Contine gluten. Contine urme de lactoza si telina.
Pentru o descriere amanuntita, dati click pe oricare dintre ingredientele de mai jos:
Grad de risc ingrediente:
Descriere:
Faina de grau prezinta urmatoarele caracteristici nutritionale (1/4 cana):
- 100 de calorii
- 0,5 g de grasimi
- 21 g de carbohidrati
- 3 g de fibre
- 4 g de proteine
Conform Codex Alimentarius, Standardul 152-1985, faina de grau se regaseste in grupa 06.2 Fainuri si amidonuri (inclusiv pudra de soia), subgrupa 06.2.1 Fainuri: faina este produsa prin macinarea granelor, cerealelor, tuberculilor si miezul palmierului. In aceasta categorie intra: faina folosita in fabricarea pastelor, a produselor de cofetarie si patiserie, a painii si amestecuri de fainuri.
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
- azodicarbonamide - 45 mg/kg
- peroxid de benzoil - 75 mg/kg
- clor - 2500 mg/kg
- dioxid de clor - 30 mg/kg
- proteaze – gmp
- sulfiti - 200 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), faina poate contine:
- Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati (E 338-452)
- Acid ascorbic (E 300)
- L-cisteina (E 920)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de faina de grau poate cauza:
- Reactii alergice (intoleranta la gluten)
- Crestere in greutate
- Probleme la nivel digestiv
Consumul de faina de grau nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: ELAEIS GUINEENSIS
Descriere:
Uleiul de palmier (procesat) contine (per lingura):
-
120 calorii
-
13,6 g de grasimi (dintre care aproximativ 50% saturate, 40% mononesaturate si 10% polinesaturate)
-
2,17 mg de vitamina E
-
1,1 mcg de vitamina K
-
0 carbohidrati
-
0 proteine
Uleiul de palmier poate fi extras fie din pupla rosie a fructului de palmier (ulei de palmier rosu) sau din semintele aceluiasi fruct (ulei de palmier nucleu). Ceea ce ramane dupa extragerea din uleiul rosu a tuturor vitaminelor bune pentru cosmetica este ulterior rafinat, dezodorizat, albit si partial sau total hidrogenat, rezultand uleiul de palmier alb. Acesta este preferat industriei alimentare, iar uleiul rosu este isi dovedeste eficienta in cosmetica.
Conform Codex Alimentarius, Standardul 210-1999, uleiul de palmier se regaseste in categoria
02.0 Grasimi, uleiuri si emulsii grase, grupa
02.1 Grasimi si uleiuri esentiale fara apa, subgrupa
02.1.2 Uleiuri si grasimi vegetale: grasimi si uleiuri comestibile obtinute din plante(produsele pot proveni dintr-o singura planta sau promovate drept un amestec de uleiuri).
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
-
Esteri de ascorbil - 500 mg/kg 10
-
Hidroxianisol butilat - 200 mg/kg
-
Butilhidroxitoluen - 200 mg/kg
-
Beta-, Caroteni, Legume - 1000 mg/kg
-
Esteri ai acidului diacetiltartric si acizi grasi din glicerina - 10000 mg/kg
-
Rasina de guaiac - 1000 mg/kg
-
Citrati de izopropil - 200 mg/kg
-
Polidimetilsiloxan - 10 mg/kg
-
Polisorbati - 5000 mg/kg
-
Galat de propil - 200 mg/kg
-
Esteri propilenglicolici ai acizilor grasi - 10000 mg/kg
-
Citrat de stearil – gmp
-
Butylhydroquinone tertiar - 200 mg/kg
-
Thiodipropionate - 200 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), uleiul vegetal poate contine:
-
Acid lactic (E 270)
-
Acid ascorbic (E 300)
-
Esteri ai acizilor grasi cu acid ascorbic (E 304)
-
Extract bogat în tocoferol (E 306)
-
Alfa-tocoferol (E 307)
-
Gama-tocoferol (E 308)
-
Delta-tocoferol (E 309)
-
Galati, TBHQ si BHA, individual sau combinati (E 310-320)
-
Butilhidroxitoluen (BHT) (E 321)
-
Lecitine (E 322)
-
Acid citric (E 330)
-
Citrati de sodiu (E 331)
-
Citrati de potasiu (E 332)
-
Citrati de calciu (E 333)
-
Esteri ai acidului citric cu mono- si diglicerideler acizilor grasi (E 472c)
-
Extracte de rozmarin (E 392)
-
Dimetilpolisiloxan (E 900)
-
Monogliceride si digliceride ale acizilor grasi (E 471)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de ulei de palmier poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Boli cardiovasculare (cresterea colesterolului)
-
Probleme la nivelul ficatului
-
Toxicitate la nivelul organelor (in cazul uleiului de palmier procesat)
Consumul de ulei de palmier nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Functii: potentiator de gust, conservant, agent de textura, agent de intarire
Descriere:
Sarea (clorura de sodiu, NaCl) este un compus mineral esential pentru viata, utilizat atat in alimentatie, cat si in industrie. Are rol in reglarea echilibrului hidric al organismului, functionarea nervilor si contractia musculara.
Tipuri de sare:
- sare de masa – rafinata, contine aditivi antiaglomeranti.
- sare de mare – obtinuta prin evaporarea apei de mare, contine minerale suplimentare.
- sare de Himalaya – roz, bogata in oligoelemente.
- sare kosher – granulatie mai mare, folosita in bucatarie.
Sarea are mai multe utilizari in alimentatie, printre care mentionam urmatoarele:
- potentiator de gust: intensifica si echilibreaza aromele din mancare.
- conservant: previne dezvoltarea bacteriilor in alimente precum muraturile, branzeturile si carnea sarata.
- agent de textura: contribuie la structura painii si a produselor de patiserie, controland activitatea glutenului.
- controleaza fermentatia: regleaza cresterea drojdiei in produse de panificatie.
- agent de intarire: folosit la conservarea legumelor si fructelor pentru a le mentine fermitatea.
Consumul moderat de sare are mai multe beneficii pentru sanatate, deoarece sodiul din compozitia sa este esential pentru functionarea organismului.
Beneficiile consumului moderat de sare:
- regleaza echilibrul hidric
- ajuta la transmiterea impulsurilor nervoase.
- sustine contractia musculara
- ajuta la absorbtia nutrientilor: contribuie la transportul glucozei si aminoacizilor in celule.
Potrivit specialistilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), consumul de sare (sodiu) ar trebui sa fie mai mic de 5 grame pe zi pentru adulti, ceea ce corespunde aproximativ unei lingurite rase.
Recomandari de consum general:
- adulti: 5 g/zi
- copii (2-15 ani): mai putin decat adultii, in functie de varsta
- sugari (<2 ani): evitarea adaugarii de sare in alimentatie
Conform Codex Alimentarius, Standardul 150-1985, sarea se regaseste in categoria 12.0 Saruri, condimente, supe, sosuri, salate si produse proteice, grupa 12.1 Sare si inlocuitori de sare, subgrupa 12.1.1. Sare: clorura de sodiu (sare de masa, iodata, iodata fluorizata, dendritica).
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de sare poate cauza:
- Hipertensiune arteriala
- Pietre la rinichi
- Boli cardiovasculare
- Osteoporoza
- Probleme la nivelul tiroidei
Functii: colorant
Descriere:
Beta carotenul este un tip de pigment ce se gaseste in plante, mai ales in morcovi si in legumele colorate.
Carotenii sunt produsi ca izomeri, constand dintr-o serie de compusi chimic identici, dar diferiti steric.
Studiile bazate pe subiecti au relevat faptul ca persoanele care consuma de cel putin 4 ori pe zi fructe si legume bogate in beta-caroten isi reduc riscul de aparitie a bolilor de inima si a cancerului.
In organism, beta-carotenul este convertit in vitamina A (retinol).
Retinolul are urmatoarele proprietati:
-
imbunatateste vederea
-
intareste sistemul imunitar
-
contribuie la o piele sanatoasa
-
intarireste membranele musculare.
In Codus Alimentarius, acest ingredient are denumirea de E160a.
Colorant alimentar, insolubil in apa ale carui nuante variaza de la galben la oranj, depinzand de solventul utilizat pentru extractie.
Doza zilnica:
Face parte din categoria "E-uri suspecte".
Reactii adverse 0 00:
- Restrictii de folosinta:
- Da
Siguranta/Rating ingredient:
-
Printre pericolele care pandesc organismul in urma consumarii E-urilor "suspecte" se numara: alergiile, dereglarile hormonale, tulburarile hepatice, bolile intestinale si ale ficatului, tulburarile hepato-biliare, tulburari ale tubului digestiv, tulburarile nervoase si cresterea nivelului de colesterol.
-
Concentratii mai mari pot duce la o culoare galbena a pielii. Carotenul este o sursa de vitamina A(retinol), concentratiile marite pot provoca simptome ale toxicitatii vitaminei A.
-
Studiile au sugerat ca dozele mari de beta-caroten pot ajuta in scaderea sensibilitatii la radiatiile solare.
Citeste mai mult
Functii: indulcitor, conservant
Descriere:
Zaharul este un ingredient folosit pe scara larga in alimentatie si in diverse industrii pentru a indulci alimentele si bauturile
Cel mai utilizat tip de zahar este zaharul alb rafinat (sucroza), obtinut din trestia de zahar sau din sfecla de zahar.
Tipuri de zahar:
-
- zahar alb rafinat (sucroza): este cel mai comun tip de zahar, utilizat in majoritatea produselor de patiserie, bauturi si deserturi
- zahar brun: contine melasa, care ii confera culoarea mai inchisa si un gust mai intens, usor caramelizat.
- zahar pudra: este un un zahar fin, adesea folosit in glazuri si prajituri
- zahar de cocos: obtinut din seva florilor de cocos, este considerat mai putin procesat, avand un indice glicemic mai scazut
- zahar din fructe (fructoza): natural prezent in fructe si utilizat si sub forma concentrata in diverse produse.
Desi nu sunt tehnic "zaharuri" pure, mierea, siropul de artar si siropul de agave sunt alternative mai naturale la zaharul rafinat.
Utilizarile zaharului in alimentatie:
-
- indulcire: zaharul este folosit pentru a indulci alimentele si bauturile, de la cafea si ceai la deserturi, prajituri si bomboane.
- conservare: ajuta la conservarea fructelor si legumelor in gemuri, dulceata si compoturi, prin reducerea activitatii apei, ceea ce impiedica dezvoltarea bacteriilor.
- textura si volum: in patiserie, zaharul contribuie la obtinerea texturii corecte, ajuta la formarea crustei si la inaltarea aluatului.
Zaharul este o sursa rapida de glucoza, care este utilizata de organism ca energie rapida. Este important pentru functionarea creierului si a muschilor, in special in activitati intense.
Organizatiile de sanatate, cum ar fi Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), recomanda limitarea consumului de zahar adaugat la mai putin de 10% din totalul caloriilor zilnice, ideal pana la 5% pentru beneficii suplimentare de sanatate. Astfel, o dieta zilnica de 2000 de calorii ar presupune aproximativ 50 de grame de carbohidrati sub forma de zaharuri, ideal 25 de grame.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de zahar este asociat cu o serie de probleme de sanatate, inclusiv obezitatea, diabetul de tip 2, boli de inima, si probleme dentare (carii). De asemenea, poate contribui la cresterea inflamatiei in organism.
De asemenea, zaharul rafinat si alte forme de zahar procesate au un indice glicemic ridicat, ceea ce inseamna ca pot creste rapid nivelul de zahar din sange, avand un impact negativ asupra insulinei si metabolismului.
Citeste mai mult
Sinonime: GLUTAMAT MONOSODIC, MONOSODIUM GLUTAMATE, NATRIUM GLUTAMINAT, E 621; MONOGLUTAMAT DE SODIU
Functii: Potentiator de gust
Descriere:
- Sarea de sodiu a acidului glutamic.
- Rolul lui este de a da impresia creierului ca alimental consumat este foarte gustos.
- Este intalnit in mod natural in corpul uman si este responsabil, alaturi de alti nerotransmitatori (ca acidul aspartic), de functionarea corecta a sistemului nervos.
- Pentru o functionare corecta a creierului si a organelor interne, este absolut necesar sa existe un nivel echilibrat al concentratiei acestora in corp.
- In Codex Alimentarius, glutamatul monosodic are denumirea de E 621. Este considerat un aditiv periculos.
Reactii adverse 0 00:
- Toxicitate la nivelul organelor:
- Da
- Neurotoxicitate:
- Da
- Modificari celulare:
- Da
Siguranta/Rating ingredient:
Glutamatul este interzis in Australia, insa este tolerat in Statele Unite.
Glutamatul a fost etichetat ca o excitotoxina, deoarece exista presupozitia ca are capacitatea de a suprastimula (duce) celulele la moarte.
Glutamatul monosodic poate fi foarte nociv pentru organismul uman. Acesta poate provoca:
- Pierderi de memorie
- Aritmie
- Fibrilatie arteriala
- Tahicardie (palpitatii)
- Incetinirea inimii
- Angina pectorala
- Diaree
- Greata/ voma
- Depresie
- Hiperactivitate
- Reactii de furie
- Migrene
- Vedere incetosata
- Focalizare greoaie
Afla in continuare care alimente care contin monoglutamat de sodiu pe
https://www.sanatateafemeilor.ro/2017/09/26/alimente-care-contin-monoglutamat-de-sodiu/
Citeste mai mult
Sinonime: INOSINAT SODIC, INOZINAT DE SODIU, INOZINAT; E 631
Functii: potentiator de aroma
Descriere:
CE ESTE INOZINATUL DISODIC
Inozinatul disodic este sarea disodica a acidului inozinic si face parte din categoria nucleotidelor. Este sarea disodica a acidului inozinic, o substanta naturala care se gaseste in mod obisnuit in tesuturile animale si in anumite tipuri de peste.
In
Codex Alimentarius apare cu denumirea
E631, fiind clasificat ca aditiv alimentar cu rol de potentiator de aroma.
Iozinatul disodic se poate obtine pe mai multe cai:
- Fermentatie bacteriana - cea mai frecventa metoda industriala, folosind tulpini de Corynebacterium glutamicum sau alte microorganisme;
- Hidroliza acizilor nucleici - din drojdie sau din tesuturi musculare animale (peste, carne);
- Sinteza chimica - mai putin utilizata la scara industriala.
CE FUNCTII ARE INOZINATUL DISODIC
Principala functie a iozinatului disodic este aceea de
potentiator de aroma. Actioneaza prin:
- amplificarea perceptiei gustative - in special a gustului umami, al cincilea gust de baza, alaturi de dulce, sarat, acru si amar;
- sinergism cu glutamatul monosodic (MSG / E621) – combinatia dintre E631 si E621 produce un efect de potentare a aromei de pana la 8 ori mai puternic decat MSG singur, ceea ce permite reducerea cantitatii totale de aditivi folositi;
- echilibrarea profilului de aroma - confera produselor o senzatie de gust mai complex, profund si persistent;
- mascare a gusturilor nedorite - poate diminua note amare sau metalice din anumite produse procesate.
E631 este rareori utilizat singur; de obicei apare impreuna cu E627 (guanilat disodic) si/sau E621 (glutamat monosodic), amestecul purtand uneori denumirea comerciala de "ribonucleotide disodice" (E635).
UNDE SE FOLOSESTE INOZINATUL DISODIC
Datorita eficientei sale ca potentiator de aroma si a sinergismului cu alte nucleotide, E631 este larg utilizat in industria alimentara:
- Snack-uri si chipsuri – unul dintre cele mai frecvente domenii de utilizare, pentru intensificarea gustului sarat-umami;
- Supe instant, ciorbe si concentrate – cuburi de supa, supe la plic, paste de supa;
- Condimente si amestecuri de condimente – mixuri tip "gust de carne", sosuri pudra;
- Produse din carne procesata – mezeluri, carnati, conserve de carne, pateu;
- Sosuri si dressinguri – sos de soia, sosuri pentru gratar, maioneze aromatizate;
- Mancare asiatica instant – taitei instant, orez instant, produse tip ramen;
- Produse pe baza de peste si fructe de mare procesate;
- Alimente congelate preparate – pizza congelata, mancaruri gata preparate;
- Arome artificiale si naturale – ca ingredient in compozitia aromelor industriale.
E631 nu este utilizat in bauturi, deoarece este instabil in mediu acid si la temperaturi ridicate prelungite.
DOZA MAXIMA ADMISA DE INOZINAT DISODIC
Conform reglementarilor Uniunii Europene (Regulamentul CE nr. 1333/2008), inozinatul disodic (E631) este inclus in categoria aditivilor pentru care se aplica principiul
"quantum satis" - termen folosit in industria alimentara si se refera la utilizarea unui aditiv in cantitatea necesara pentru a obtine efectul dorit, fara a depasi acest necesar.
Asadar, nu exista o doza maxima fixa stabilita, se utilizeaza in cantitatea necesara pentru a obtine efectul tehnologic dorit, respectand bunele practici de fabricatie.
EFECTE ASUPRA SANATATII: BENEFICII
1. Reducerea aportului de sodiu - prin sinergismul cu MSG, E631 permite utilizarea unor cantitati mai mici de sare si glutamat pentru a obtine acelasi efect de aroma, ceea ce poate contribui indirect la reducerea consumului de sodiu;
2. Aport de nucleotide - iozinatul este un precursor al acidului inozinic, o nucleotida prezenta natural in organism si implicata in metabolismul energetic (ciclul purinelor); totusi, aportul din alimente este nesemnificativ comparativ cu sinteza endogena;
3. Tolerabilitate generala buna - la dozele uzuale din alimente, E631 este bine tolerat de populatia generala adulta sanatoasa.
REGLEMENTARI LEGISLATIVE
Uniunea Europeana:
- Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 - cadrul legal principal pentru aditivii alimentari in UE; E631 este listat ca aditiv autorizat.
- Regulamentul (UE) nr. 231/2012 - stabileste specificatiile de puritate pentru E631.
E631 nu este autorizat in alimente pentru sugari, alimente pentru copii mici, alimente pentru scopuri medicale speciale destinate sugarilor si alimente de continuare.
Obligatia de etichetare: trebuie declarat in lista ingredientelor fie ca "inozinat disodic", fie ca "E631".
Alte jurisdictii:
- SUA (FDA) - recunoscut ca GRAS (Generally Recognized As Safe); utilizat conform bunelor practici de productie;
- Australia / Noua Zeelanda (FSANZ) - autorizat sub codul 631;
- Canada (Health Canada) autorizat ca aditiv alimentar;
- Codex Alimentarius (FAO/WHO) – inclus in standardele internationale pentru aditivi alimentari.
Reactii adverse 0 00:
- Alergii / Imunotoxicitate:
- Da
- Restrictii de folosinta:
- Da
Siguranta/Rating ingredient:
EFECTE ASUPRA SANATATII: RISCURI SI REACTII ADVERSE
1. Guta si hiperuricemie - aceasta este principala contraindicatie. Iozinatul disodic este un compus purinic; metabolizarea purinelor produce acid uric. La persoanele care sufera de guta, litiaza urica (pietre la rinichi pe baza de acid uric) sau hiperuricemie, consumul de alimente bogate in E631 poate agrava afectiunea. Medicii recomanda adesea evitarea aditivilor E626-E635 in aceste cazuri;
2. Reactii pseudo-alergice – unele persoane sensibile pot prezenta reactii similare celor la MSG (cefalee, roseata, senzatie de caldura), fenomen asociat cu "sindromul restaurantului chinezesc", desi relatia cauzala directa este controversata stiintific;
3. Copii mici – E631 nu este autorizat in alimentele destinate sugarilor si copiilor mici; studiile sugereaza ca metabolismul nucleotidelor este diferit la aceasta grupa de varsta;
4. Interactii medicamentoase – la doze mari (nu tipice alimentare), nucleotidele pot interactiona cu unele medicamente pentru guta (ex. alopurinol); relevanta clinica in context alimentar este insa minima;
5. Nu exista dovezi de carcinogenitate, mutagenitate sau toxicitate reproductiva la dozele alimentare uzuale, conform evaluarilor EFSA si JECFA.
INTREBARI FRECVENTE DESPRE INOZINATUL DISODIC
1. Inozinatul disodic (E631) este natural sau artificial?
Depinde de metoda de obtinere. Poate fi produs prin fermentatie (considerat de origine naturala) sau sinteza chimica. In orice caz, este identic chimic cu compusul prezent natural in carne si peste.
2. Inozinatul disodic (E631) contine gluten?
Nu. Iozinatul disodic nu contine gluten si nu provine din cereale.
3. Persoanele cu dieta vegetariana sau vegana pot consuma inozinat disodic (E631)?
Nu intotdeauna. E631 poate fi obtinut din surse animale (in special peste sau carne de porc). Este recomandat sa se verifice daca producatorul specifica o sursa vegetala sau o certificare vegan/vegetarian.
4. De ce apare inozinatul disodic (E631) alaturi de E621 (MSG) pe etichete?
Combinatia celor doua aditivi produce un efect sinergic puternic de amplificare a gustului umami, cu cantitati mai mici din fiecare component. Este o practica standard in industria alimentara.
5. Trebuie sa evit consumul de inozinat disodic (E631) daca am guta?
Da, specialistii in nutritie si medicii recomanda persoanelor cu guta sau hiperuricemie sa limiteze consumul de alimente bogate in purine, inclusiv cei care contin E631 (E626-E635).
6. Inozinatul disodic (E631) poate E631 provoca alergii?
E631 nu este un alergen recunoscut oficial. Totusi, persoanele hipersensibile la MSG pot prezenta reactii similare si la inozinat, intrucat efectele lor sunt sinergice.
BIBLIOGRAFIE SI RESURSE SUPLIMENTARE
1. Parlamentul European si Consiliul UE - Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 privind aditivii alimentari. Disponibil la: https://eur-lex.europa.eu
2. Comisia Europeana - Regulamentul (UE) nr. 231/2012 de stabilire a specificatiilor pentru aditivii alimentari. Disponibil la: https://eur-lex.europa.eu
3. EFSA (European Food Safety Authority) - Food additives database - https://www.efsa.europa.eu/en/applications/food-ingredients/food-additives
4. JECFA (Joint FAO/WHO Expert Committee on Food Additives) - Monograph on Inosinic acid and its salts - https://www.fao.org/food/food-safety-quality/scientific-advice/jecfa/en/47
5. InfoCons - E631 – inozinat disodic - https://infocons.ro/aditivi/e631-inozinat-disodic/
Citeste mai mult
Sinonime: E627
Functii: potentiator de gust si aroma artificial sau vegetal
Descriere:
- Sarea de sodiu a acidului guanilic, un acid natural, component al acidului ribonucleic.
- Pentru uz industrial, se obtine din drojdie sau din sardine, putand avea deci origine vegetala sau animala.
- Face parte din grupul ribonucleotidelor.
In Codex Alimentarius acest ingredient are numarul E627 si face parte din categoria E-urilor suspecte.
Reactii adverse 0 00:
- Alergii / Imunotoxicitate:
- Da
- Restrictii de folosinta:
- Da
Siguranta/Rating ingredient:
Nu este permis in alimentele destinate sugarilor si copiilor mici.
Acest aditiv se descompune in purine, substante precursoare ale acidului uric, de aceea se recomanda evitarea lui de catre persoanele care sufera de:
- Astm
- Guta
- Reumatism
- Calculi renali sau biliari
Printre pericolele care pandesc organismul in urma consumarii E-urilor "suspecte" se numara:
- alergiile
- dereglarile hormonale
- tulburarile hepatice
- bolile intestinale si ale ficatului
- tulburarile hepato-biliare
- tulburari ale tubului digestive
- tulburarile nervoase
- cresterea nivelului de colesterol.
Citeste mai mult
Descriere:
-
Planta erbacee legumicola, bienala, din familia liliaceelor, comestibila, cu miros puternic, specific, cu tulpina aeriana dreapta, cilindrica si verde si cu cea subterana in forma de bulb, cu frunze cilindrice si cu flori albe numeroase, dispuse in inflorescente dese
Dupa metoda de cultivare, exista:
-
"ceapa de vara"
-
"ceapa de iarna" .
Parti utilizate: bulbul si sucul lui.
Compozitie medie pentru 100 g:
-
Energie 3 kcal
-
Apa 89 %
-
Glucide 7,1 %
-
Lipide 0,2 %
-
Proteine 1,3 %
-
Fibre 2,1 %
-
Calciu 25 mg
-
Magneziu 10 mg
-
Potasiu 170 mg
-
Fier 0,3 mg
-
Vitamina C 7 mg
-
Vitamina B1 0,06 mg
-
Vitamina B3 0,3 mg
-
Vitamina B6 0,14 mg
-
Vitamina B9 0,02 mg
-
Vitamina E 0,14 mg
Principalii constituenti cunoscuti:
-
Fructani
-
vitaminele A, B, C
-
saruri minerale - sodiu, potasiu, fosfat si nitrati calcarosi, fier, sulf, iod, siliciu
-
acizi - fosforic si acetic
-
disulfura de alil si de propel
-
ulei volatile
-
glucochinina
-
oxidaze diostaze (acestea din urma sterilizate; prin caldura)
-
principii antibiotice.
Proprietati:
-
Stimulent general (al sistemului nervos, hepatic,renal).
-
Diuretic puternic, dizolvant si eliminator al ureii si al clorurilor.
-
Antireumatismal
-
Antiscorbutic
-
Antiseptic si antiinfectios
-
Secretor, expectorant
-
Digestiv (ajuta in digestia fainoaselor).
-
Echilibrant glandular
-
Antisclerotic si antitrombozic
Siguranta/Rating ingredient:
-
Ceapa consumata pe o perioada lunga de timp poate provoca tahicardie la cei cu probleme cardiovasculare. De asemenea, ea este contraindicata persoanelor care sufera de afectiuni ale ficatului, rinichilor, pancreasului sau stomacului. (sursa: doctor.info.ro)
Citeste mai mult
Descriere:
Usturoiul pudra prezinta urmatoarele caracteristici nutritionale (per lingura):
- 28 calorii
- 0,1 g de grasimi
- 6,1 g de carbohidrati
- 0,8 g de fibre
- 1,4 g de proteine
- 6,7 mg de calciu
- 1,5 mg de vitamina C
- 35 mg de fosfor
Conform Codex Alimentarius, Standardul 297-2009, usturoiul pudra se regaseste in categoria 04.0 Fructe si legume (inclusiv ciuperci si fungi, radacini si tuberculi, leguminoase si aloe vera), alge, nuci si seminte, grupa 04.2 Legume (inclusiv ciuperci si fungi, radacini si tuberculi, leguminoase si aloe vera), alge, nuci si seminte, subgrupa 04.2.2.2 Legume (inclusiv ciuperci si fungi, radacini si tuberculi, leguminoase si aloe vera), alge, nuci si seminte uscate (deshidratate): produse in care a fost indepartata apa astfel incat sa nu se mai dezvolte microorganisme dar fara sa fie afectati cei mai importanti nutrienti.
Aditivi pe care ii poate contine:
- Esteri de ascorbil - 80 mg/kg
- Aspartam - 1000 mg/kg
- Benzoati - 1000 mg/kg
- Hidroxianisol butilat - 200 mg/kg
- Butilhidroxitoluen - 200 mg/kg
- Cantaxantina - 10 mg/kg
- Caramel amoniacal - 50000 mg/kg
- Beta-, Caroteni, Legume - 200 mg/kg
- Carotenoizi - 1000 mg/kg
- Esterii glicerici ai acidului diacetiltartric cu acizi grasi - 10000 mg/kg
- Etilen-diamina tetraacetat de calciu disodiu - 800 mg/kg
- Neotam - 33 mg/kg
- Galat de propil - 50 mg/kg
- Zaharina si sarurile ei de sodiu, potasiu si calciu - 500 mg/kg
- Steviol glicozid - 40 mg/kg
- Sucraloza (triclorogalactosucroza) - 580 mg/kg
- Sulfiti - 500 mg/kg
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de usturoi pudra poate cauza:
- Reactii alergice
- Probleme la nivel digestiv (crampe, balonari, flatulenta)
- Interactiuni asupra efectului anumitor medicamente
Consumul de usturoi pudra nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: PETROSELINUM CRISPUM, GAGAUȚ, PATRUNJICA SAU PETERSIL.
Descriere:
Planta erbacee legumicola, cu tulpina inalta, cultivata pentru radacina pivotanta, alba si pentru frunzele ei aromate, intrebuintate in alimentatie si in medicina populara.
Patrunjelul contine:
- vitamina C
- beta carotene
- clorofila (Fe)
- vitamina B12
- fluor
- acizi grasi esentiali
Actiuni:
- intervine in fenomenele de oxidoreducere, fiind cel mai puternic antioxidant;
- este antiinfectioasa, tonifianta, antitoxica;
- favorizeaza asimilarea de catre organism a fierului;
- mareste rezistenta vaselor sanguine;
- contribuie la formarea globulelor rosii, a dintilor si oaselor;
- are rol de reglare a nivelului glicemiei si al colesterolului;
- diminueaza perioadele de convalescenta;
- intarzie aparitia cataractei si-i reduce gravitatea cu cca 50%;
- impiedica depunerea grasimilor la nivelul ficatului si asigura functionarea normala a celulei hepatice;
- are actiune antialergica;
- este un laxativ natural;
- scade incidenta aparitiei de cheaguri in vasele sanguine
Siguranta/Rating ingredient:
- Patrunjelul nu este recomandat mamelor care alapteaza, deoarece poate reduce lactatia.
Citeste mai mult
Descriere:
Conform Regulamentului nr. 1334/2008 privind aromele si anumite ingrediente alimentare cu proprietati aromatizante destinate utilizarii in si pe produsele alimentare, aromele “se utilizeaza pentru a imbunatati sau modifica mirosul si/sau gustul produselor alimentare, in beneficiul consumatorului”.
Termenul “arome” se refera la produsele:
- “care nu sunt destinate consumului sub aceasta forma, care sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau a le modifica mirosul si/sau gustul;
- compuse sau formate din urmatoarele categorii: substante aromatizante, preparate aromatizante, arome obtinute prin tratament termic, precursori de arome, alte arome sau amestecuri ale acestora.”
Substanta aromatizanta – “substanta chimica definita cu proprietati aromatizante”.
Preparatele aromatizante - “arome, altele decât substantele chimice definite, obtinute din materii de origine vegetala, animala sau microbiologica, prin procese fizice, enzimatice sau microbiologice corespunzatoare, fie in stare bruta, fie dupa procesarea pentru consumul uman”.
Aroma obtinuta prin tratament termic – “produs obtinut dupa tratamentul termic al unui amestec de ingrediente care nu au in mod obligatoriu proprietati aromatizante, dintre care cel putin unul contine azot (gruparea amino) si altul este un zahar reducator”.
Aroma de fum – “produs obtinut prin fractionarea si purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fractii primare de gudron si/sau arome de fum derivate”.
Precursorii de arome (carbohidratii, oligopeptidele si aminoacizii) – “confera aroma alimentelor prin reactiile chimice care au loc in timpul procesarii alimentelor”.
Aromele pot de asemenea contine aditivi alimentari (conform Regulamentului (UE) nr. 1130/2011):
- Sorbitol, Manitol, Isomalt, Maltitol, Lactitol, Xilitol, Eritritol
- Acid sorbic si sorbati, Acid benzoic, Benzoat de sodiu, Benzoat de potasiu, Benzoat de calciu
- Galat de propil, Galat de octil, Galat de dodecil, Butilhidrochinona tertiara (TBHQ), Butilhidroxianisol butilat (BHA)
- Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati
- Extracte de rozmarin
- Guma Karaya
- Konjac
- Polisorbati
- Beta-ciclodextrina
- Dioxid de siliciu
- Dimetil polisiloxan
- Ceara de albine
- Trietil citrat
- Diacetat de gliceril (diacetina)
- Triacetat de glicerina (triacetina)
- Propan-1, 2-diol (propilenglicol)
- Alcool benzilic
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de arome poate cauza:
- Inrautatirea astmului
- Reactii alergice
- Cancer
- Ameteli
Consumul de arome nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Descriere:
Ardeiul (Capsicum annuum) este o specie popular a genului Capsicum care face parte din familia Solanaceae.
Proprietatile medicinale ale ardeiului sunt limitate la cele vitaminizante (indeosebi privind vitaminele A si C).
Ardeiul contine o substanta importanta numita capsaicina care are multiple indicatii terapeutice. Aceasta reduce durerile si inflamatiile si lupta impotriva cancerului, in special cu tumorile de la nivelul pancreasului, al plamanilor si a prostatei.
Beneficiile ardeiului iute:
-
stimulant
-
antiseptic (contine o mare cantitate de vitamina C si beta-caroten)
-
regularizeaza curgerea sangelui
-
intareste inima, areterele si nervii.
-
determina arderea rapida a grasimilor din corp
-
sporeste apetitul
-
actioneaza ca un expectorant, astfel este util persoanelor care sufera de astm, bronsite cronice, sinuzite sau congestii datorate racelii sau gripei
-
bun coagulant
-
imbunatateste memoria
-
previne atacurile cardiac
-
face bine corzilor vocale
-
elimina starea de oboseala
-
are efect antiinflamator.
Contine:
-
vitamina K
-
vitamina B6
-
potasiu
-
fibre alimentare
-
tiamina
-
riboflavin
-
niacin
-
acid folic
-
fier
-
magneziu
-
fosfor.
Siguranta/Rating ingredient:
-
Contrar parerilor, ardeiul iute nu produce ulcer si nici hemoroizi.
-
In cazul tratamentului cu tinctura de ardei iute pentru cresterea parului, dezavantajul acestuia este ca produce o anumita senzatie de arsura.
Citeste mai mult
Descriere:
-
Piperul este un o planta cataratoare vesnic vere din familia Piperaceae.
Semintele sale sunt folosite pe post de condiment, prezentandu-se sub forma de boabe sau dub forma praf (piper maruntit).
Piperul contine potasiu, mangan, vitamina K, vitamina C, calciu, cupru, fier, fibre, calciu, crom.
In functie de perioada de recoltare si de prelucrare distingem 4 feluri de piper:
-
piperul verde - recoltat inainte de coacere. Este foarte aromat.
-
piperul negru - recoltat necopt si uscat la soare dupa ce a fost cules. Are un gust iute.
-
piperul alb – cules atunci cand boabel au culoarea rosie, adica sunt coapte. Dupa ce li se indeparteaza coaja, se tin la inmuiat o saptamana. Dupa aceasta sunt uscate la soare, de unde isi capata culoarea gaben-albicioasa. Are un gust mai putin iute si este mai fin.
-
piperul rosu – recoltat atunci cand boabele sunt de culoare roz, nu este prelucrat. Are un gust dulceag, picant si putin iute.
Gustul piperului este asigurat de substanta prezenta in el numita piperina alcaloida.
Beneficii pentru sanatate:
-
Trateaza raceala
-
Combate durerile de cap
-
Combate celulita
-
Vindeca taieturile
Siguranta/Rating ingredient:
-
Consumat in cantitati mari, piperul rosu poate duce la otravire.
-
Se recomanda consumul de piper numai amestecat in/cu diverse alimente.
-
Consumul in cantitati generoase poate cauza probleme ale rinichilor.
-
Atentie la zona ochilor: piperul poate provoca senzatie de arsura sau iritatii.
-
Pacientii care sufera de afectiuni gastro-intestinale trebuie sa evite consumul de piper.
-
Femeile insarcinate trebuie sa evite consumul de piper. Aroma si gustul usor iute se transfera si in laptele matern.
Citeste mai mult
Sinonime: ULEIURI DE PLANTE
Descriere:
Cele mai des folosite uleiuri vegetale sunt:
-
Uleiul de floarea-soarelui
-
Uleiul de porumb
-
Uleiul de soia
-
Uleiul de arahide
-
Uleiul de masline
-
Uleiul de rapita (canola)
-
Uleiul de sofranel
-
Uleiul din seminte de bumbac
-
Uleiul de nuca de cocos
Conform Codex Alimentarius, Standardul 210-1999, uleiul vegetal se regaseste in categoria 02.0 Grasimi, uleiuri si emulsii grase, grupa 02.1 Grasimi si uleiuri esentiale fara apa, subgrupa 02.1.2 Uleiuri si grasimi vegetale: grasimi si uleiuri comestibile obtinute din plante(produsele pot proveni dintr-o singura planta sau promovate drept un amestec de uleiuri).
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
-
Esteri de ascorbil - 500 mg/kg 10
-
Hidroxianisol butilat - 200 mg/kg
-
Butilhidroxitoluen - 200 mg/kg
-
Beta-, Caroteni, Legume - 1000 mg/kg
-
Esteri ai acidului diacetiltartric si acizi grasi din glicerina - 10000 mg/kg
-
Rasina de guaiac - 1000 mg/kg
-
Citrati de izopropil - 200 mg/kg
-
Polidimetilsiloxan - 10 mg/kg
-
Polisorbati - 5000 mg/kg
-
Galat de propil - 200 mg/kg
-
Esteri propilenglicolici ai acizilor grasi - 10000 mg/kg
-
Citrat de stearil – gmp
-
Butylhydroquinone tertiar - 200 mg/kg
-
Thiodipropionate - 200 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), uleiul vegetal poate contine:
-
Acid lactic (E 270)
-
Acid ascorbic (E 300)
-
Esteri ai acizilor grasi cu acid ascorbic (E 304)
-
Extract bogat in tocoferol (E 306)
-
Alfa-tocoferol (E 307)
-
Gama-tocoferol (E 308)
-
Delta-tocoferol (E 309)
-
Galati, TBHQ si BHA, individual sau combinati (E 310-320)
-
Butilhidroxitoluen (BHT) (E 321)
-
Lecitine (E 322)
-
Acid citric (E 330)
-
Citrati de sodiu (E 331)
-
Citrati de potasiu (E 332)
-
Citrati de calciu (E 333)
-
Esteri ai acidului citric cu mono- si diglicerideler acizilor grasi (E 472c)
-
Extracte de rozmarin (E 392)
-
Dimetilpolisiloxan (E 900)
-
Monogliceride si digliceride ale acizilor grasi (E 471)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de ulei vegetal poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Boli cardiovasculare (cresterea colesterolului)
Consumul de ulei vegetal nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Important! Informatiile despre ingredientele si produsele prezentate pe site-ul www.alegesanatos.ro au caracter informativ, sunt realizate utilizand informatiile oferite de producator privind ingredientele si nu inlocuiesc indicatiile unui medic sau ale unui specialist. Va recomandam sa cereti o opinie avizata inainte de a cumpara un produs, daca nu sunteti sigur ca vi se potriveste.
Va rugam sa cititi cu atentie lista de ingrediente, atentionarile si instructiunile tiparite pe produs inainte de a-l consuma sau folosi. Este posibil ca in unele cazuri lista de ingrediente a unui produs sa se schimbe, iar aceste informatii sa nu ajunga la noi in timp util. Aparitia efectelor adverse mentionate pe site in urma consumului sau folosirii unui produs nu este obligatorie si poate varia de la o persoana la alta, in functie de starea de sanatate, varsta si stilul de viata.
