Biscuiti pentru sugari de la 10 luni, imbogatiti cu 5 vitamine, calciu si fier.
Bebelusul dvs. Trebuie sa stea in sezut in timp ce mananca biscuitul. Asigurati-va ca o persoana responsabila supravegheaza bebelusul dumneavoastra in timp ce mananca.
Pentru o descriere amanuntita, dati click pe oricare dintre ingredientele de mai jos:
Grad de risc ingrediente:
Descriere:
Faina de grau prezinta urmatoarele caracteristici nutritionale (1/4 cana):
- 100 de calorii
- 0,5 g de grasimi
- 21 g de carbohidrati
- 3 g de fibre
- 4 g de proteine
Conform Codex Alimentarius, Standardul 152-1985, faina de grau se regaseste in grupa 06.2 Fainuri si amidonuri (inclusiv pudra de soia), subgrupa 06.2.1 Fainuri: faina este produsa prin macinarea granelor, cerealelor, tuberculilor si miezul palmierului. In aceasta categorie intra: faina folosita in fabricarea pastelor, a produselor de cofetarie si patiserie, a painii si amestecuri de fainuri.
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
- azodicarbonamide - 45 mg/kg
- peroxid de benzoil - 75 mg/kg
- clor - 2500 mg/kg
- dioxid de clor - 30 mg/kg
- proteaze – gmp
- sulfiti - 200 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), faina poate contine:
- Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati (E 338-452)
- Acid ascorbic (E 300)
- L-cisteina (E 920)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de faina de grau poate cauza:
- Reactii alergice (intoleranta la gluten)
- Crestere in greutate
- Probleme la nivel digestiv
Consumul de faina de grau nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Functii: indulcitor, conservant
Descriere:
Zaharul este un ingredient folosit pe scara larga in alimentatie si in diverse industrii pentru a indulci alimentele si bauturile
Cel mai utilizat tip de zahar este zaharul alb rafinat (sucroza), obtinut din trestia de zahar sau din sfecla de zahar.
Tipuri de zahar:
-
- zahar alb rafinat (sucroza): este cel mai comun tip de zahar, utilizat in majoritatea produselor de patiserie, bauturi si deserturi
- zahar brun: contine melasa, care ii confera culoarea mai inchisa si un gust mai intens, usor caramelizat.
- zahar pudra: este un un zahar fin, adesea folosit in glazuri si prajituri
- zahar de cocos: obtinut din seva florilor de cocos, este considerat mai putin procesat, avand un indice glicemic mai scazut
- zahar din fructe (fructoza): natural prezent in fructe si utilizat si sub forma concentrata in diverse produse.
Desi nu sunt tehnic "zaharuri" pure, mierea, siropul de artar si siropul de agave sunt alternative mai naturale la zaharul rafinat.
Utilizarile zaharului in alimentatie:
-
- indulcire: zaharul este folosit pentru a indulci alimentele si bauturile, de la cafea si ceai la deserturi, prajituri si bomboane.
- conservare: ajuta la conservarea fructelor si legumelor in gemuri, dulceata si compoturi, prin reducerea activitatii apei, ceea ce impiedica dezvoltarea bacteriilor.
- textura si volum: in patiserie, zaharul contribuie la obtinerea texturii corecte, ajuta la formarea crustei si la inaltarea aluatului.
Zaharul este o sursa rapida de glucoza, care este utilizata de organism ca energie rapida. Este important pentru functionarea creierului si a muschilor, in special in activitati intense.
Organizatiile de sanatate, cum ar fi Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), recomanda limitarea consumului de zahar adaugat la mai putin de 10% din totalul caloriilor zilnice, ideal pana la 5% pentru beneficii suplimentare de sanatate. Astfel, o dieta zilnica de 2000 de calorii ar presupune aproximativ 50 de grame de carbohidrati sub forma de zaharuri, ideal 25 de grame.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de zahar este asociat cu o serie de probleme de sanatate, inclusiv obezitatea, diabetul de tip 2, boli de inima, si probleme dentare (carii). De asemenea, poate contribui la cresterea inflamatiei in organism.
De asemenea, zaharul rafinat si alte forme de zahar procesate au un indice glicemic ridicat, ceea ce inseamna ca pot creste rapid nivelul de zahar din sange, avand un impact negativ asupra insulinei si metabolismului.
Citeste mai mult
Sinonime: ULEIURI DE PLANTE
Descriere:
Cele mai des folosite uleiuri vegetale sunt:
-
Uleiul de floarea-soarelui
-
Uleiul de porumb
-
Uleiul de soia
-
Uleiul de arahide
-
Uleiul de masline
-
Uleiul de rapita (canola)
-
Uleiul de sofranel
-
Uleiul din seminte de bumbac
-
Uleiul de nuca de cocos
Conform Codex Alimentarius, Standardul 210-1999, uleiul vegetal se regaseste in categoria 02.0 Grasimi, uleiuri si emulsii grase, grupa 02.1 Grasimi si uleiuri esentiale fara apa, subgrupa 02.1.2 Uleiuri si grasimi vegetale: grasimi si uleiuri comestibile obtinute din plante(produsele pot proveni dintr-o singura planta sau promovate drept un amestec de uleiuri).
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
-
Esteri de ascorbil - 500 mg/kg 10
-
Hidroxianisol butilat - 200 mg/kg
-
Butilhidroxitoluen - 200 mg/kg
-
Beta-, Caroteni, Legume - 1000 mg/kg
-
Esteri ai acidului diacetiltartric si acizi grasi din glicerina - 10000 mg/kg
-
Rasina de guaiac - 1000 mg/kg
-
Citrati de izopropil - 200 mg/kg
-
Polidimetilsiloxan - 10 mg/kg
-
Polisorbati - 5000 mg/kg
-
Galat de propil - 200 mg/kg
-
Esteri propilenglicolici ai acizilor grasi - 10000 mg/kg
-
Citrat de stearil – gmp
-
Butylhydroquinone tertiar - 200 mg/kg
-
Thiodipropionate - 200 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), uleiul vegetal poate contine:
-
Acid lactic (E 270)
-
Acid ascorbic (E 300)
-
Esteri ai acizilor grasi cu acid ascorbic (E 304)
-
Extract bogat in tocoferol (E 306)
-
Alfa-tocoferol (E 307)
-
Gama-tocoferol (E 308)
-
Delta-tocoferol (E 309)
-
Galati, TBHQ si BHA, individual sau combinati (E 310-320)
-
Butilhidroxitoluen (BHT) (E 321)
-
Lecitine (E 322)
-
Acid citric (E 330)
-
Citrati de sodiu (E 331)
-
Citrati de potasiu (E 332)
-
Citrati de calciu (E 333)
-
Esteri ai acidului citric cu mono- si diglicerideler acizilor grasi (E 472c)
-
Extracte de rozmarin (E 392)
-
Dimetilpolisiloxan (E 900)
-
Monogliceride si digliceride ale acizilor grasi (E 471)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de ulei vegetal poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Boli cardiovasculare (cresterea colesterolului)
Consumul de ulei vegetal nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Lapte praf degresat prezinta urmatoarele caracteristici (per portie, 1/3 cana):
-
80 calorii
-
2 g de grasimi (dintre care 1 g grasimi saturate)
-
4 mg de colesterol
-
123 mg de sodiu
-
11,7 g de zahar
-
0 fibre
-
7,9 g de proteine
-
276,2 mg de calciu
-
382.6 mg de potasiu
-
Vitamina A si C
Conform legislatiei in vigoare la nivelul UE, laptele praf degresat este obtinut prin indepartarea apei din lapte (produsul solid trebuie sa contina maximum 5% apa). Laptele nu trebuie sa depaseasca o concentratie de 1,5% grasimi. Alte specificatii cu privire la continutul laptelui degresat sunt si urmatoarele (Regulamentul nr. 2799/1999):
-
proteine: 31,4 % m/m (minimum) din continutul fara grasimi
-
grasimi: pana la 11 % m/m
-
zer inchegat: 0%
-
amidon: 0%
Conform Codex Alimentarius, Standardul 207-1999, laptele praf degresat se regaseste in grupa 01.5 Lapte praf si pudra crema si analogi sub forma de pudra (simpla), subgrupa 01.5.1 Lapte praf si pudra crema (simpla): produse obtinute prin inlaturarea partiala a apei din lapte sau crema, produse in forma de pudra. Acesta poate contine:
-
esteri de ascorbil (Ascorbyl palmitate si Ascorbyl stearate) - 500 mg/kg;
-
Butylated Hydroxyanisole - 100 mg/kg;
-
Butylated Hydroxytoluene - 200 mg/kg;
-
Esteri ai acidului diacetiltartric si acizi grasi ai Glycerol - 10000 mg/kg;
-
Polydimethylsiloxane - 10 mg/kg;
-
Propyl gallate - 200 mg/kg;
-
Sucroglycerides - 10000 mg/kg;a
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de lapte praf degresat poate cauza:
Consumul de lapte praf degresat nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: CARBONAT ACID DE AMONIU; E503
Functii: Agent de reglare aciditate, agent de afanare chimica
Descriere:
Carbonatul de amoniu este un ingredient folosit in diverse industrii, in special alimentara si farmaceutica. Mai jos sunt functiile principale, fara diacritice:
In Codex Alimentarius, acest ingredient are numarul E503.
Functii princiapale:
1. agent de afanare
- cel mai des utilizat in produse de panificatie si patiserie, in special biscuiti, turta dulce si crackers.
-l a incalzire, se descompune in dioxid de carbon, amoniac si apa, ajutand aluatul sa creasca.
2. regulator de aciditate
- poate ajusta pH-ul in anumite produse alimentare.
3. agent de ingrosare si stabilizator
- ajuta la mentinerea texturii stabile in unele produse procesate.
4. agent de neutralizare
- poate neutraliza acizii in diverse aplicatii tehnice sau alimentare.
Siguranta/Rating ingredient:
Carbonatul de amoniu este aprobat ca aditiv alimentar E503 si este considerat sigur pentru consum in cantitatile utilizate in industria alimentara (biscuiti, turta dulce, crackers etc.).
Organizatii precum EFSA si FDA il clasifica drept GRAS (general recunoscut ca sigur).
Este normal ca o parte foarte mica din carbonatul de amoniu sa reactioneze cu acidul gastric si sa produca CO2, ceea ce poate duce la usoara balonare si eruptii (ragait)
In alimente, dozele folosite sunt extrem de mici si complet descompuse prin coacere, deci nu produc iritatii, insa atunci cand este consumat in cantitati mari, poate irita mucoasele.
Citeste mai mult
Sinonime: CARBONAT ACID DE SODIU, SESQUICARBONAT DE SODIU; E500
Functii: Agenti de reglare aciditate, agenti de afanare chimica, antiaglomerant
Descriere:
In alimente, carbonatul de sodiu joaca un rol asemanator cu bicarbonatul de sodiu, diferenta constand in faptul ca primul face alimentele sa devina mult mai alcaline (bazice). Acesta este des intalnit in:
- produsele de brutarie si panificatie
- bauturile efervescente (carbogazoase)
- diverse alte alimente, pe post de colorant
Conform Codex Alimentarius, carbonatul acid de sodiu se regaseste sub denumirea E 500 (i) si are urmatoarele functii: regulator de aciditate, antiaglomerant, agent de crestere. Acesta se poate regasi in:
- 01.8.2 Zer uscat si produse din zer, excluzand branzeturile din zer - GMP
- 02.2.1 Unt - GMP
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (care a intrat in vigoare la 1 iunie 2013), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar in concentratiile sub denumirea E 500 – Carbonati de sodiu.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de carbonat acid de sodiu poate cauza:
- Cresterea nivelului de sodiu din organism
- Cresterea tensiunii arteriale
- Probleme la nivel digestiv
Consumul de carbonat acid de sodiu nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Laptele contine toti cei 9 aminoacizi esentiali unei alimentatii sanatoase.
Proteinele din lapte se impart in 2 grupe principale:
-
Proteine din zer (care se digera repede) – 18% din totalul proteic; folosite inainte si dupa efort fizic pentru a repara mai repede tesutul muscular si pentru a da energie;
-
Cazeina (se digera mai greu – pana la 7 ore) – se regaseste in cea mai mare cantitate (aproximativ 82%) si contine si fosfor; ajuta la repararea tesutului muscular (folosita cel mai des peste noapte).
Restul proteinelor din lapte se regasesc sub forma de enzime, inclusiv lipaze si fosfataze, cat si proteaze.
Conform Codex Alimentarius, proteina din lapte se regaseste in categoria 12.10 Produse proteice din alte surse decat boabele de soia: proteina din lapte, proteina din cereale si proteina din analogi sau inlocuitori vegetali pentru produsele standard, precum carne, peste sau lapte.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de proteine din lapte poate cauza:
-
Reactii alergice (intoleranta)
-
Probleme la nivel digestiv
Consumul de proteine din lapte nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
U.S. Food and Drug Administration (FDA) defineste extractul de malt drept o infuzie concentrata de malt (pe baza de apa), cu sau fara conservanti. Acesta poate fi lichid sau uscat (sub forma de pudra) si este foarte des folosit pe post de indulcitor.
Extractul din malt de orz contine:
-
Vitaminele B2, B3, B6 si B12
-
Fier
-
Zinc
-
Calciu
-
Magneziu
-
Fosfor
Conform Codex Alimentarius, Standardul 289-1995, maltul se regaseste in grupa 14.2 Bauturi alcoolice, inclusiv omologii fara alcool sau cu continut scazut de alcool, subgrupa 14.2.1 Bere si bauturi din malt.
Aditivi pe care ii poate contine:
-
Caramel amoniacal - 50000 mg/kg
-
Caramel sulfit de amoniu - 50000 mg/kg
-
Carmin - 100 mg/kg
-
Beta-, Caroteni, Legume - 600 mg/kg
-
Etilen-diamina tetraacetat de calciu disodiu - 25 mg/kg
-
Polidimetilsiloxan - 10 mg/kg
-
Polivinilpirolidona - 10 mg/kg
-
Sulfiti - 50 mg/kg
Siguranta/Rating ingredient:
Food and Drug Administration (FDA) a evaluat acest ingredient si il considera sigur, fara riscuri (GRAS).
Citeste mai mult
Sinonime: E341; ORTOFOSFAT DE CALCIU
Functii: regulator de aciditate, emulgator, sechestrant, umectant si stabilizator (de retinere a apei si de ingrosare)
Descriere:
- aditiv alimentar
- antioxidant natural mineral.
Se prezinta sub formele:
- E 341(i) - Fosfat monocalcic
- E 341(ii) - Fosfat dicalcic
- E 341(iii) - Fosfat tricalcic.
Fosfatul monocalcic este o substanta folosita la spalarea instalatiilor dozatoarelor automate care livreaza bauturi de tip ceai, cafea instant, suc etc.
Fosfatul dicalcic se foloseste in cantitate de 1g/kg la gheata alimentara
Fosfatul tricalcic se adauga in cantitate de maxim 3g/kg in unele deserturi si in amestecuri de prafuri pentru deserturi.
Doza zilnica admisa pentru consumul uman cumulat de fosfor este de pana la 70 mg/kg corp.
In Codex Alimentarius, acest ingredient are numarul E341. Face parte din categoria E-urilor suspecte.
Siguranta/Rating ingredient:
- Cantitatile prea mari de fosfati pot cauza tulburari metabolice.
- Fosfatii de calciu nu sunt permisi in alimentele destinate sugarilor si copiilor mici
Citeste mai mult
Descriere:
Compus indispensabil organismului, care intervine in numeroase reactii chimice si permite indeosebi transportul oxigenului prin hemoglobina globulelor rosii.
Fierul se gaseste in organism in structura hemoglobinei si mioglobinei (proteina din muschi) si a diverselor enzime hepatice.
Functii:
-
transporta oxigenul catre tesuturi
-
transporta diverse substante chimice implicate in metabolismul energetic
-
are actiune antioxidanta
-
este implicat in promovarea cresterii si dezvoltarii armonioase,
-
este implicat in mentinerea imunitatii la niveluri optime si asigurarea functiei reproductive.
Cantitatea de fier recomandata:
-
femeile care nu au intrat la menopauza: 15-18 mg pe zi;
-
barbatii: 8 mg/zi;
-
copiii: 7-10 mg/zi;
-
adolescentele: 15-18 mg/zi;
-
adolescentii: 8-11 mg/zi;
-
femeile insarcinate: 27 mg/zi;
-
persoanele de varsta a treia: 8 mg/zi mai mult
Siguranta/Rating ingredient:
Excesul de fier produce tulburari gastrice.
Nu s-au semnalat efecte secundare la cantitatile folosite in alimente.
Citeste mai mult
Functii: potentiator de gust, conservant, agent de textura, agent de intarire
Descriere:
Sarea (clorura de sodiu, NaCl) este un compus mineral esential pentru viata, utilizat atat in alimentatie, cat si in industrie. Are rol in reglarea echilibrului hidric al organismului, functionarea nervilor si contractia musculara.
Tipuri de sare:
- sare de masa – rafinata, contine aditivi antiaglomeranti.
- sare de mare – obtinuta prin evaporarea apei de mare, contine minerale suplimentare.
- sare de Himalaya – roz, bogata in oligoelemente.
- sare kosher – granulatie mai mare, folosita in bucatarie.
Sarea are mai multe utilizari in alimentatie, printre care mentionam urmatoarele:
- potentiator de gust: intensifica si echilibreaza aromele din mancare.
- conservant: previne dezvoltarea bacteriilor in alimente precum muraturile, branzeturile si carnea sarata.
- agent de textura: contribuie la structura painii si a produselor de patiserie, controland activitatea glutenului.
- controleaza fermentatia: regleaza cresterea drojdiei in produse de panificatie.
- agent de intarire: folosit la conservarea legumelor si fructelor pentru a le mentine fermitatea.
Consumul moderat de sare are mai multe beneficii pentru sanatate, deoarece sodiul din compozitia sa este esential pentru functionarea organismului.
Beneficiile consumului moderat de sare:
- regleaza echilibrul hidric
- ajuta la transmiterea impulsurilor nervoase.
- sustine contractia musculara
- ajuta la absorbtia nutrientilor: contribuie la transportul glucozei si aminoacizilor in celule.
Potrivit specialistilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), consumul de sare (sodiu) ar trebui sa fie mai mic de 5 grame pe zi pentru adulti, ceea ce corespunde aproximativ unei lingurite rase.
Recomandari de consum general:
- adulti: 5 g/zi
- copii (2-15 ani): mai putin decat adultii, in functie de varsta
- sugari (<2 ani): evitarea adaugarii de sare in alimentatie
Conform Codex Alimentarius, Standardul 150-1985, sarea se regaseste in categoria 12.0 Saruri, condimente, supe, sosuri, salate si produse proteice, grupa 12.1 Sare si inlocuitori de sare, subgrupa 12.1.1. Sare: clorura de sodiu (sare de masa, iodata, iodata fluorizata, dendritica).
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de sare poate cauza:
- Hipertensiune arteriala
- Pietre la rinichi
- Boli cardiovasculare
- Osteoporoza
- Probleme la nivelul tiroidei
Citeste mai mult
Functii: emulgator
Descriere:
-
component predominant al tesutului nervos
-
functie de antioxidant, emulgator
Lecitina folosita in produsele alimentare poate proveni din surse vegetale (soia, floarea-soarelui, rapita, germeni de grau) sau animale. Este compusa din trigliceride, fosfolipide, glicerol, acizi grasi si colina.
In principal, este folosita cu functia de emulgator - ajuta la amestecarea grasimilor cu apa - si este utilizata in margarina, maioneza si alte tipuri de sosuri. Inmoaie ciocolata.
Conform Codex Alimentarius, Standardul 150-1985, lecitina poate fi utilizata pe post de aditiv alimentar, sub denumirea 322(i) Lecithins, si face parte din categoria E-urilor inofensive.
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 322 - Lecithins.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de lecitina poate cauza:
-
reactii alergice
-
probleme gastrointestinale
-
dureri de cap
-
ameteli
-
probleme la nivel reproductiv (inclusiv infertilitate)
Food and Drug Administration's (FDA) permite folosirea acestui ingredient ca substanta ce poate fi adaugata direct in mancare.
Citeste mai mult
Descriere:
Conform Regulamentului nr. 1334/2008 privind aromele si anumite ingrediente alimentare cu proprietati aromatizante destinate utilizarii in si pe produsele alimentare, aromele “se utilizeaza pentru a imbunatati sau modifica mirosul si/sau gustul produselor alimentare, in beneficiul consumatorului”.
Termenul “arome” se refera la produsele:
- “care nu sunt destinate consumului sub aceasta forma, care sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau a le modifica mirosul si/sau gustul;
- compuse sau formate din urmatoarele categorii: substante aromatizante, preparate aromatizante, arome obtinute prin tratament termic, precursori de arome, alte arome sau amestecuri ale acestora.”
Substanta aromatizanta – “substanta chimica definita cu proprietati aromatizante”.
Preparatele aromatizante - “arome, altele decât substantele chimice definite, obtinute din materii de origine vegetala, animala sau microbiologica, prin procese fizice, enzimatice sau microbiologice corespunzatoare, fie in stare bruta, fie dupa procesarea pentru consumul uman”.
Aroma obtinuta prin tratament termic – “produs obtinut dupa tratamentul termic al unui amestec de ingrediente care nu au in mod obligatoriu proprietati aromatizante, dintre care cel putin unul contine azot (gruparea amino) si altul este un zahar reducator”.
Aroma de fum – “produs obtinut prin fractionarea si purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fractii primare de gudron si/sau arome de fum derivate”.
Precursorii de arome (carbohidratii, oligopeptidele si aminoacizii) – “confera aroma alimentelor prin reactiile chimice care au loc in timpul procesarii alimentelor”.
Aromele pot de asemenea contine aditivi alimentari (conform Regulamentului (UE) nr. 1130/2011):
- Sorbitol, Manitol, Isomalt, Maltitol, Lactitol, Xilitol, Eritritol
- Acid sorbic si sorbati, Acid benzoic, Benzoat de sodiu, Benzoat de potasiu, Benzoat de calciu
- Galat de propil, Galat de octil, Galat de dodecil, Butilhidrochinona tertiara (TBHQ), Butilhidroxianisol butilat (BHA)
- Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati
- Extracte de rozmarin
- Guma Karaya
- Konjac
- Polisorbati
- Beta-ciclodextrina
- Dioxid de siliciu
- Dimetil polisiloxan
- Ceara de albine
- Trietil citrat
- Diacetat de gliceril (diacetina)
- Triacetat de glicerina (triacetina)
- Propan-1, 2-diol (propilenglicol)
- Alcool benzilic
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de arome poate cauza:
- Inrautatirea astmului
- Reactii alergice
- Cancer
- Ameteli
Consumul de arome nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: NIACINA; NIACINAMIDA; VITAMINA PP, VITAMINA B3; NICOTINAMIDA
Descriere:
Niacina sau Vitamina B3 este necesara in organism pentru producerea enzimelor care contribuie la eliberarea energiei sub forma de glucoza.
Vitamina B3, face parte din complexul vitaminic B, care joaca un rol esential in metabolism.
Functiile vitaminei B3 (PP):
-
Producerea de energie
-
Sanatatea celulelor
-
Rezistenta la radiatii
-
Antioxidant
-
Sanatatea vaselor de sange
-
Scaderea nivelului de colesterol
-
Metabolismul glucidelor
-
Functii cerebrale
-
Metabolismul acizilor grasi
-
Antitoxic
Aporturile alimentare recomandate de vitamina B3 sunt:
-
6 -10 mg pe zi la copii
-
11 -14 mg la adolescenti si adulti
-
16 mg la femeile insarcinate sau care alapteaza.
Siguranta/Rating ingredient:
Carenta de niacina sau vitamina B3 poate duce la pelagra, boala rezultata in unei alimentatii bazata pe consumul de porumb.
Primele semne ale carentei sunt indigestia, slabiciunea musculara, confuzia, anxietatea, depresia, oboseala si leziunile cutanate. In stadiu avansat, pelagra se manifesta prin dermatite, diaree, tulburari digestive si neurologice.
Diareea cronica este uneori asociata cu deficienta de niacina.
Citeste mai mult
Sinonime: VITAMINA B5; D-PANTOTENAT DE CALCIU
Descriere:
Acidul pantotenic sau vitamina B5, este cea mai raspandita vitamina, aceasta fiind prezenta in aproape toate felurile de mancare.
Actiuni:
-
conversia carbohidratilor si a grasimilor din energie
-
imbunatateste capacitatea de a raspunde la stres sprijinind glandele sudoripare
-
asigura o productie adecvata de grasimi sanatoase in celule
-
participa la procesele metabolice: degradarea glucidelor, lipidelor si a anumitor acizi aminati; de asemenea, la sinteza colesterolului, anticorpilor si a mai multor hormoni
-
combate infectiile si atenueaza toxicitatea factorilor nocivi
-
incetineste imbatranirea;
Beneficii:
-
ajuta in procesul de formare a celulelor
-
mentine rata normala de crestere
-
contribuie la dezvoltarea sistemului nervos central.
Doza zilnica recomandata: 10-15 mg.
-
Copiii: intre 3-8 mg
-
adolescentii si adultii: intre 10-15 mg
Folosirea terapeutica a vitaminei B5 poate ajunge la 100 mg/zi.
Siguranta/Rating ingredient:
-
Nu se cunosc efecte toxice ale pantotenatului de calciu.
-
Daca aveti adesea furnicaturi in maini si picioare, puteti incerca sa mariti doza de pantotenat de calciu alaturi de celelalte vitamine din grupul B complex (www.util21.ro)
Citeste mai mult
Sinonime: VITAMINA B1; MONONITRAT DE TIAMINA
Descriere:
Tiamina sau vitamina B1 ajuta la producerea energiei, functionarea creierului si a digestiei.
Este importanta in:
-
metabolismul proteinelor si al glucidelor
-
functionarea normala a sistemului nervos central si, cu precadere, a celui periferic, a aparatului digestiv si a glandelor endocrine
-
procesul de crestere
-
transformarea carbohidratilor din alimente in energie.
-
absorbtia intestinala a grasimilor.
-
Mentine sanatatea nervilor si trateaza unele tipuri de boli de inima
-
Coordoneaza activitatea muschilor
-
Calmeaza indigestia
Doza recomandata de vitamina B1(in miligrame pe zi):
Sugari - 0,2
Copii intre 1 si 3 ani - 0,4
Copii intre 4 si 6 ani - 0,6
Copii intre 7 si 9 ani - 0,8
Copii intre 10 si 12 ani - 1
Adolescenti intre 13 si 15 ani:
- baieti - 1,3
- fete - 1,1
Adolescenti intre 15 si 19 ani:
- baieti - 1,3
- fete - 1,1
Adulti:
- barbati - 1,3
- femei - 1,1
Varstnici (peste 75 ani):
barbati - 1,2
femei - 1,2
Siguranta/Rating ingredient:
Toxicitatea nu apare nici chiar la administrarea unor doze de 500 miligrame pe zi. Institutul de Medicina din cadrul Academiei Nationale de Stiinte SUA nu a recomandat nici o limita pentru aportul de vitamina B1.
Singurele cazuri cunoscute de supradoza de tiamina sunt cele prin injectarea de tiamina.
Injectarea tiaminei poate duce la reactii anafilactice.
Citeste mai mult
Descriere:
Riboflavina mai este cunoscuta sub numele de vitamina B2, avand rol in procesele metabolice, formarea anticorpilor, celulelor pielii si celulelor rosii.
Necesarul zilnic de vitamina B2 recomandat unui adult este urmatorul:
-
1,1 mg (femei)
-
1,3 mg (barbati)
Vitamina B2 se regaseste in: cereale, fructe, legume, migdale, carne si peste, produse lactate si oua.
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), riboflavina poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 101 – Riboflavine.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de riboflavina poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Sensibilitate la razele solare
-
Probleme la nivel digestiv
-
Interactiuni asupra efectului anumitor medicamente
Consumul de riboflavina nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: CLORHIDRAT DE PIRIDOXINA
Descriere:
Vitamina B6 este o vitamina hidrosolubila foarte sensibila la lumina, dar rezistenta la caldura si la procesul de oxidare.
Cele trei forme principale ale vitaminei B6 sunt piridoxina, piridoxal și piridoxamina, care, in ficat, sunt convertite in piridoxal 5'-fosfat (PLP) - un cofactor in multe reacții ale metabolismului aminoacizilor.
Vitamina B6 are un rol important in
-
formarea hemoglobinei
-
metabolismul aminoacizilor, proteinelor, glucidelor si lipidelor (indeosebi al acizilor grasi esentiali), fiind si stimulent muscular
-
influenta benefica asupra pielii
-
procesul de crestere.
Piridoxina intervine in mod esential in :
-
buna functionare a sistemului nervos, a maduvei osoase
-
producerea de globule rotii si de anticorpi
-
controlarea echilibrului sodiului si al potasiului, al sistemului muscular si osos
-
metabolismul colesterolului, impiedicand depunerea acestuia pe peretii interiori ai arterelor (ateroscleroza)
-
crestere si reproducere.
Pentru adulti, necesarul zilnic de vitamina B6 este de 1,6-2,5 (3) mg, direct proportional cu aportul de proteine.
Pentru femei, in perioada sarcinii, necesarul zilnic de vitamina B6 este de 4-6 (7) mg.
Siguranta/Rating ingredient:
Hipovitaminoza B6 apare rar si duce la:
-
tulburari nervoase (iritabilitate, labilitate psihica, slabiciune generala, greutate la mers etc.)
-
aparitia unor boli de piele
-
incaruntirea prematura si caderea parului
-
furnicaturi si amortirea extremelor
-
dureri abdominal
-
scaderea capacitatii organismului de a se apara in caz de infectii etc
Citeste mai mult
Functii: liant in produsele din grau, confera elasticitate si porozitate aluatului framantat din faina cerealelor
Descriere:
-
substanta proteica densa, vascoasa, moale si elastica, prezenta in boabele si in faina cerealelor, mai ales in cea de grau, formată in principal dintr-un amestec de gliadina si glutenina
-
este obtinuta din faina cerealelor dupa indepartarea amidonului
-
este o denumire generica folosita pentru proteinele tuturor cerealelor, care se impart in prolamina, glutelina, albumina si globulina
-
faina cu continut mai mare de gluten este de mai buna calitate si este folosita pentru produse de panificatie superioara
-
continutul redus de gluten confera produselor de panificatie un volum mai mic, forma aplatizata si o durata scazuta de mentinere a prospetimii
-
glutenul suficient de elastic si extensibil asigura obtinerea produselor bine dezvoltate, cu porozitate fina si uniforma, cu peretii porilor uniformi
-
glutenul excesiv de rezistent conduce la obtinerea de produse nedezvoltate si cu miezul dens
-
intoleranta la gluten, numita si boala celiaca, este o boala transmisa pe cale ereditara, ce se manifesta prin imposibilitatea sistemului digestiv de a digera glutenul din alimente. Cel mai adesea intoleranta la gluten se manifesta prin paloare, diaree, scadere in greutate, crampe abdominale, anemie. Intoleranta la gluten se trateaza prin regim alimentar.
Reactii adverse 0 00:
- Alergii / Imunotoxicitate:
- Da
- Expunere multipla, cumulativa:
- Nu exista informatii
- Toxicitate la nivelul organelor:
- Nu
- Probleme la nivel endocrin:
- Nu
- Neurotoxicitate:
- Nu
- Genotoxicitate / Mutagenicitate:
- Nu
- Persistenta si bioacumulare:
- Nu exista informatii
- Iritatii (piele, ochi, plamani):
- Nu
- Ecotoxicologie:
- Nu exista informatii
- Cancer:
- Nu
- Toxicitate la nivel reproductiv:
- Nu
- Restrictii de folosinta:
- Da
- Contaminati:
- Nu exista informatii
- Riscuri profesionale:
- Nu exista informatii
- Modificari celulare:
- Nu exista informatii
Siguranta/Rating ingredient:
Etichetarea alimentelor de larg consum din comertul alimentar obligă producatorii alimentari sa declare existenta glutenului, normativ inclus în Codex Revised Standard 1999.
Acest normativ a fost preluat de Uniunea Europeana prin decizia 2003/89/EC, declararea glutenului in compozitie indiferent de produs si scopul pe care il îndeplineste este obligatorie deoarece glutenul celor patru cereale sunt declarate a fi alergen.
Citeste mai mult
Important! Informatiile despre ingredientele si produsele prezentate pe site-ul www.alegesanatos.ro au caracter informativ, sunt realizate utilizand informatiile oferite de producator privind ingredientele si nu inlocuiesc indicatiile unui medic sau ale unui specialist. Va recomandam sa cereti o opinie avizata inainte de a cumpara un produs, daca nu sunteti sigur ca vi se potriveste.
Va rugam sa cititi cu atentie lista de ingrediente, atentionarile si instructiunile tiparite pe produs inainte de a-l consuma sau folosi. Este posibil ca in unele cazuri lista de ingrediente a unui produs sa se schimbe, iar aceste informatii sa nu ajunga la noi in timp util. Aparitia efectelor adverse mentionate pe site in urma consumului sau folosirii unui produs nu este obligatorie si poate varia de la o persoana la alta, in functie de starea de sanatate, varsta si stilul de viata.