Preparata dupa o reteta de casa, Pasca Boromir are in compozitie ingrediente savuroase si naturale, precum si traditionala umplutura de branza dulce si stafide ce va face deliciul intregii familii.
Reprezinta un produs traditional autohton care rivalizeaza cu alte sortimente de import, cu termene de garantie de peste o jumatatate de an. Pasca analizata este un produs de panificatie ce contine insa un exces de glucide cu absorbtie lenta (amidon din faina alba) si cu absorbtie rapida (sirop de zahar invertit: glucoza si fructoza) si o densitatea energetica ridicata. Produsul contine si o serie de aditivi alimentari si surse de gluten, ou, proteina din lapte, lactoza de care alergicii trebuie sa tina cont. Lecitina - E 322, face parte din categoria E-urilor bune, fiind un antioxidant natural.
are la baza un numar de 16 ingrediente, dintre care doar 4 au un grad mediu de risc pentru organism.
care este produs prin reactia acidului sorbic cu hidroxidul de potasiu, putand fi folosit drept conservant cu un ph de pana la 6,5.
Conform Codex Alimentarius, sorbatul de potasiu poate fi folosit pe post de conservant.
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar, doza zilnica admisafiind de 25 mg/kg.
In urma analizei informatiilor inscrise pe eticheta, rezulta ca produsul nu este indicat supraponderalilor si obezilor.
Suferinzii de rezistenta la insulina si de diabet il vor consuma numai cu avizul medicului curant, tinind cont de aportul de glucide adus de produs. Cei cu intoleranta la lactoza sau cu alergie la unul din componentele produsului il vor testa in prealabil.
Pentru o descriere amanuntita, dati click pe oricare dintre ingredientele de mai jos:
Grad de risc ingrediente:
Descriere:
Conform Codex Alimentarius, apa se regaseste in categoria 14.0 Bauturi, excluzand produsele lactate, grupa 14.1 Bauturi non-alcoolice, subgrupa 14.1.1 Ape: ape naturale sau imbuteliate, carbonate sau nu.
Conform celor 2 legi in vigoare - Legea nr. 458 din 08/07/2002 privind calitatea apei potabile si Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile), apa potabila (si deci si cea folosita in industria alimentara) este apa destinata consumului uman:
„a) orice tip de apa in stare naturala sau dupa tratare, folosita pentru baut, la prepararea hranei,ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei si indiferent daca este furnizata prin retea de distributie, din rezervor sau este distribuita in sticle ori in alte recipiente;
b) toate tipurile de apa folosita ca sursa in industria alimentara pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substantelor destinate consumului uman.
c) apa provenind din surse locale, precum fantani, izvoare etc., folosita pentru baut, gatit sau in alte scopuri casnice.
Apa potabila trebuie sa fie sanogena si curata, indeplinind urmatoarele conditii:
a) sa fie lipsita de microorganisme, paraziti sau substante care, prin numar sau concentratie, pot constitui un pericol potential pentru sanatatea umana;
b) sa intruneasca cerintele minime prevazute in lege.”
De asemenea, apa potabila trebuie sa nu contina:
-
Bacterii coliforme
-
Escherichia coli (E.coli)
-
Enterococi
-
Pseudomonas aeruginosa
-
Clostridium perfringens
Conform Normei tehnice (HG 1020/2005) de exploatare si comercializare a apelor minerale naturale, exista un numar de compusi prezenti in mod natural in apele minerale naturale ale caror limite maxime, daca sunt depasite, pot constitui un factor de risc pentru sanatatea publica:
-
Stibiu – 0,005 (mg/l)
-
Arsen – 0,01 (mg/l)
-
Bariu – 1,0 (mg/l)
-
Bor (mg/l)
-
Cadmiu – 0,003 (mg/l)
-
Crom – 0,05 (mg/l)
-
Cupru – 1,0 (mg/l)
-
Cianuri – 0,07 (mg/l)
-
Fluoruri – 5,03 (mg/l)
-
Plumb – 0,01 (mg/l)
-
Mangan – 0,5 (mg/l)
-
Mercur – 0,001 (mg/l)
-
Nichel – 0,020 (mg/l)
-
Nitrati – 50 (mg/l)
-
Nitriti – 0,1 (mg/l)
-
Seleniu – 0,01 (mg/l)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de apa contaminata poate cauza:
-
Methemoglobinemia
-
Cancer (gastric, in principal)
-
Intoxicatii si alergii
-
Afectiuni dermatologice
-
Toxicitate la nivelul diverselor organe
-
Hepatita
-
Dizenterie
-
Holera
In Uniunea Europeana, concentratia maxima pe care o poate contine apa potabila este de 50 de miligrame/litru. Conform medicilor insa, o concentratie de peste 10 mg/l nitraţi şi peste 0,05 mg/l nitriţi poate pune in pericol viata bebelusilor (
http://www.evz.ro/detalii/stiri/apa-imbuteliata-pericol-pentru-nou-nascuti-vezi-ce-cantitate-de-nitrati-contine-o-sticla-de.html).
Citeste mai mult
Descriere:
Faina de grau prezinta urmatoarele caracteristici nutritionale (1/4 cana):
- 100 de calorii
- 0,5 g de grasimi
- 21 g de carbohidrati
- 3 g de fibre
- 4 g de proteine
Conform Codex Alimentarius, Standardul 152-1985, faina de grau se regaseste in grupa 06.2 Fainuri si amidonuri (inclusiv pudra de soia), subgrupa 06.2.1 Fainuri: faina este produsa prin macinarea granelor, cerealelor, tuberculilor si miezul palmierului. In aceasta categorie intra: faina folosita in fabricarea pastelor, a produselor de cofetarie si patiserie, a painii si amestecuri de fainuri.
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
- azodicarbonamide - 45 mg/kg
- peroxid de benzoil - 75 mg/kg
- clor - 2500 mg/kg
- dioxid de clor - 30 mg/kg
- proteaze – gmp
- sulfiti - 200 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), faina poate contine:
- Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati (E 338-452)
- Acid ascorbic (E 300)
- L-cisteina (E 920)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de faina de grau poate cauza:
- Reactii alergice (intoleranta la gluten)
- Crestere in greutate
- Probleme la nivel digestiv
Consumul de faina de grau nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Exista 2 tipuri de drojdie – cea folosita in fabricarea berii si cea folosita in industria alimentara. Drojdia de bere este bogata in:
-
Acid folic
-
Complexul de vitamina B (fara B12)
-
Potasiu
-
Tiamina
-
Niacina (vitamin B3)
-
Crom
-
Seleniu
-
Zinc
Alte valori nutritionale (per 2 linguri):
-
116 calorii
-
70 mg de sodiu
-
13 g de carbohidrati
-
6 g de fibre
-
16 g de proteine
-
0 grasimi
Conform Codex Alimentarius, drojdia se regaseste in grupa 12.8 Drojdie si produse din drojdie: inclusiv drojdia folosita in brutarii si produsele orientale folosite in productia bauturilor alcoolice.
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
-
hidroxianisol butilat - 200 mg/kg 15
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), drojdia poate contine:
-
Esteri de sorbitan (E 491-495) - numai drojdie uscata și drojdie pentru panificatie
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de drojdie poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Probleme la nivel digestiv (crampe, balonari, gaze)
-
Candida
Consumul de drojdie nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Functii: indulcitor, conservant
Descriere:
Zaharul este un ingredient folosit pe scara larga in alimentatie si in diverse industrii pentru a indulci alimentele si bauturile
Cel mai utilizat tip de zahar este zaharul alb rafinat (sucroza), obtinut din trestia de zahar sau din sfecla de zahar.
Tipuri de zahar:
-
- zahar alb rafinat (sucroza): este cel mai comun tip de zahar, utilizat in majoritatea produselor de patiserie, bauturi si deserturi
- zahar brun: contine melasa, care ii confera culoarea mai inchisa si un gust mai intens, usor caramelizat.
- zahar pudra: este un un zahar fin, adesea folosit in glazuri si prajituri
- zahar de cocos: obtinut din seva florilor de cocos, este considerat mai putin procesat, avand un indice glicemic mai scazut
- zahar din fructe (fructoza): natural prezent in fructe si utilizat si sub forma concentrata in diverse produse.
Desi nu sunt tehnic "zaharuri" pure, mierea, siropul de artar si siropul de agave sunt alternative mai naturale la zaharul rafinat.
Utilizarile zaharului in alimentatie:
-
- indulcire: zaharul este folosit pentru a indulci alimentele si bauturile, de la cafea si ceai la deserturi, prajituri si bomboane.
- conservare: ajuta la conservarea fructelor si legumelor in gemuri, dulceata si compoturi, prin reducerea activitatii apei, ceea ce impiedica dezvoltarea bacteriilor.
- textura si volum: in patiserie, zaharul contribuie la obtinerea texturii corecte, ajuta la formarea crustei si la inaltarea aluatului.
Zaharul este o sursa rapida de glucoza, care este utilizata de organism ca energie rapida. Este important pentru functionarea creierului si a muschilor, in special in activitati intense.
Organizatiile de sanatate, cum ar fi Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), recomanda limitarea consumului de zahar adaugat la mai putin de 10% din totalul caloriilor zilnice, ideal pana la 5% pentru beneficii suplimentare de sanatate. Astfel, o dieta zilnica de 2000 de calorii ar presupune aproximativ 50 de grame de carbohidrati sub forma de zaharuri, ideal 25 de grame.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de zahar este asociat cu o serie de probleme de sanatate, inclusiv obezitatea, diabetul de tip 2, boli de inima, si probleme dentare (carii). De asemenea, poate contribui la cresterea inflamatiei in organism.
De asemenea, zaharul rafinat si alte forme de zahar procesate au un indice glicemic ridicat, ceea ce inseamna ca pot creste rapid nivelul de zahar din sange, avand un impact negativ asupra insulinei si metabolismului.
Citeste mai mult
Descriere:
Grasimile vegetale nehidrogenate (nesaturate) reprezinta varianta sanatoasa a celor hidrogenate (saturate), fiind de 2 tipuri:
-
Mononesaturate (avocado, ulei de canola, ulei de masline, nuci si seminte)
-
Polinesaturate (ulei de sofranel, ulei de porumb, ulei de soia, ulei din seminte de bumbac)
Conform Codex Alimentarius, Standardul 210-1999, grasimile vegetale se regasesc in categoria 02.0 Grasimi, uleiuri si emulsii grase, grupa 02.1 Grasimi si uleiuri esentiale fara apa, subgrupa 02.1.2 Uleiuri si grasimi vegetale: grasimi si uleiuri comestibile obtinute din plante (produsele pot proveni dintr-o singura planta sau promovate drept un amestec de uleiuri). Aditivi pe care ii pot contine:
-
Esteri de ascorbil - 500 mg/kg 10
-
Hidroxianisol butilat - 200 mg/kg
-
Butilhidroxitoluen - 200 mg/kg
-
Beta-, Caroteni, Legume - 1000 mg/kg
-
Esteri ai acidului diacetiltartric si acizi grasi din glicerina - 10000 mg/kg
-
Rasina de guaiac - 1000 mg/kg
-
Citrati de izopropil - 200 mg/kg
-
Polidimetilsiloxan - 10 mg/kg
-
Polisorbati - 5000 mg/kg
-
Galat de propil - 200 mg/kg
-
Esteri propilenglicolici ai acizilor grasi - 10000 mg/kg
-
Citrat de stearil – gmp
-
Butylhydroquinone tertiar - 200 mg/kg
-
Thiodipropionate - 200 mg/kg
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de grasimi vegetale nehidrogenate poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Boli cardiovasculare
-
Obezitate
Consumul de grasimi vegetale nehidrogenate nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Produs lactat obtinut prin coagularea laptelui anumitor animale, mai des vaci, dar si capre, iac, oi si bivoli. Pentru a se obtine inchegarea laptelui, este folosit cheagul, dar unele tipuri de branza sunt inchegate cu acizi precum otet sau suc de lamaie.
Pentru a reduce pH-ul si pentru a dezvolta savoarea, branzei ii sunt adaugate bacterii, iar anumite tipuri de branza au mucegai pe coaja sau in interior.
Culoarea naturala variaza de la alb la galben. La anumite tipuri de branza se adauga plante si mirodenii.
Branza este foarte bogata in calciu, dar si in proteine.
-
100g de branza proaspata de vaca - 90 mg calciu
-
100g de branza de capra – 100 mg calciu
-
100 g de telemea – 300 mg calciu
-
100 g de svaiter – 1.150 mg calciu
De asemenea, are un continut variabil de lipide si de sodiu.
Continutul branzaturilor in apa variaza intre 35 si 80%.
Reactii adverse 0 00:
- Restrictii de folosinta:
- Da
Siguranta/Rating ingredient:
Din cauza grasimilor, branzeturile sunt contraindicate in cazurile de:
-
Ateroscleroza
-
Hipercolesterolemie
-
Hipertensiune
-
Afectiuni renale.
Citeste mai mult
Descriere:
Stafidele sunt, de fapt, struguri ce au fost lasati sa se usuce la soare.
Acestea au urmatoarele valori nutritionale (per 40 g):
-
130 calorii
-
0 grasimi
-
10 mg de sodiu
-
31 g de carbohidrati
-
2 g de fibre
-
29 g de zaharuri
-
1 g de proteine
Stafidele contin si vitaminele C, K, B6, calciu, fier, magneziu, fosfor, cupru, mangan, potasiu.
Conform Codex Alimentarius, Standardul 067-1981, stafidele se regasesc in categoria 14.0 Fructe si legume (inclusiv ciuperci si fungi, radacini si tuberculi, leguminoase si aloe vera), alge marine, nuci si seminte, grupa 04.1 Fructe, subgrupa 04.1.2 Fructe procesate - 04.1.2.2 Fructe uscate: fructe din care s-a inlaturat apa pentru a preveni cresterea microbiana.
Acestea pot contine urmatorii aditivi:
-
Acesulfam de Potasiu - 500 mg/kg
-
Esteri de ascorbil - 80 mg/kg
-
Aspartam - 2000 mg/kg
-
Benzoati - 800 mg/kg
-
Esterii glicerici ai acidului diacetiltartric cu acizi grasi - 10000 mg/kg
-
Etilen-diamina tetraacetat de calciu disodiu - 265 mg/kg
-
Hidroxibenzoati, para- - 800 mg/kg
-
Lauric arginate ethyl ester - 200 mg/kg
-
Ulei mineral, vascozitate mare - 5000 mg/kg
-
Ulei mineral, vascozitate medie si mica, clasa I - 5000 mg/kg
-
Neotam - 100 mg/kg
-
Sucraloza (triclorogalactosucroza) - 1500 mg/kg
-
Sulfiti - 1000 mg/kg
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de stafide poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Cresterea in greutate
-
Probleme la nivelul dintilor copiilor
Consumul de stafide nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Ouale contin urmatoarele valori nutritionale (per 2 oua) – acestea putand insa varia in functie de modul de pregatire:
-
150 calorii
-
12 g de proteine
-
2 g de carbohidrati
-
10 g de grasimi (dintre care 3 g – grasimi saturate)
-
426 mg de colesterol
-
Vitamina B12 (16% din doza zilnica recomandata)
-
Vitamina A (15% din doza zilnica recomandata)
-
Minerale: seleniu, sodiu, calciu, fosfor
Conform Codex Alimentarius, ouale se regasesc in categoria 10.0 Oua si produse din oua, grupa 10.1 Oua proaspete.
Desi in mod normal ouale nu ar trebui sa contina aditivi, exista insa o serie de coloranti ce pot fi folositi pentru a decora, vopsi sau stampila suprafata exterioara a coajei de ou.
-
Rosu Allura AG - 100 mg/kg
-
Albastru briliant FCF - GMP
-
Cantaxantina - GMP
-
Caramel amoniacal - 20000 mg/kg
-
Caramel sulfit de amoniu - 20000 mg/kg
-
Carmin - GMP
-
Beta-, Caroteni, Legume - 1000 mg/kg
-
Carotenoizi - 1000 mg/kg
-
Verde fast FCF - GMP
-
Extract din coaja de strugure - 1500 mg/kg
-
Indigotina (carmin indigo) - 300 mg/kg
-
Oxizi de fier - GMP
-
Ponceau 4R (Rosu de cosenila A) - 500 mg/kg
-
Riboflavine - 300 mg/kg
-
Galben sunset FCF - GMP
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), ouale se regasesc in categoria 10.0 Oua si produse din oua, grupa 10.1. Oua neprelucrate:
„Colorantii alimentari enumerati in anexa II partea B 1 pot fi utilizati pentru colorarea decorativa a cojilor de oua sau pentru stampilarea cojilor de oua in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 589/2008.”
-
Curcumina
-
Riboflavine
-
Tartrazina
-
Galben de chinolina
-
Galben Sunset (sunset yellow) FCF/galben portocaliu S
-
Cosenila, acid carminic, carmine
-
Azorubina, carmoizina
-
Amarant
-
Ponceau 4R, Rosu cosenila A
-
Eritrozina
-
Rosu Allura AC
-
Albastru patent V
-
Indigotina, carmin indigo
-
Albastru briliant FCF
-
Clorofile si clorofiline
-
Complecsi de cupru ai clorofilelor si clorofilinelor
-
Verde S
-
Caramel simplu ( 1 )
-
Caramel de sulfit caustic
-
Caramel amoniacal
-
Caramel cu sulfit de amoniu
-
Negru briliant BN, negru PN
-
Carbune vegetal
-
Brun HT
-
Caroteni
-
Annatto, bixina, norbixina
-
Extract de ardei rosu, capsantina, capsorubina
-
Licopen
-
Beta-apo-8′-carotenal (C 30)
-
Luteina
-
Cantaxantina (*)
-
Rosu sfecla, betanina
-
Antocianine
-
Carbonat de calciu
-
Dioxid de titan
-
Oxizi si hidroxizi de fier
-
Aluminiu
-
Argint
-
Aur
-
Litolrubina BK
( 1 ) Termenul caramel se refera la produse de o culoare bruna mai mult sau mai putin intensa, care sunt destinate utilizarii ca si coloranti. Termenul nu corespunde produsului zaharos aromat obtinut prin incalzirea zaharurilor si care este folosit pentru aromatizarea alimentelor (de exemplu, a produselor de cofetarie, patiserie, a bauturilor alcoolice).
(*) Cantaxantina nu este autorizata in categoriile de alimente enumerate in partile D si E. Substanta figureaza in lista B1 pentru ca este utilizata in produsele medicamentoase, in conformitate cu Directiva 2009/35/CE a Parlamentului European si a Consiliului (JO L 109, 30.4.2009, p. 10).
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de oua poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Cresterea colesterolului
-
Boli cardiovasculare
-
Contaminare cu Salmonella
-
Probleme la nivel digestiv (balonare, gaze, constipatie)
Consumul de oua nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Produs lactat, compus din grasimea ridicata la suprafata laptelui neomogenizat.
Smantana se obtine din lapte de vaca sau de bivolita, nefiert, pus intr-un vas la prins intr-un loc racoros si uscat. Urmatoarea etapa a producerii de smantana este smantanirea laptelui prins sau extragerea grasimii prin centrifugare.
Componentele standard continute in smantana sunt:
-
apa (45-68%)
-
grasimi (25-60%)
-
proteine (1,6–2,5%)
-
lactoza (2,4-3,5%).
Exista mai multe tipuri de smantana:
-
smantana sau lapte pentru cafea (10-15% grasimi)
-
smantana pentru gatit (12-30 % grasimi sau 30-35% grasimi)
-
smantana dulce (lichida) (30-40% grasimi)
-
smantana dubla (minim 55% grasimi)
-
smantana maturata - obtinuta prin pasteurizare si maturare cu adaus de acid lactic.
-
smantana acra fermentata (maxim 30% grasimi)
Reactii adverse 0 00:
- Restrictii de folosinta:
- Da
Siguranta/Rating ingredient:
Smantana este contraindicata in cazurile de:
-
ulcer stomacal sau intestinal
-
gastrita cu aciditate ridicata
-
obezitate.
Citeste mai mult
Functii: potentiator de gust, conservant, agent de textura, agent de intarire
Descriere:
Sarea (clorura de sodiu, NaCl) este un compus mineral esential pentru viata, utilizat atat in alimentatie, cat si in industrie. Are rol in reglarea echilibrului hidric al organismului, functionarea nervilor si contractia musculara.
Tipuri de sare:
- sare de masa – rafinata, contine aditivi antiaglomeranti.
- sare de mare – obtinuta prin evaporarea apei de mare, contine minerale suplimentare.
- sare de Himalaya – roz, bogata in oligoelemente.
- sare kosher – granulatie mai mare, folosita in bucatarie.
Sarea are mai multe utilizari in alimentatie, printre care mentionam urmatoarele:
- potentiator de gust: intensifica si echilibreaza aromele din mancare.
- conservant: previne dezvoltarea bacteriilor in alimente precum muraturile, branzeturile si carnea sarata.
- agent de textura: contribuie la structura painii si a produselor de patiserie, controland activitatea glutenului.
- controleaza fermentatia: regleaza cresterea drojdiei in produse de panificatie.
- agent de intarire: folosit la conservarea legumelor si fructelor pentru a le mentine fermitatea.
Consumul moderat de sare are mai multe beneficii pentru sanatate, deoarece sodiul din compozitia sa este esential pentru functionarea organismului.
Beneficiile consumului moderat de sare:
- regleaza echilibrul hidric
- ajuta la transmiterea impulsurilor nervoase.
- sustine contractia musculara
- ajuta la absorbtia nutrientilor: contribuie la transportul glucozei si aminoacizilor in celule.
Potrivit specialistilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), consumul de sare (sodiu) ar trebui sa fie mai mic de 5 grame pe zi pentru adulti, ceea ce corespunde aproximativ unei lingurite rase.
Recomandari de consum general:
- adulti: 5 g/zi
- copii (2-15 ani): mai putin decat adultii, in functie de varsta
- sugari (<2 ani): evitarea adaugarii de sare in alimentatie
Conform Codex Alimentarius, Standardul 150-1985, sarea se regaseste in categoria 12.0 Saruri, condimente, supe, sosuri, salate si produse proteice, grupa 12.1 Sare si inlocuitori de sare, subgrupa 12.1.1. Sare: clorura de sodiu (sare de masa, iodata, iodata fluorizata, dendritica).
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de sare poate cauza:
- Hipertensiune arteriala
- Pietre la rinichi
- Boli cardiovasculare
- Osteoporoza
- Probleme la nivelul tiroidei
Citeste mai mult
Sinonime: E 202
Functii: conservant
Descriere:
Sorbatul de potasiu este un conservant alimentar utilizat pe scara larga pentru a preveni dezvoltarea mucegaiurilor si a drojdiilor. Este considerat unul dintre conservantii relativ siguri atunci cand este utilizat in limitele reglementate.
Se regaseste frecvent in produse alimentare procesate si unele cosmetice. Este un conservant eficient in special fata de mucegaiuri si drojdii, nefiind eficient impotriva bacteriilor, si prezinta activitate optima la pH mai mic de 6,5.
Ce este sorbatul de potasiu
Sorbatul de potasiu este sarea de potasiu a acidului sorbic, un compus organic cu proprietati antimicrobiene. Este obtinut in mod industrial prin neutralizarea acidului sorbic cu hidroxid de potasiu.
Are formula chimica C6H7KO2 si se prezinta sub forma de pulbere alba sau granule solubile in apa.
Denumiri alternative: potasiu sorbat, sare de potasiu a acidului sorbic.
In Codex Alimentarius apare cu denumirea E202 si este clasificat ca aditiv alimentar cu rol conservant.
Ce functii are sorbatul de potasiu
Sorbatul de potasiu are mai multe functii tehnologice importante, in special in industria alimentara si cosmetica:
1. Conservant antimicrobian
- Inhiba dezvoltarea mucegaiurilor, drojdiilor si unor bacterii,
- Prelungeste durata de valabilitate a produselor,
- Este eficient mai ales in medii usor acide.
2. Stabilizator de produs
- Ajuta la mentinerea stabilitatii microbiologice pe durata depozitarii,
- Reduce riscul de fermentare nedorita.
3. Protector impotriva alterarii
- Previne modificarea gustului, mirosului si texturii cauzate de microorganisme
- Mentine calitatea organoleptica a produselor
4. Rol sinergic cu alti conservanti
- Poate fi utilizat impreuna cu alti conservanti pentru eficienta crescuta,
- Permite reducerea concentratiilor individuale.
Unde se foloseste sorbatul de potasiu
Sorbatul de potasiu este utilizat in principal ca agent conservant.
- Produse alimentare: branzeturi, iaurturi, produse de panificatie, sucuri, vinuri, sosuri,
- Produse cosmetice: creme, lotiuni, produse de ingrijire personala,
- Industria farmaceutica: conservant in unele preparate.
Rol principal: inhiba cresterea mucegaiurilor si a drojdiilor.
Doza maxima admisa de sorbat de potasiu
Doza zilnica admisibila stabilita de JECFA (FAO/WHO) este de 0-25 mg/kg corp/zi, adica aproximativ 1750 mg/zi pentru o persoana de 70 kg. Aceasta valoare este rar atinsa prin consumul normal de alimente.
Este totusi o doza ce poate fi depasita mai ales prin consumul mare de paine: 500 g de paine pot contine 1000 mg de sorbati, ceea ce reprezinta doza maxima pentru o persoana de 40 kg.
Reglementari legislative
Permis in Uniunea Europeana ca aditiv alimentar (E202).
- Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar.
- Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), acidul citric poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 202 – Sorbat de potasiu.
Aprobat in SUA de FDA ca substanta GRAS (Generally Recognized As Safe).
Utilizarea este limitata la concentratii specifice in functie de produs.
Siguranta/Rating ingredient:
Efecte asupra sanatatii - Riscuri / efecte secundare
- Poate provoca iritatii usoare ale pielii sau mucoaselor in cazuri rare;
- Reactii alergice sunt posibile, dar rare;
- In concentratii mari, poate cauza iritatii gastrointestinale,
- Exista unele raportari izolate privind posibila agravare a simptomelor astmatice, dar dovezile sunt limitate. Nu este considerat un declansator major comparativ cu alti aditivi (ex. sulfiti).
Populatii sensibile
- Persoane cu sensibilitate la conservanti,
- Persoane cu piele sensibila (in cazul produselor cosmetice).
Nu este permis in produsele pentru sugari si copii mici.
Intrebari frecvente despre sorbatul de potasiu
1. Sorbatul de potasiu este sigur?
Da, este considerat sigur in limitele dozei zilnice admise.
2. Sorbatul de potasiu este natural?
Este obtinut industrial, dar deriva din acid sorbic care poate avea origine naturala.
3. Sorbatul de potasiu este vegan?
Da, nu provine din surse animale.
BIBLIOGRAFIE SI SURSE SUPLIMENTARE
1. InfoCons - E 202 Sorbat de Potasiu - https://infocons.ro/aditivi/e-202-sorbat-de-potasiu/
2. HealthLine - Everything You Should Know About Potassium Sorbate - https://www.healthline.com/health/potassium-sorbate
3. Every Day Health - Potassium Sorbate: What Is It and What Are Its Side Effects? - https://www.everydayhealth.com/food-safety/potassium-sorbate/
Citeste mai mult
Sinonime: DEXTROZA; DGLUCOSE; ANHYDROUS DEXTROSE; CARTOSE; CERELOSE; CORN SUGAR; D-GLUCOSE, ANHYDROUS; DEXTROPUR; DEXTROSE
Functii: agent de aroma, umectant, agent de ingrijire a pielii
Descriere:
Compusul organic, apartine clasei zaharidelor, are formula chimica C6H12O6.
Glucoza este o substanta solida, cristalizata, incolora si solubila in apa.
Are un gust dulce.
Principala sursa de energie a organismului.
Glucoza este esentiala in producerea proteinelor si in metabolismul lipidelor.
De asemenea, la cele mai multe plante si animale, este un precursor pentru vitamina C (acid ascorbic).
Obtinere: este unul dintre produsii de fotosinteza a plantelor si a unor procariote. Se gaseste indeosebi in sucul fructelor dulci ale plantelor.
Glucoza este folosita ca precursor la sinteza unor substante importante.
Amidonul, celuloza si glicogenul sunt polimeri (polizaharide) comuni ai sai.
Lactoza - zaharul din lapte, este o dizaharida compusa din glucoza si galactoza.
In zaharoza, o alta dizaharida importanta, glucoza este legata de fructoza.Glucoza intra in structura diglucidelor si poliglucidelor.
Prin oxidare in ficat se transforma in acid glucuronic, care are un rol important in glucuronoconjugare.
Cele mai importante forme de comercializare si folosire a glucozei:
-
sirop de glucoza - conține glucoza in concentratie de 32,40%;
-
glucoza tehnica - cu o concentrație de 75%;
-
glucoza cristalizata (tablete) - concentratie de 99%.
Utilizare:
-
Solutiile sub 5 % sunt utilizate pentru diluarea unor medicamente, pentru hidratare sau ca substituent energetic.
-
Solutia de glucoza 5 % este izotona si are aceleasi utilizari, fiind folosita cel mai des.
-
Solutiile de concentratii mai mari de 5 % (10, 20, 33, 40 %) sunt hipertonice si isi gasesc utilitatea ca diuretice osmotice (realizeaza deshidratare tisulara, foarte utila in edeme).
Reactii adverse 0 00:
- Alergii / Imunotoxicitate:
- Nu exista informatii
- Expunere multipla, cumulativa:
- Este considerat sigur
- Toxicitate la nivelul organelor:
- Nu
- Probleme la nivel endocrin:
- Nu exista informatii
- Neurotoxicitate:
- Nu exista informatii
- Persistenta si bioacumulare:
- Nu
- Iritatii (piele, ochi, plamani):
- Nu exista informatii
- Ecotoxicologie:
- Nu
- Cancer:
- Nu exista informatii
- Toxicitate la nivel reproductiv:
- Nu exista informatii
- Restrictii de folosinta:
- Nu exista informatii
Siguranta/Rating ingredient:
Food and Drug Administration (FDA) permite folosirea acestui ingredient ca indulcitor in alimente.
Citeste mai mult
Descriere:
Fructoza este un zahar ce se regaseste in fructe, miere si suc de fructe, care impreuna cu glucoza formeaza sucroza. Aceasta are cel mai mic indice glicemic dintre toate zaharurile naturale, fiind considerata un monozaharid.
Marul, considerat un fruct bogat in fructoza, contine 10,74 g de fructoza, in timp ce dovleacul contine 1,39 g iar o ceasca de mazare – 0,57 g.
Conform Codex Alimentarius, Standardul 212-1999, fructoza se regaseste in categoria 11.0 Indulcitori, inclusiv miere, grupa 11.1. Zahar refinat si brut, subgrupa 11.1.1 Zahar alb, dextroza anhidra, dextroza monohidrata, fructoza.
-
Poate contine urmatorii aditivi: sulfiti (15 mg/kg)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de fructoza poate cauza:
-
Reactii alergice (inclusiv intoleranta)
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Diabet
-
Cresterea nivelului colesterolului si trigliceridelor
-
Boli cardiovasculare
-
Probleme in absorbtia cuprului
-
Probleme la nivelul organelor in cazul copiilor
-
Probleme la nivelul ficatului
American Heart Association recomanda un consum zilnic limitat de carbohidrati din zaharuri: 150 de calorii sau 37,5 g de zaharuri pentru barbati si 100 de calorii sau 25 g de zaharuri pentru femei.
World Health Organization recomanda un consum de zaharuri care sa acopere nu mai mult de 10% din numarul total de calorii. Astfel, o dieta zilnica de 2000 de calorii ar presupune maximum 50 de grame de carbohidrati sub forma de zaharuri.
National Academy of Sciences Dietary Reference Intake (DRI) limiteaza consumul de zahar la 25% din numarul de calorii, respectiv 125 de grame de carbohidrati.
United States Department of Agriculture (USDA) recomanda un consum de zaharuri limitat la pana la 10% din totalul de calorii.
Citeste mai mult
Descriere:
Lapte praf degresat prezinta urmatoarele caracteristici (per portie, 1/3 cana):
-
80 calorii
-
2 g de grasimi (dintre care 1 g grasimi saturate)
-
4 mg de colesterol
-
123 mg de sodiu
-
11,7 g de zahar
-
0 fibre
-
7,9 g de proteine
-
276,2 mg de calciu
-
382.6 mg de potasiu
-
Vitamina A si C
Conform legislatiei in vigoare la nivelul UE, laptele praf degresat este obtinut prin indepartarea apei din lapte (produsul solid trebuie sa contina maximum 5% apa). Laptele nu trebuie sa depaseasca o concentratie de 1,5% grasimi. Alte specificatii cu privire la continutul laptelui degresat sunt si urmatoarele (Regulamentul nr. 2799/1999):
-
proteine: 31,4 % m/m (minimum) din continutul fara grasimi
-
grasimi: pana la 11 % m/m
-
zer inchegat: 0%
-
amidon: 0%
Conform Codex Alimentarius, Standardul 207-1999, laptele praf degresat se regaseste in grupa 01.5 Lapte praf si pudra crema si analogi sub forma de pudra (simpla), subgrupa 01.5.1 Lapte praf si pudra crema (simpla): produse obtinute prin inlaturarea partiala a apei din lapte sau crema, produse in forma de pudra. Acesta poate contine:
-
esteri de ascorbil (Ascorbyl palmitate si Ascorbyl stearate) - 500 mg/kg;
-
Butylated Hydroxyanisole - 100 mg/kg;
-
Butylated Hydroxytoluene - 200 mg/kg;
-
Esteri ai acidului diacetiltartric si acizi grasi ai Glycerol - 10000 mg/kg;
-
Polydimethylsiloxane - 10 mg/kg;
-
Propyl gallate - 200 mg/kg;
-
Sucroglycerides - 10000 mg/kg;a
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de lapte praf degresat poate cauza:
Consumul de lapte praf degresat nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Functii: liant in produsele din grau, confera elasticitate si porozitate aluatului framantat din faina cerealelor
Descriere:
-
substanta proteica densa, vascoasa, moale si elastica, prezenta in boabele si in faina cerealelor, mai ales in cea de grau, formată in principal dintr-un amestec de gliadina si glutenina
-
este obtinuta din faina cerealelor dupa indepartarea amidonului
-
este o denumire generica folosita pentru proteinele tuturor cerealelor, care se impart in prolamina, glutelina, albumina si globulina
-
faina cu continut mai mare de gluten este de mai buna calitate si este folosita pentru produse de panificatie superioara
-
continutul redus de gluten confera produselor de panificatie un volum mai mic, forma aplatizata si o durata scazuta de mentinere a prospetimii
-
glutenul suficient de elastic si extensibil asigura obtinerea produselor bine dezvoltate, cu porozitate fina si uniforma, cu peretii porilor uniformi
-
glutenul excesiv de rezistent conduce la obtinerea de produse nedezvoltate si cu miezul dens
-
intoleranta la gluten, numita si boala celiaca, este o boala transmisa pe cale ereditara, ce se manifesta prin imposibilitatea sistemului digestiv de a digera glutenul din alimente. Cel mai adesea intoleranta la gluten se manifesta prin paloare, diaree, scadere in greutate, crampe abdominale, anemie. Intoleranta la gluten se trateaza prin regim alimentar.
Reactii adverse 0 00:
- Alergii / Imunotoxicitate:
- Da
- Expunere multipla, cumulativa:
- Nu exista informatii
- Toxicitate la nivelul organelor:
- Nu
- Probleme la nivel endocrin:
- Nu
- Neurotoxicitate:
- Nu
- Genotoxicitate / Mutagenicitate:
- Nu
- Persistenta si bioacumulare:
- Nu exista informatii
- Iritatii (piele, ochi, plamani):
- Nu
- Ecotoxicologie:
- Nu exista informatii
- Cancer:
- Nu
- Toxicitate la nivel reproductiv:
- Nu
- Restrictii de folosinta:
- Da
- Contaminati:
- Nu exista informatii
- Riscuri profesionale:
- Nu exista informatii
- Modificari celulare:
- Nu exista informatii
Siguranta/Rating ingredient:
Etichetarea alimentelor de larg consum din comertul alimentar obligă producatorii alimentari sa declare existenta glutenului, normativ inclus în Codex Revised Standard 1999.
Acest normativ a fost preluat de Uniunea Europeana prin decizia 2003/89/EC, declararea glutenului in compozitie indiferent de produs si scopul pe care il îndeplineste este obligatorie deoarece glutenul celor patru cereale sunt declarate a fi alergen.
Citeste mai mult
Functii: emulgator
Descriere:
-
component predominant al tesutului nervos
-
functie de antioxidant, emulgator
Lecitina folosita in produsele alimentare poate proveni din surse vegetale (soia, floarea-soarelui, rapita, germeni de grau) sau animale. Este compusa din trigliceride, fosfolipide, glicerol, acizi grasi si colina.
In principal, este folosita cu functia de emulgator - ajuta la amestecarea grasimilor cu apa - si este utilizata in margarina, maioneza si alte tipuri de sosuri. Inmoaie ciocolata.
Conform Codex Alimentarius, Standardul 150-1985, lecitina poate fi utilizata pe post de aditiv alimentar, sub denumirea 322(i) Lecithins, si face parte din categoria E-urilor inofensive.
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 322 - Lecithins.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de lecitina poate cauza:
-
reactii alergice
-
probleme gastrointestinale
-
dureri de cap
-
ameteli
-
probleme la nivel reproductiv (inclusiv infertilitate)
Food and Drug Administration's (FDA) permite folosirea acestui ingredient ca substanta ce poate fi adaugata direct in mancare.
Citeste mai mult
Important! Informatiile despre ingredientele si produsele prezentate pe site-ul www.alegesanatos.ro au caracter informativ, sunt realizate utilizand informatiile oferite de producator privind ingredientele si nu inlocuiesc indicatiile unui medic sau ale unui specialist. Va recomandam sa cereti o opinie avizata inainte de a cumpara un produs, daca nu sunteti sigur ca vi se potriveste.
Va rugam sa cititi cu atentie lista de ingrediente, atentionarile si instructiunile tiparite pe produs inainte de a-l consuma sau folosi. Este posibil ca in unele cazuri lista de ingrediente a unui produs sa se schimbe, iar aceste informatii sa nu ajunga la noi in timp util. Aparitia efectelor adverse mentionate pe site in urma consumului sau folosirii unui produs nu este obligatorie si poate varia de la o persoana la alta, in functie de starea de sanatate, varsta si stilul de viata.