Inozinatul disodic (E631) contine gluten?
Nu. Iozinatul disodic nu contine gluten si nu provine din cereale.
3. Persoanele cu dieta vegetariana sau vegana pot consuma inozinat disodic (E631)?
Nu intotdeauna. E631 poate fi obtinut din surse animale (in special peste sau carne de porc). Este recomandat sa se verifice daca producatorul specifica o sursa vegetala sau o certificare vegan/vegetarian.
4. De ce apare inozinatul disodic (E631) alaturi de E621 (MSG) pe etichete?
Combinatia celor doua aditivi produce un efect sinergic puternic de amplificare a gustului umami, cu cantitati mai mici din fiecare component. Este o practica standard in industria alimentara.
5. Trebuie sa evit consumul de inozinat disodic (E631) daca am guta?
Da, specialistii in nutritie si medicii recomanda persoanelor cu guta sau hiperuricemie sa limiteze consumul de alimente bogate in purine, inclusiv cei care contin E631 (E626-E635).
6. Inozinatul disodic (E631) poate E631 provoca alergii?
E631 nu este un alergen recunoscut oficial. Totusi, persoanele hipersensibile la MSG pot prezenta reactii similare si la inozinat, intrucat efectele lor sunt sinergice.
BIBLIOGRAFIE SI RESURSE SUPLIMENTARE
1. Parlamentul European si Consiliul UE - Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 privind aditivii alimentari. Disponibil la: https://eur-lex.europa.eu
2. Comisia Europeana - Regulamentul (UE) nr. 231/2012 de stabilire a specificatiilor pentru aditivii alimentari. Disponibil la: https://eur-lex.europa.eu
3. EFSA (European Food Safety Authority) - Food additives database - https://www.efsa.europa.eu/en/applications/food-ingredients/food-additives
4. JECFA (Joint FAO/WHO Expert Committee on Food Additives) - Monograph on Inosinic acid and its salts - https://www.fao.org/food/food-safety-quality/scientific-advice/jecfa/en/47
5. InfoCons - E631 – inozinat disodic - https://infocons.ro/aditivi/e631-inozinat-disodic/
Citeste mai mult
Functii: indulcitor, conservant
Descriere:
Zaharul este un ingredient folosit pe scara larga in alimentatie si in diverse industrii pentru a indulci alimentele si bauturile
Cel mai utilizat tip de zahar este zaharul alb rafinat (sucroza), obtinut din trestia de zahar sau din sfecla de zahar.
Tipuri de zahar:
-
- zahar alb rafinat (sucroza): este cel mai comun tip de zahar, utilizat in majoritatea produselor de patiserie, bauturi si deserturi
- zahar brun: contine melasa, care ii confera culoarea mai inchisa si un gust mai intens, usor caramelizat.
- zahar pudra: este un un zahar fin, adesea folosit in glazuri si prajituri
- zahar de cocos: obtinut din seva florilor de cocos, este considerat mai putin procesat, avand un indice glicemic mai scazut
- zahar din fructe (fructoza): natural prezent in fructe si utilizat si sub forma concentrata in diverse produse.
Desi nu sunt tehnic "zaharuri" pure, mierea, siropul de artar si siropul de agave sunt alternative mai naturale la zaharul rafinat.
Utilizarile zaharului in alimentatie:
-
- indulcire: zaharul este folosit pentru a indulci alimentele si bauturile, de la cafea si ceai la deserturi, prajituri si bomboane.
- conservare: ajuta la conservarea fructelor si legumelor in gemuri, dulceata si compoturi, prin reducerea activitatii apei, ceea ce impiedica dezvoltarea bacteriilor.
- textura si volum: in patiserie, zaharul contribuie la obtinerea texturii corecte, ajuta la formarea crustei si la inaltarea aluatului.
Zaharul este o sursa rapida de glucoza, care este utilizata de organism ca energie rapida. Este important pentru functionarea creierului si a muschilor, in special in activitati intense.
Organizatiile de sanatate, cum ar fi Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), recomanda limitarea consumului de zahar adaugat la mai putin de 10% din totalul caloriilor zilnice, ideal pana la 5% pentru beneficii suplimentare de sanatate. Astfel, o dieta zilnica de 2000 de calorii ar presupune aproximativ 50 de grame de carbohidrati sub forma de zaharuri, ideal 25 de grame.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de zahar este asociat cu o serie de probleme de sanatate, inclusiv obezitatea, diabetul de tip 2, boli de inima, si probleme dentare (carii). De asemenea, poate contribui la cresterea inflamatiei in organism.
De asemenea, zaharul rafinat si alte forme de zahar procesate au un indice glicemic ridicat, ceea ce inseamna ca pot creste rapid nivelul de zahar din sange, avand un impact negativ asupra insulinei si metabolismului.
Citeste mai mult
Sinonime: MALTODEXTRIN
Functii: absorbant, liant, stabilizator emulsie, peliculogen, agent de ingrijire a pielii
Descriere:
-
polizaharid obtinut in urma hidrolizarii amidonului
-
imbunatateste calitatile anti-aging ale celorlalte componente dintr-un produs
Reactii adverse 0 00:
- Alergii / Imunotoxicitate:
- Nu exista informatii
- Expunere multipla, cumulativa:
- Este considerat sigur
- Toxicitate la nivelul organelor:
- Nu
- Probleme la nivel endocrin:
- Nu exista informatii
- Neurotoxicitate:
- Nu exista informatii
- Persistenta si bioacumulare:
- Nu exista informatii
- Iritatii (piele, ochi, plamani):
- Nu exista informatii
- Ecotoxicologie:
- Nu
- Cancer:
- Nu exista informatii
- Toxicitate la nivel reproductiv:
- Nu exista informatii
- Restrictii de folosinta:
- Nu exista informatii
Siguranta/Rating ingredient:
Food and Drug Administration (FDA) a evaluat acest ingredient si il considera sigur, fara riscuri ca aditiv alimentar (GRAS).
Citeste mai mult
Descriere:
Concentratul de proteine din zer contine lactoza si are o concentratie de proteine mai mica decat izolatul proteic din zer - intre 25 – 89% fata de 90-95%.
Concentratele de proteine din zer contin lactoza, grasimi si minerale.
Proteinele din zer ajuta la construirea masei musculare, inhiba dezvoltarea celulelor canceroase, apara organismul de actiunile radicalilor liberi si creste imunitatea.
Este recomandat si in diete deoarece este eficient pentru scaderea in greutate.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de proteine din zer poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Probleme la nivel endocrin
-
Probleme la nivel digestiv
Consumul de proteine din zer nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: TURMERIC; SOFRAN INDIAN
Descriere:
Planta cunoscuta si sub numele de turmeric, originara din sud-estul Asiei, bogata in uleiuri eterice.
Curcuma are un miros asemanator cu cel al ghimbirului, dar are aroma mai puternica si este mai picanta.
In prepararea de mancare, se foloseste radacina (rizomul), proaspata sau uscata. Radacina contine ulei volatil, zinziberen, colorant, numit curcumina, care confera culoarea galbena. Curcuma se comercializeaza sub forma de pudra.
Proprietati:
- antalgic
- antiinflamator
- tonifiant
- protector al mucoasei gastrice
- ajuta la diminuarea colesterolului din sange
- are actiune anti-canceroasa
- purificator al sangelui
Siguranta/Rating ingredient:
Pana in prezent nu se cunosc efecte adverse ale acestui ingredient.
Citeste mai mult
Sinonime: E 551
Functii: agent antiaglomerant, agent de volum, stabilizator
Descriere:
Dioxidul de siliciu este un aditiv alimentar utilizat in principal ca agent antiaglomerant. Acesta previne formarea cocoloaselor in produse pulbere si contribuie la mentinerea unei texturi uniforme. Este utilizat pe scara larga in industria alimentara si in alte domenii.
Ce este Dioxidul de siliciu
Dioxidul de siliciu este un compus anorganic format din siliciu si oxigen. Se gaseste in mod natural in nisip, cuart si in anumite roci.
Poate fi obtinut:
- din surse naturale (cuart macinat);
- prin procese sintetice (silice amorfa precipitata sau pirogenica).
In
Codex Alimentarius apare cu denumirea
E551 si este clasificat ca aditiv alimentar cu rol de agent antiaglomerant.
Ce functii are dioxidul de siliciu
Dioxidul de siliciu indeplineste mai multe roluri tehnologice in produse alimentare, farmaceutice si cosmetice:
1. Agent antiaglomerant
- Previne formarea cocoloaselor in produse pulbere (sare, zahar pudra, condimente);
- Absoarbe umiditatea si mentine produsul liber curgator.
2. Agent de incarcare (agent de volum)
- Creste volumul produsului fara a modifica semnificativ proprietatile acestuia;
- Util in suplimente alimentare si tablete.
3. Stabilizator
- Contribuie la mentinerea unei distributii uniforme a ingredientelor;
- Ajuta la stabilitatea fizica a unor produse.
4. Agent absorbant
- Absoarbe apa si uleiuri;
- Util in produse alimentare si cosmetice (ex: pudre matifiante).
5. Agent de textura
- Imbunatateste textura produselor, oferind o consistenta mai fina si uniforma.
6. Suport pentru arome si substante active
- Poate fi utilizat ca suport pentru distribuirea uniforma a aromelor sau a altor substante.
Tipuri de alimente in care se foloseste dioxidul de siliciu
Dioxidul de siliciu (E551) se foloseste in principal in alimente sub forma de praf sau pulbere, unde este important sa previna aglomerarea si sa mentina fluiditatea produsului.
1. Condimente si amestecuri de condimente - piper macinat, boia, curry, mixuri de condimente deshidratate - previne formarea de cocoloase din cauza umiditatii.
2. Sare si inlocuitori de sare - sare de masa, sare iodata, amestecuri de sare cu ierburi - mentine sarea curgatoare.
3. Zahar si indulcitori pulbere - zahar pudra, zahar vanilat, indulcitori tip stevia sau aspartam in forma pulbere - previne lipirea particulelor.
4. Supe instant si produse deshidratate - supe la plic, piure instant, sosuri instant - mentine omogenitatea prafului
5. Produse de panificatie si mixuri pentru copt - praf de copt, mixuri pentru prajituri, clatite, paine - imbunatateste curgerea ingredientelor uscate.
6. Suplimente alimentare - vitamine si minerale sub forma de capsule/tablete, pudre proteice - ajuta la stabilitatea si dozarea uniforma.
Doza maxima admisa
Conform evaluarilor EFSA nu a fost stabilita o doza zilnica admisa, fiind considerat sigur la nivelurile actuale de utilizare.
Reglementari legislative
- Uniunea Europeana: permis ca aditiv alimentar (E551);
- SUA (FDA): considerat sigur (GRAS).
Utilizarea este reglementata cu limite specifice in functie de produs.
Siguranta/Rating ingredient:
Riscuri / efecte secundare:
1. Este considerat sigur in dozele alimentare
European Food Safety Authority a evaluat E551 si il considera sigur pentru consum in limitele aprobate.
In alimentatie, nu este considerat periculos.
2. Nu se absoarbe aproape deloc in organism
Trece in mare parte prin sistemul digestiv, este eliminat fara a fi metabolizat.
3. Posibile efecte in consum foarte mare (rar in alimentatie)
- in doze extrem de mari: posibile iritatii digestive usoare (teoretic);
- unele discutii despre nanoparticule in forme foarte fine.
In alimente, cantitatea folosita este foarte mica.
4. Inhalarea este mai periculoasa decat ingerarea
- praful de siliciu inhalat in industrie poate afecta plamanii;
- acest risc NU se aplica alimentelor.
5. Nu exista dovezi solide de pericol in alimentatie
- studiile nu arata efecte toxice semnificative la consum normal;
- este considerat un aditiv cu risc scazut.
BIBLIOGRAFIE SI SURSE SUPLIMENTARE
1. Info Cons - Stii ce este aditivul alimentar E 551 - Dioxid de Siliciu? - https://infocons.ro/stii-ce-este-aditivul-alimentar-e-551-dioxid-de-siliciu-alegi-bine-mananci-bine-cu-infocons-protectia-consumatorului/
2. Health - Health Benefits and Uses of Silicon Dioxide (E551) - https://www.health.com/silicon-dioxide-8719112
3. EFSA - Re-evaluation of silicon dioxide (E 551) as a food additive in foods for infants below 16 weeks of age and follow-up of its re-evaluation as a food additive for uses in foods for all population groups - https://www.efsa.europa.eu/en/plain-language-summary/re-evaluation-silicon-dioxide-e-551-food-additive-foods-infants-below-16
Citeste mai mult
Descriere:
Lapte praf degresat prezinta urmatoarele caracteristici (per portie, 1/3 cana):
-
80 calorii
-
2 g de grasimi (dintre care 1 g grasimi saturate)
-
4 mg de colesterol
-
123 mg de sodiu
-
11,7 g de zahar
-
0 fibre
-
7,9 g de proteine
-
276,2 mg de calciu
-
382.6 mg de potasiu
-
Vitamina A si C
Conform legislatiei in vigoare la nivelul UE, laptele praf degresat este obtinut prin indepartarea apei din lapte (produsul solid trebuie sa contina maximum 5% apa). Laptele nu trebuie sa depaseasca o concentratie de 1,5% grasimi. Alte specificatii cu privire la continutul laptelui degresat sunt si urmatoarele (Regulamentul nr. 2799/1999):
-
proteine: 31,4 % m/m (minimum) din continutul fara grasimi
-
grasimi: pana la 11 % m/m
-
zer inchegat: 0%
-
amidon: 0%
Conform Codex Alimentarius, Standardul 207-1999, laptele praf degresat se regaseste in grupa 01.5 Lapte praf si pudra crema si analogi sub forma de pudra (simpla), subgrupa 01.5.1 Lapte praf si pudra crema (simpla): produse obtinute prin inlaturarea partiala a apei din lapte sau crema, produse in forma de pudra. Acesta poate contine:
-
esteri de ascorbil (Ascorbyl palmitate si Ascorbyl stearate) - 500 mg/kg;
-
Butylated Hydroxyanisole - 100 mg/kg;
-
Butylated Hydroxytoluene - 200 mg/kg;
-
Esteri ai acidului diacetiltartric si acizi grasi ai Glycerol - 10000 mg/kg;
-
Polydimethylsiloxane - 10 mg/kg;
-
Propyl gallate - 200 mg/kg;
-
Sucroglycerides - 10000 mg/kg;a
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de lapte praf degresat poate cauza:
Consumul de lapte praf degresat nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Functii: liant in produsele din grau, confera elasticitate si porozitate aluatului framantat din faina cerealelor
Descriere:
-
substanta proteica densa, vascoasa, moale si elastica, prezenta in boabele si in faina cerealelor, mai ales in cea de grau, formată in principal dintr-un amestec de gliadina si glutenina
-
este obtinuta din faina cerealelor dupa indepartarea amidonului
-
este o denumire generica folosita pentru proteinele tuturor cerealelor, care se impart in prolamina, glutelina, albumina si globulina
-
faina cu continut mai mare de gluten este de mai buna calitate si este folosita pentru produse de panificatie superioara
-
continutul redus de gluten confera produselor de panificatie un volum mai mic, forma aplatizata si o durata scazuta de mentinere a prospetimii
-
glutenul suficient de elastic si extensibil asigura obtinerea produselor bine dezvoltate, cu porozitate fina si uniforma, cu peretii porilor uniformi
-
glutenul excesiv de rezistent conduce la obtinerea de produse nedezvoltate si cu miezul dens
-
intoleranta la gluten, numita si boala celiaca, este o boala transmisa pe cale ereditara, ce se manifesta prin imposibilitatea sistemului digestiv de a digera glutenul din alimente. Cel mai adesea intoleranta la gluten se manifesta prin paloare, diaree, scadere in greutate, crampe abdominale, anemie. Intoleranta la gluten se trateaza prin regim alimentar.
Reactii adverse 0 00:
- Alergii / Imunotoxicitate:
- Da
- Expunere multipla, cumulativa:
- Nu exista informatii
- Toxicitate la nivelul organelor:
- Nu
- Probleme la nivel endocrin:
- Nu
- Neurotoxicitate:
- Nu
- Genotoxicitate / Mutagenicitate:
- Nu
- Persistenta si bioacumulare:
- Nu exista informatii
- Iritatii (piele, ochi, plamani):
- Nu
- Ecotoxicologie:
- Nu exista informatii
- Cancer:
- Nu
- Toxicitate la nivel reproductiv:
- Nu
- Restrictii de folosinta:
- Da
- Contaminati:
- Nu exista informatii
- Riscuri profesionale:
- Nu exista informatii
- Modificari celulare:
- Nu exista informatii
Siguranta/Rating ingredient:
Etichetarea alimentelor de larg consum din comertul alimentar obligă producatorii alimentari sa declare existenta glutenului, normativ inclus în Codex Revised Standard 1999.
Acest normativ a fost preluat de Uniunea Europeana prin decizia 2003/89/EC, declararea glutenului in compozitie indiferent de produs si scopul pe care il îndeplineste este obligatorie deoarece glutenul celor patru cereale sunt declarate a fi alergen.
Citeste mai mult
Descriere:
Exista 2 tipuri de drojdie – cea folosita in fabricarea berii si cea folosita in industria alimentara. Drojdia de bere este bogata in:
-
Acid folic
-
Complexul de vitamina B (fara B12)
-
Potasiu
-
Tiamina
-
Niacina (vitamin B3)
-
Crom
-
Seleniu
-
Zinc
Alte valori nutritionale (per 2 linguri):
-
116 calorii
-
70 mg de sodiu
-
13 g de carbohidrati
-
6 g de fibre
-
16 g de proteine
-
0 grasimi
Conform Codex Alimentarius, drojdia se regaseste in grupa 12.8 Drojdie si produse din drojdie: inclusiv drojdia folosita in brutarii si produsele orientale folosite in productia bauturilor alcoolice.
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
-
hidroxianisol butilat - 200 mg/kg 15
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), drojdia poate contine:
-
Esteri de sorbitan (E 491-495) - numai drojdie uscata și drojdie pentru panificatie
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de drojdie poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Probleme la nivel digestiv (crampe, balonari, gaze)
-
Candida
Consumul de drojdie nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Functii: agent de ingrosare
Descriere:
Guma de guar provine din India, dintr-o planta specifica zonei indiene, fasolea de guar.
Este o substanta de adaos in industria alimentara obtinuta din boabele recoltei.
In industria alimentara este utilizata pentru:
-
a face mai consistente unele produse
-
gelatinare
-
marirea in volumul
-
stabilizator in prepararea multor produse alimentare.
In Codus Alimentarius, guma de guar poarta denumirea de E412.
Reactii adverse 0 00:
- Cancer:
- Da
Siguranta/Rating ingredient:
-
E412 este considerat nociv deoarece contine dioxina, o substanta foarte daunatoare care provoaca malformatii la nou nascuti si despre care se crede ca este si o cauza a cancerului.
-
Faina boabelor de guar favorizeaza aparitia alergiei si chiar substanta in sine provoaca eruptii alergice, consumul in cantitati mari duce la colica si umflare.
Citeste mai mult
Sinonime: GLUCOZA
Descriere:
Compusul organic, apartine clasei zaharidelor, are formula chimica C6H12O6.
Glucoza este o substanta solida, cristalizata, incolora si solubila in apa.
Are un gust dulce.
Principala sursa de energie a organismului.
Glucoza este esentiala in producerea proteinelor si in metabolismul lipidelor.
De asemenea, la cele mai multe plante si animale, este un precursor pentru vitamina C (acid ascorbic).
Obtinere: este unul dintre produsii de fotosinteza a plantelor si a unor procariote. Se gaseste indeosebi in sucul fructelor dulci ale plantelor.
Glucoza este folosita ca precursor la sinteza unor substante importante.
Amidonul, celuloza si glicogenul sunt polimeri (polizaharide) comuni ai sai.
Lactoza - zaharul din lapte, este o dizaharida compusa din glucoza si galactoza.
In zaharoza, o alta dizaharida importanta, glucoza este legata de fructoza.Glucoza intra in structura diglucidelor si poliglucidelor.
Prin oxidare in ficat se transforma in acid glucuronic, care are un rol important in glucuronoconjugare.
Cele mai importante forme de comercializare si folosire a glucozei:
-
sirop de glucoza - conține glucoza in concentratie de 32,40%;
-
glucoza tehnica - cu o concentrație de 75%;
-
glucoza cristalizata (tablete) - concentratie de 99%.
Utilizare:
-
Solutiile sub 5 % sunt utilizate pentru diluarea unor medicamente, pentru hidratare sau ca substituent energetic.
-
Solutia de glucoza 5 % este izotona si are aceleasi utilizari, fiind folosita cel mai des.
-
Solutiile de concentratii mai mari de 5 % (10, 20, 33, 40 %) sunt hipertonice si isi gasesc utilitatea ca diuretice osmotice (realizeaza deshidratare tisulara, foarte utila in edeme).
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de dextroza (glucoza) poate cauza:
-
Reactii alergice (poate contine urme de gluten)
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Diabet
-
Boli cardiovasculare
-
Probleme la nivelul dintilor (carii)
Consumul de dextroza (glucoza) nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: E472E; ESTERI MONO- SI DIACETIL TARTRICI AI MONO SI DIGLICERIDELOR CU ACIZI GRASI
Functii: emulgatori, stabilizatori, sechestranti
Descriere:
-
emulgatori pentru coacere
-
agenti artificiali de tratare a fainii
Produce umflarea chiflelor sau a altor produse de panificatie.
Pot fi de natura animala sau vegetala (plante modificate genetic).
In Codex Alimentarius acest ingredient poarta denumirea de E472e si face parte din categoria E-urilor inofensive.
Siguranta/Rating ingredient:
Pot determina:
-
diaree
-
ameteala
-
voma
-
balonare
-
dureri abdominale
-
sete
-
confuzii mentale.
Citeste mai mult
Important! Informatiile despre ingredientele si produsele prezentate pe site-ul www.alegesanatos.ro au caracter informativ, sunt realizate utilizand informatiile oferite de producator privind ingredientele si nu inlocuiesc indicatiile unui medic sau ale unui specialist. Va recomandam sa cereti o opinie avizata inainte de a cumpara un produs, daca nu sunteti sigur ca vi se potriveste.
Va rugam sa cititi cu atentie lista de ingrediente, atentionarile si instructiunile tiparite pe produs inainte de a-l consuma sau folosi. Este posibil ca in unele cazuri lista de ingrediente a unui produs sa se schimbe, iar aceste informatii sa nu ajunga la noi in timp util. Aparitia efectelor adverse mentionate pe site in urma consumului sau folosirii unui produs nu este obligatorie si poate varia de la o persoana la alta, in functie de starea de sanatate, varsta si stilul de viata.