Pentru o descriere amanuntita, dati click pe oricare dintre ingredientele de mai jos:
Grad de risc ingrediente:
Descriere:
Faina de grau prezinta urmatoarele caracteristici nutritionale (1/4 cana):
- 100 de calorii
- 0,5 g de grasimi
- 21 g de carbohidrati
- 3 g de fibre
- 4 g de proteine
Conform Codex Alimentarius, Standardul 152-1985, faina de grau se regaseste in grupa 06.2 Fainuri si amidonuri (inclusiv pudra de soia), subgrupa 06.2.1 Fainuri: faina este produsa prin macinarea granelor, cerealelor, tuberculilor si miezul palmierului. In aceasta categorie intra: faina folosita in fabricarea pastelor, a produselor de cofetarie si patiserie, a painii si amestecuri de fainuri.
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
- azodicarbonamide - 45 mg/kg
- peroxid de benzoil - 75 mg/kg
- clor - 2500 mg/kg
- dioxid de clor - 30 mg/kg
- proteaze – gmp
- sulfiti - 200 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), faina poate contine:
- Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati (E 338-452)
- Acid ascorbic (E 300)
- L-cisteina (E 920)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de faina de grau poate cauza:
- Reactii alergice (intoleranta la gluten)
- Crestere in greutate
- Probleme la nivel digestiv
Consumul de faina de grau nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Ouale contin urmatoarele valori nutritionale (per 2 oua) – acestea putand insa varia in functie de modul de pregatire:
-
150 calorii
-
12 g de proteine
-
2 g de carbohidrati
-
10 g de grasimi (dintre care 3 g – grasimi saturate)
-
426 mg de colesterol
-
Vitamina B12 (16% din doza zilnica recomandata)
-
Vitamina A (15% din doza zilnica recomandata)
-
Minerale: seleniu, sodiu, calciu, fosfor
Conform Codex Alimentarius, ouale se regasesc in categoria 10.0 Oua si produse din oua, grupa 10.1 Oua proaspete.
Desi in mod normal ouale nu ar trebui sa contina aditivi, exista insa o serie de coloranti ce pot fi folositi pentru a decora, vopsi sau stampila suprafata exterioara a coajei de ou.
-
Rosu Allura AG - 100 mg/kg
-
Albastru briliant FCF - GMP
-
Cantaxantina - GMP
-
Caramel amoniacal - 20000 mg/kg
-
Caramel sulfit de amoniu - 20000 mg/kg
-
Carmin - GMP
-
Beta-, Caroteni, Legume - 1000 mg/kg
-
Carotenoizi - 1000 mg/kg
-
Verde fast FCF - GMP
-
Extract din coaja de strugure - 1500 mg/kg
-
Indigotina (carmin indigo) - 300 mg/kg
-
Oxizi de fier - GMP
-
Ponceau 4R (Rosu de cosenila A) - 500 mg/kg
-
Riboflavine - 300 mg/kg
-
Galben sunset FCF - GMP
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), ouale se regasesc in categoria 10.0 Oua si produse din oua, grupa 10.1. Oua neprelucrate:
„Colorantii alimentari enumerati in anexa II partea B 1 pot fi utilizati pentru colorarea decorativa a cojilor de oua sau pentru stampilarea cojilor de oua in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 589/2008.”
-
Curcumina
-
Riboflavine
-
Tartrazina
-
Galben de chinolina
-
Galben Sunset (sunset yellow) FCF/galben portocaliu S
-
Cosenila, acid carminic, carmine
-
Azorubina, carmoizina
-
Amarant
-
Ponceau 4R, Rosu cosenila A
-
Eritrozina
-
Rosu Allura AC
-
Albastru patent V
-
Indigotina, carmin indigo
-
Albastru briliant FCF
-
Clorofile si clorofiline
-
Complecsi de cupru ai clorofilelor si clorofilinelor
-
Verde S
-
Caramel simplu ( 1 )
-
Caramel de sulfit caustic
-
Caramel amoniacal
-
Caramel cu sulfit de amoniu
-
Negru briliant BN, negru PN
-
Carbune vegetal
-
Brun HT
-
Caroteni
-
Annatto, bixina, norbixina
-
Extract de ardei rosu, capsantina, capsorubina
-
Licopen
-
Beta-apo-8′-carotenal (C 30)
-
Luteina
-
Cantaxantina (*)
-
Rosu sfecla, betanina
-
Antocianine
-
Carbonat de calciu
-
Dioxid de titan
-
Oxizi si hidroxizi de fier
-
Aluminiu
-
Argint
-
Aur
-
Litolrubina BK
( 1 ) Termenul caramel se refera la produse de o culoare bruna mai mult sau mai putin intensa, care sunt destinate utilizarii ca si coloranti. Termenul nu corespunde produsului zaharos aromat obtinut prin incalzirea zaharurilor si care este folosit pentru aromatizarea alimentelor (de exemplu, a produselor de cofetarie, patiserie, a bauturilor alcoolice).
(*) Cantaxantina nu este autorizata in categoriile de alimente enumerate in partile D si E. Substanta figureaza in lista B1 pentru ca este utilizata in produsele medicamentoase, in conformitate cu Directiva 2009/35/CE a Parlamentului European si a Consiliului (JO L 109, 30.4.2009, p. 10).
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de oua poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Cresterea colesterolului
-
Boli cardiovasculare
-
Contaminare cu Salmonella
-
Probleme la nivel digestiv (balonare, gaze, constipatie)
Consumul de oua nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Functii: indulcitor, conservant
Descriere:
Zaharul este un ingredient folosit pe scara larga in alimentatie si in diverse industrii pentru a indulci alimentele si bauturile
Cel mai utilizat tip de zahar este zaharul alb rafinat (sucroza), obtinut din trestia de zahar sau din sfecla de zahar.
Tipuri de zahar:
-
- zahar alb rafinat (sucroza): este cel mai comun tip de zahar, utilizat in majoritatea produselor de patiserie, bauturi si deserturi
- zahar brun: contine melasa, care ii confera culoarea mai inchisa si un gust mai intens, usor caramelizat.
- zahar pudra: este un un zahar fin, adesea folosit in glazuri si prajituri
- zahar de cocos: obtinut din seva florilor de cocos, este considerat mai putin procesat, avand un indice glicemic mai scazut
- zahar din fructe (fructoza): natural prezent in fructe si utilizat si sub forma concentrata in diverse produse.
Desi nu sunt tehnic "zaharuri" pure, mierea, siropul de artar si siropul de agave sunt alternative mai naturale la zaharul rafinat.
Utilizarile zaharului in alimentatie:
-
- indulcire: zaharul este folosit pentru a indulci alimentele si bauturile, de la cafea si ceai la deserturi, prajituri si bomboane.
- conservare: ajuta la conservarea fructelor si legumelor in gemuri, dulceata si compoturi, prin reducerea activitatii apei, ceea ce impiedica dezvoltarea bacteriilor.
- textura si volum: in patiserie, zaharul contribuie la obtinerea texturii corecte, ajuta la formarea crustei si la inaltarea aluatului.
Zaharul este o sursa rapida de glucoza, care este utilizata de organism ca energie rapida. Este important pentru functionarea creierului si a muschilor, in special in activitati intense.
Organizatiile de sanatate, cum ar fi Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), recomanda limitarea consumului de zahar adaugat la mai putin de 10% din totalul caloriilor zilnice, ideal pana la 5% pentru beneficii suplimentare de sanatate. Astfel, o dieta zilnica de 2000 de calorii ar presupune aproximativ 50 de grame de carbohidrati sub forma de zaharuri, ideal 25 de grame.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de zahar este asociat cu o serie de probleme de sanatate, inclusiv obezitatea, diabetul de tip 2, boli de inima, si probleme dentare (carii). De asemenea, poate contribui la cresterea inflamatiei in organism.
De asemenea, zaharul rafinat si alte forme de zahar procesate au un indice glicemic ridicat, ceea ce inseamna ca pot creste rapid nivelul de zahar din sange, avand un impact negativ asupra insulinei si metabolismului.
Citeste mai mult
Descriere:
Siropul de glucoza se foloseste in productia de alimente ca indulcitor, agent de ingrosare, agent de retinere a umezelii sau pentru prevenirea cristalizarii zaharului in dulceturi, gemuri, jeleuri si alte asemenea.
Siropul de glucoza contine urmatoarele valori nutritionale (per lingura):
- 81 calorii
- 0 grasimi
- 22 de carbohidrati (dintre care 7g provin din zaharuri)
- 0 proteine
- 0 minerale sau vitamine
Conform Codex Alimentarius, Standardul 212-1999, siropul de glucoza se regaseste in categoria 11.0 Indulcitori, inclusiv miere, grupa 11.1 Zaharuri ranifate si neprelucrate, subgrupa 11.1.3 Zahar alb si brun, sirop de glucoza, sirop de glucoza deshidratat, zahar neprelucrat din trestie de zahar – 11.1.3.2 Sirop de glucoza folosit in produsele de cofetarie. Siropul de glucoza reprezinta o solutie apoasa, purificata si concentrata din zaharide nutritive derivate din amidon si/sau inulina.
Aditivi pe care ii poate contine:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de sirop de glucoza poate cauza:
- Reactii alergice (poate contine urme de gluten)
- Crestere in greutate (obezitate)
- Diabet
- Boli cardiovasculare
- Probleme la nivelul dintilor (carii)
Consumul de sirop de glucoza nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: E 471, MONO- SI DIGLICERIDELE ACIZILOR GRASI
Functii: emulgator
Descriere:
Mono- si digliceridele sunt esteri ai glicerolului cu acizi grasi, derivati din trigliceride, care reprezinta componenta principala a grasimilor. Mono- si digliceridele sunt, de obicei, derivate din uleiuri vegetale, dar pot fi obtinute si din surse animale.
In Codex Alimentarius apare cu denumirea E471, in lista de aditivi alimentari cu urmatoarele functii: emulgator, corector de aciditate, antiaglomerant si spumant.
CUM SE FOLOSESC MONO- SI DIGLICERIDELE ALE ACIZILOR GRASI
Mono- si digliceridele acizilor grasi prezinta mai multe functii in industria alimentara si nu numai. Iata principalele:
1. Emulgator
- Stabilizeaza amestecurile de grasime si apa, prevenind separarea acestora.
- Exemple: margarina, inghetata, sosuri, ciocolata.
2. Stabilizator de textura
- Imbunatateste consistenta produselor de panificatie si cofetarie.
- Ajuta la mentinerea unui aluat mai elastic si la pastrarea volumului produselor.
3. Antispumant
- Reduce formarea spumei in timpul proceselor de fabricatie.
- Folosit in produse lichide precum bauturi instant sau sosuri.
4. Antiaglomerant
- Impiedica lipirea sau aglomerarea particulelor in pulberi sau mixuri uscate.
- Exemple: pudre pentru ciocolata, lapte praf.
5. Prelungirea duratei de viata
- Prin stabilizarea emulsiei si imbunatatirea texturii, contribuie indirect la cresterea termenului de valabilitate.
UTILIZARE
Mono- si digliceridele sunt folosite in principal ca emulgatori in diverse industrii:
Industria alimentara
- Produse de panificatie (paine, prajituri, produse congelate)
- Margarina si unturi vegetale
- Produse lactate (inghetata, smantana batuta)
- Bauturi instant si ciocolata
Industria cosmetica si farmaceutica
- Crema si lotiuni pentru piele
- Suplimente nutritive si capsule farmaceutice
Ele imbunatatesc textura, prelungesc termenul de valabilitate si stabilizeaza emulsia grasime-apa.
DOZA ZILNICA MAXIMA
Conform Regulamentului CE 1333/2008, consumul de mono- si digliceridele ale acizilor grasi nu este restrictionat in acest moment, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
REGLEMENTARI LEGISLATIVE
Uniunea Europeana:
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana, emulgatorul mono- si digliceridele ale acizilor grasi poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 471 - Monogliceride si digliceride ale acizilor grasi.
Siguranta/Rating ingredient:
RISCURI SI EFECTE SECUNDARE ASOCIATE CU MONO- SI DIGLICERIDE ALE ACIZILOR GRASI
1. Consumul excesiv poate creste aportul de grasimi, contribuind la obezitate sau tulburari metabolice.
2. Unele persoane pot fi sensibile la mono- si digliceridele provenite din uleiuri hidrogenate, care pot contine acizi grasi trans.
In general, utilizarea in cantitati alimentare normale este considerata sigura.
INTREBARI FRECVENTE
1. Sunt mono- si digliceridele considerate periculoase?
Nu, atunci cand sunt consumate in cantitati uzuale in alimente, sunt considerate sigure de catre EFSA si alte autoritati internationale.
2. Pot fi folosite de vegetarieni sau vegani?
Depinde de sursa: pot fi de origine vegetala (uleiuri vegetale) sau animala (grasimi animale). Eticheta nu intotdeauna specifica sursa.
3. Au efecte asupra colesterolului?
Mono- si digliceridele in sine nu cresc colesterolul, dar daca provin din uleiuri hidrogenate, pot contine grasimi trans care pot afecta profilul lipidic.
4. Se gasesc doar in alimente procesate?
Cel mai des, dar sunt folosite si in suplimente, produse farmaceutice si cosmetice pentru proprietatile lor emulsificante.
BIBLIOGRAFIE SI RESURSE SUPLIMENTARE
1. EFSA - Opinion on the re-evaluation of mono- and diglycerides of fatty acids (E 471) as food additive in foods for infants below 16 weeks of age and follow-up of their re-evaluation as food additives for uses in foods for all population groups - https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.2903/j.efsa.2021.6885
2. Food and Safety Platform EU - What are emulsifiers and what are common examples used in food? - https://foodsafetyplatform.eu/knowledge/articles/what-are-emulsifiers-and-what-are-common-examples-used-in-food/
3. InfoCons - E471 -Mono- si Digliceridele acizilor grasi - https://infocons.ro/aditivi/e471-mono-si-digliceridele-acizilor-grasi/
Citeste mai mult
Sinonime: E 450
Functii: stabilizator, agent de crestere, regulator de aciditate, emulgator si sechestrant.
Descriere:
CE SUNT DIFOSFATII
Difosfatii, cunoscuti si sub numele de pirofosfati, sunt compusi chimici, saruri sau esteri ai acidului difosforic, utilizati pe scara larga in industria alimentara si in alte procese industriale.
In Codex Alimentarius apar cu denumirea E450, in lista de aditivi alimentari cu functiil de stabilizator, agent de crestere, regulator de aciditate, emulgator si sechestrant.
Conform Codex Alimentariu difosfatii se impart in:
- E450(i) Difosfatul disodic;
- E450 (ii) Difosfatul trisodic;
- E450 (iii) Difosfatul tetrasodic;
- E450 (v) Difosfatul tetrapotasic;
- E450 (vi) Difosfatul calcic dihidrogenat.
CE FUNCTII INDEPLINESC DIFOSFATII
Difosfatii au mai multe roluri in industria alimentara si nu numai:
- Reglarea aciditatii - ajuta la mentinerea pH-ului stabil;
- Emulsionant si agent de legare a apei - imbunatatesc textura si suculenta produselor;
- Agent de afanare - folosit in aluaturi si produse de panificatie;
- Stabilizator si agent de preventie a cristalizarii - in produsele lactate si bauturi;
- Chelator - leaga ionii metalici care pot afecta gustul sau stabilitatea produsului.
UNDE SE FOLOSESC DIFOSFATII
Difosfatii sunt utilizati in numeroase domenii alimentare si industriale:
- Produse de panificatie - praf de copt, aluaturi;
- Carne si produse din carne - mezeluri, carne procesata, pentru a mentine suculenta si a imbunatati textura;
- Produse lactate - branzeturi topite, lapte praf, pentru stabilizare si prevenirea coagularii;
- Bauturi si alimente procesate - sucuri, sosuri, gemuri;
- Alimente congelate - pentru a preveni pierderea apei la congelare.
DOZA ZILNICA ADMISA DE DIFOSFATI
Difosfatii nu au o "doza zilnica recomandata" oficiala exacta, dar exista limite de aport considerate sigure stabilite de autoritati precum EFSA (Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor).
Important: Difosfatii sunt surse de fosfor, iar EFSA a stabilit un aport maxim de fosfor pentru adulti: aproximativ 70 mg fosfor/kg corp/zi (aproximativ 5 g fosfor pe zi pentru o persoana de 70 kg).
REGLEMENTARI LEGISLATIVE
Regulamentul nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana permite folosirea acestui ingredient ca aditiv alimentar sub denumirea E 450 - Difosfati.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Siguranta/Rating ingredient:
RISCURI SI EFECTE SECUNDARE ASOCIATE CU DIFOSFATII
1. Dezechilibru de fosfor si calciu in organism;
2. Posibile probleme renale la persoane sensibile;
3. In cazuri rare,un aport mare de difosfati poate afecta absorbtia mineralelor;
4. Consumul excesiv poate provoca tulburari metabolice, fiind contraindicati in alimentele pentru sugari.
Conform studiilor, aportul moderat in limitele admise este considerat sigur pentru populatia generala.
INTREBARI FRECVENTE DESPRE AZORUBINA DESPRE DIFOSFATI
1. Difosfatii sunt siguri pentru consum?
Da, daca sunt utilizati conform dozelor maxime admise.
2. Difosfatii se gasesc doar in carne procesata?
Nu, se gasesc si in produse lactate, aluaturi, bauturi si alimente congelate.
3. Difosfatii pot provoca alergii?
Alergiile sunt rare; principala preocupare este aportul excesiv de fosfor.
4. Exista alternative naturale pentru difosfati?
Da, bicarbonatul de sodiu sau agentii de afanare naturali pot fi folositi in panificatie.
BIBLIOGRAFIE SI RESURSE SUPLIMENTARE
1. EFSA issues new advice on phosphates - https://www.efsa.europa.eu/en/press/news/190612
2. Regulamentul (UE) nr. 1129/2011 - Lista aditivilor alimentari autorizati
3. Phosphate Additives in Food - a Health Risk - https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3278747/
4. InfoCons - E450 - Difosfati - https://infocons.ro/aditivi/e450-difosfati/
Citeste mai mult
Sinonime: CARBONAT ACID DE SODIU, SESQUICARBONAT DE SODIU; E500
Functii: Agenti de reglare aciditate, agenti de afanare chimica, antiaglomerant
Descriere:
In alimente, carbonatul de sodiu joaca un rol asemanator cu bicarbonatul de sodiu, diferenta constand in faptul ca primul face alimentele sa devina mult mai alcaline (bazice). Acesta este des intalnit in:
- produsele de brutarie si panificatie
- bauturile efervescente (carbogazoase)
- diverse alte alimente, pe post de colorant
Conform Codex Alimentarius, carbonatul acid de sodiu se regaseste sub denumirea E 500 (i) si are urmatoarele functii: regulator de aciditate, antiaglomerant, agent de crestere. Acesta se poate regasi in:
- 01.8.2 Zer uscat si produse din zer, excluzand branzeturile din zer - GMP
- 02.2.1 Unt - GMP
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (care a intrat in vigoare la 1 iunie 2013), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar in concentratiile sub denumirea E 500 – Carbonati de sodiu.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de carbonat acid de sodiu poate cauza:
- Cresterea nivelului de sodiu din organism
- Cresterea tensiunii arteriale
- Probleme la nivel digestiv
Consumul de carbonat acid de sodiu nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: CARBONAT ACID DE AMONIU; E503
Functii: Agent de reglare aciditate, agent de afanare chimica
Descriere:
Carbonatul de amoniu este un ingredient folosit in diverse industrii, in special alimentara si farmaceutica. Mai jos sunt functiile principale, fara diacritice:
In Codex Alimentarius, acest ingredient are numarul E503.
Functii princiapale:
1. agent de afanare
- cel mai des utilizat in produse de panificatie si patiserie, in special biscuiti, turta dulce si crackers.
-l a incalzire, se descompune in dioxid de carbon, amoniac si apa, ajutand aluatul sa creasca.
2. regulator de aciditate
- poate ajusta pH-ul in anumite produse alimentare.
3. agent de ingrosare si stabilizator
- ajuta la mentinerea texturii stabile in unele produse procesate.
4. agent de neutralizare
- poate neutraliza acizii in diverse aplicatii tehnice sau alimentare.
Siguranta/Rating ingredient:
Carbonatul de amoniu este aprobat ca aditiv alimentar E503 si este considerat sigur pentru consum in cantitatile utilizate in industria alimentara (biscuiti, turta dulce, crackers etc.).
Organizatii precum EFSA si FDA il clasifica drept GRAS (general recunoscut ca sigur).
Este normal ca o parte foarte mica din carbonatul de amoniu sa reactioneze cu acidul gastric si sa produca CO2, ceea ce poate duce la usoara balonare si eruptii (ragait)
In alimente, dozele folosite sunt extrem de mici si complet descompuse prin coacere, deci nu produc iritatii, insa atunci cand este consumat in cantitati mari, poate irita mucoasele.
Citeste mai mult
Functii: potentiator de gust, conservant, agent de textura, agent de intarire
Descriere:
Sarea (clorura de sodiu, NaCl) este un compus mineral esential pentru viata, utilizat atat in alimentatie, cat si in industrie. Are rol in reglarea echilibrului hidric al organismului, functionarea nervilor si contractia musculara.
Tipuri de sare:
- sare de masa – rafinata, contine aditivi antiaglomeranti.
- sare de mare – obtinuta prin evaporarea apei de mare, contine minerale suplimentare.
- sare de Himalaya – roz, bogata in oligoelemente.
- sare kosher – granulatie mai mare, folosita in bucatarie.
Sarea are mai multe utilizari in alimentatie, printre care mentionam urmatoarele:
- potentiator de gust: intensifica si echilibreaza aromele din mancare.
- conservant: previne dezvoltarea bacteriilor in alimente precum muraturile, branzeturile si carnea sarata.
- agent de textura: contribuie la structura painii si a produselor de patiserie, controland activitatea glutenului.
- controleaza fermentatia: regleaza cresterea drojdiei in produse de panificatie.
- agent de intarire: folosit la conservarea legumelor si fructelor pentru a le mentine fermitatea.
Consumul moderat de sare are mai multe beneficii pentru sanatate, deoarece sodiul din compozitia sa este esential pentru functionarea organismului.
Beneficiile consumului moderat de sare:
- regleaza echilibrul hidric
- ajuta la transmiterea impulsurilor nervoase.
- sustine contractia musculara
- ajuta la absorbtia nutrientilor: contribuie la transportul glucozei si aminoacizilor in celule.
Potrivit specialistilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), consumul de sare (sodiu) ar trebui sa fie mai mic de 5 grame pe zi pentru adulti, ceea ce corespunde aproximativ unei lingurite rase.
Recomandari de consum general:
- adulti: 5 g/zi
- copii (2-15 ani): mai putin decat adultii, in functie de varsta
- sugari (<2 ani): evitarea adaugarii de sare in alimentatie
Conform Codex Alimentarius, Standardul 150-1985, sarea se regaseste in categoria 12.0 Saruri, condimente, supe, sosuri, salate si produse proteice, grupa 12.1 Sare si inlocuitori de sare, subgrupa 12.1.1. Sare: clorura de sodiu (sare de masa, iodata, iodata fluorizata, dendritica).
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de sare poate cauza:
- Hipertensiune arteriala
- Pietre la rinichi
- Boli cardiovasculare
- Osteoporoza
- Probleme la nivelul tiroidei
Descriere:
Conform Regulamentului nr. 1334/2008 privind aromele si anumite ingrediente alimentare cu proprietati aromatizante destinate utilizarii in si pe produsele alimentare, aromele “se utilizeaza pentru a imbunatati sau modifica mirosul si/sau gustul produselor alimentare, in beneficiul consumatorului”.
Termenul “arome” se refera la produsele:
- “care nu sunt destinate consumului sub aceasta forma, care sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau a le modifica mirosul si/sau gustul;
- compuse sau formate din urmatoarele categorii: substante aromatizante, preparate aromatizante, arome obtinute prin tratament termic, precursori de arome, alte arome sau amestecuri ale acestora.”
Substanta aromatizanta – “substanta chimica definita cu proprietati aromatizante”.
Preparatele aromatizante - “arome, altele decât substantele chimice definite, obtinute din materii de origine vegetala, animala sau microbiologica, prin procese fizice, enzimatice sau microbiologice corespunzatoare, fie in stare bruta, fie dupa procesarea pentru consumul uman”.
Aroma obtinuta prin tratament termic – “produs obtinut dupa tratamentul termic al unui amestec de ingrediente care nu au in mod obligatoriu proprietati aromatizante, dintre care cel putin unul contine azot (gruparea amino) si altul este un zahar reducator”.
Aroma de fum – “produs obtinut prin fractionarea si purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fractii primare de gudron si/sau arome de fum derivate”.
Precursorii de arome (carbohidratii, oligopeptidele si aminoacizii) – “confera aroma alimentelor prin reactiile chimice care au loc in timpul procesarii alimentelor”.
Aromele pot de asemenea contine aditivi alimentari (conform Regulamentului (UE) nr. 1130/2011):
- Sorbitol, Manitol, Isomalt, Maltitol, Lactitol, Xilitol, Eritritol
- Acid sorbic si sorbati, Acid benzoic, Benzoat de sodiu, Benzoat de potasiu, Benzoat de calciu
- Galat de propil, Galat de octil, Galat de dodecil, Butilhidrochinona tertiara (TBHQ), Butilhidroxianisol butilat (BHA)
- Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati
- Extracte de rozmarin
- Guma Karaya
- Konjac
- Polisorbati
- Beta-ciclodextrina
- Dioxid de siliciu
- Dimetil polisiloxan
- Ceara de albine
- Trietil citrat
- Diacetat de gliceril (diacetina)
- Triacetat de glicerina (triacetina)
- Propan-1, 2-diol (propilenglicol)
- Alcool benzilic
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de arome poate cauza:
- Inrautatirea astmului
- Reactii alergice
- Cancer
- Ameteli
Consumul de arome nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Sinonime: ULEIURI DE PLANTE
Descriere:
Cele mai des folosite uleiuri vegetale sunt:
-
Uleiul de floarea-soarelui
-
Uleiul de porumb
-
Uleiul de soia
-
Uleiul de arahide
-
Uleiul de masline
-
Uleiul de rapita (canola)
-
Uleiul de sofranel
-
Uleiul din seminte de bumbac
-
Uleiul de nuca de cocos
Conform Codex Alimentarius, Standardul 210-1999, uleiul vegetal se regaseste in categoria 02.0 Grasimi, uleiuri si emulsii grase, grupa 02.1 Grasimi si uleiuri esentiale fara apa, subgrupa 02.1.2 Uleiuri si grasimi vegetale: grasimi si uleiuri comestibile obtinute din plante(produsele pot proveni dintr-o singura planta sau promovate drept un amestec de uleiuri).
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
-
Esteri de ascorbil - 500 mg/kg 10
-
Hidroxianisol butilat - 200 mg/kg
-
Butilhidroxitoluen - 200 mg/kg
-
Beta-, Caroteni, Legume - 1000 mg/kg
-
Esteri ai acidului diacetiltartric si acizi grasi din glicerina - 10000 mg/kg
-
Rasina de guaiac - 1000 mg/kg
-
Citrati de izopropil - 200 mg/kg
-
Polidimetilsiloxan - 10 mg/kg
-
Polisorbati - 5000 mg/kg
-
Galat de propil - 200 mg/kg
-
Esteri propilenglicolici ai acizilor grasi - 10000 mg/kg
-
Citrat de stearil – gmp
-
Butylhydroquinone tertiar - 200 mg/kg
-
Thiodipropionate - 200 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), uleiul vegetal poate contine:
-
Acid lactic (E 270)
-
Acid ascorbic (E 300)
-
Esteri ai acizilor grasi cu acid ascorbic (E 304)
-
Extract bogat in tocoferol (E 306)
-
Alfa-tocoferol (E 307)
-
Gama-tocoferol (E 308)
-
Delta-tocoferol (E 309)
-
Galati, TBHQ si BHA, individual sau combinati (E 310-320)
-
Butilhidroxitoluen (BHT) (E 321)
-
Lecitine (E 322)
-
Acid citric (E 330)
-
Citrati de sodiu (E 331)
-
Citrati de potasiu (E 332)
-
Citrati de calciu (E 333)
-
Esteri ai acidului citric cu mono- si diglicerideler acizilor grasi (E 472c)
-
Extracte de rozmarin (E 392)
-
Dimetilpolisiloxan (E 900)
-
Monogliceride si digliceride ale acizilor grasi (E 471)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de ulei vegetal poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Boli cardiovasculare (cresterea colesterolului)
Consumul de ulei vegetal nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Important! Informatiile despre ingredientele si produsele prezentate pe site-ul www.alegesanatos.ro au caracter informativ, sunt realizate utilizand informatiile oferite de producator privind ingredientele si nu inlocuiesc indicatiile unui medic sau ale unui specialist. Va recomandam sa cereti o opinie avizata inainte de a cumpara un produs, daca nu sunteti sigur ca vi se potriveste.
Va rugam sa cititi cu atentie lista de ingrediente, atentionarile si instructiunile tiparite pe produs inainte de a-l consuma sau folosi. Este posibil ca in unele cazuri lista de ingrediente a unui produs sa se schimbe, iar aceste informatii sa nu ajunga la noi in timp util. Aparitia efectelor adverse mentionate pe site in urma consumului sau folosirii unui produs nu este obligatorie si poate varia de la o persoana la alta, in functie de starea de sanatate, varsta si stilul de viata.
