Artisan by Cocorico Crenvursti de pui este un preparat din carne de pui, sub forma de crenvursti, destinat consumului ca parte a meselor principale sau ca gustare. Produsul are o textura specifica preparatelor din carne procesata si poate fi consumat dupa incalzire, in functie de instructiunile producatorului.
Crenvursti sunt obtinuti din carne de pui si alte ingrediente utilizate pentru obtinerea texturii, gustului si stabilitatii produsului.
Crenvurstii de pui pot fi preparati prin fierbere, incalzire in tigaie sau alte metode indicate pe ambalaj. Pot fi serviti simpli sau alaturi de garnituri precum piure de cartofi, legume, salate ori paine.
Crenvurstii au la baza carne de pui si contin ingrediente utilizate pentru obtinerea texturii si gustului caracteristic. Compozitia exacta trebuie verificata pe eticheta produsului.
Pot fi incalziti prin fierbere, in tigaie sau prin alta metoda recomandata de producator. Pentru timpul si metoda de preparare se urmeaza instructiunile de pe ambalaj.
Posibila prezenta a alergenilor depinde de reteta si de procesul de fabricatie. Lista completa a ingredientelor si mentiunile privind alergenii de pe ambalaj sunt cele care trebuie consultate pentru o identificare corecta.
Acest produs contine 15 ingrediente dintre care 7 ingrediente prezinta risc mediu de dauna, iar 2 ingrediente prezinta risc mare de dauna.
Contine 73% carne de pui (origine Romania) separata mecanic.
ingredient cu risc ridicat de dauna, care are functia de conservant. Lupta impotriva Clostridium botulinum (o bacterie care poate cauza botulismul) din produsele din carne. E250 este interzis in Norvegia, Suedia, Germania si Canada. Poate produce cancer in urma interactiunii cu proteinele din alimente, reactie ce duce la formarea nitrozaminelor (substante posibil cancerigene). Pentru a diminua cantitatea de nitrozamine formata, producatorii din industria alimentara adauga in produse vitamina C (acid ascorbic) si vitamina E (tocoferol).
- potrivit specialistilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), consumul de sare (sodiu) ar trebui sa fie mai mic de 5 grame pe zi pentru adulti, ceea ce corespunde aproximativ unei lingurite rase. Continutul de sodiu al sarii este important pentru organism, deoarece corpul uman are nevoie de o anumita cantitate de sare pentru a functiona corect. Pe de alta parte, consumul excesiv de sare mareste cantitatea de calciu eliminata prin urina, ceea ce poate conduce in timp la aparitia osteoporozei sau la scaderea rezistentei oaselor.
ingredient cu risc de dauna ridicat, este un potentiator de gust. Unele persoane pot fi sensibile la MSG si pot prezenta durere de cap, ameteli, furnicaturi sau palpitatii dupa consum. Excesul poate contribui la cresterea aportului de sodiu, ceea ce poate afecta tensiunea arteriala. Se recomanda limitarea adaugarii MSG in alimentatia copiilor mici, din cauza potentialei sensibilitati la excitanti.
, ingrediente cu risc mediu de dauna, care au functiile de regulatori aciditate, emulsifianti, umectanti, agenti de crestere, stabilizatori si agenti de ingrosare. Se recomanda un consum zilnic de pana la 70 mg/kg corp pentru toti fosfatii.
, ingrediente cu risc mediu de dauna. Au functiile de emulsificatori, sabilizatori, corectori de aciditate. Sunt substante care fac posibila formarea si mentinerea unui amestec omogen intre doua sau mai multe faze nemiscibile. Face parte din categoria E-urilor suspecte. Acest ingredient nu este permis in alimentele destinate sugarilor si copiilor mici.
ingredient cu risc mediu de dauna, se obtine prin macerarea unui grup de condimente in alcool etilic timp de o anumita perioada de timp. Consumul de extract de condimente poate cauza: reactii alergice, probleme la nivel digestiv, intreruperi de sarcina (in cazul cantitatilor mari, in concentratie mare), cancer gastric (in cazul unui consum continuu, in cantitati foarte mari), interferente asupra efectului anumitor medicamente.
Pentru o descriere amanuntita, dati click pe oricare dintre ingredientele de mai jos:
Grad de risc ingrediente:
Descriere:
Carnea de pasare are cel mai bun raport de calorii si alte substante nutritive, fiind in acelasi timp si foarte hranitoare.
Consumul de carne de pui suplineste acele zone pe care legumele si fructele nu le pot acoperi, cum ar fi vitamina B12.
De asemenea, este o sursa importanta a vitaminelor din grupa B, a acidului pantotenic, a vitaminei C.
Grasimile de pasare contin de regula mai multa vitamina A si caroten, precum si mai multa vitamina E decat untura de vita sau cea de porc.
100 g de carne de pui (crud) contine:
-
Calorii -156 kcal
-
Protein -18.7 g
-
Lipide - 7.8 g
-
Carbohidrati - 0.4 g
Grasimea din carnea de pui se regaseste in mare parte in pielea usor de inlaturat, iar puiul fara piele contine aprox. 5% grasime.
In acelasi timp, din cauza modalitatii de crestere si a aditivilor cu care sunt hranite pasarile, carnea de pui aceasta are cu 50% mai multa grasime decat in ultimii 30 de ani.
Siguranta/Rating ingredient:
Din cauza conditiilor in care sunt crescute pasarile, carnea de pui poate fi infectata cu Salmonella, Campylobacter jejuni (bacterie), arsenic (hrana pasarilor contine arsenic pentru a le face sa creasca mai repede), hormoni (unii pui sunt crescuti cu hormoni) care pot duce la efecte ca: dezvoltare precoce si risc de cancer.
Citeste mai mult
Functii: contribuie la gust, aroma, textura si valoarea energetica a produsului
Descriere:
Grasimea de pui este o grasime animala obtinuta din tesuturile grase ale puiului, prin procese de topire si separare. Are o culoare galben-aurie si un gust si o aroma specifice carnii de pui.
Unde se foloseste
Este utilizata in principal in industria alimentara pentru:
- prepararea produselor din carne de pui;
- pateuri, conserve si preparate din carne;
- supe, ciorbe si baze pentru mancare;
- produse de panificatie si alte preparate, pentru imbunatatirea texturii si a gustului;
- uneori, in hrana pentru animale.
Rol tehnologic
Grasimea de pui contribuie la gust, aroma, textura si valoarea energetica a produsului. Poate ajuta la mentinerea suculentei si la imbunatatirea consistentei preparatelor.
Este un ingredient natural?
Da. Grasimea de pui este un ingredient de origine animala si nu este, in sine, un aditiv alimentar. Nu trebuie confundata cu un aditiv cu numar E.
Valoare nutritionala
Este o sursa concentrata de grasimi si furnizeaza aproximativ 9 kcal/g. Contine atat acizi grasi nesaturati, cat si acizi grasi saturati. Cantitatea si profilul grasimilor pot varia in functie de materia prima si de procesul de obtinere.
Siguranta/Rating ingredient:
Grasimea de pui este considerata sigura pentru consum atunci cand provine din surse autorizate si este obtinuta si pastrata in conditii corespunzatoare.
Totusi, fiind o sursa de grasimi, consumul trebuie integrat intr-o alimentatie echilibrata.
Grasimea de pui are un continut ridicat de grasimi si valoare energetica mare, astfel ca se recomanda consumul cu moderatie.
Contine grasimi saturate, iar consumul excesiv de grasimi saturate poate contribui la cresterea nivelului colesterolului LDL.
Persoanele care urmeaza o dieta cu continut redus de grasimi trebuie sa tina cont de cantitatea de grasime de pui consumata.
Persoanele cu alergie la carnea de pui sau la produsele provenite de la pasare trebuie sa verifice cu atentie eticheta si sa evite produsul daca este recomandat acest lucru.
Nu este recomandat consumul in cantitati mari doar pentru aportul de grasimi; este preferabila o alimentatie variata, cu surse diferite de grasimi.
Citeste mai mult
Descriere:
Conform Codex Alimentarius, apa se regaseste in categoria 14.0 Bauturi, excluzand produsele lactate, grupa 14.1 Bauturi non-alcoolice, subgrupa 14.1.1 Ape: ape naturale sau imbuteliate, carbonate sau nu.
Conform celor 2 legi in vigoare - Legea nr. 458 din 08/07/2002 privind calitatea apei potabile si Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile), apa potabila (si deci si cea folosita in industria alimentara) este apa destinata consumului uman:
„a) orice tip de apa in stare naturala sau dupa tratare, folosita pentru baut, la prepararea hranei,ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei si indiferent daca este furnizata prin retea de distributie, din rezervor sau este distribuita in sticle ori in alte recipiente;
b) toate tipurile de apa folosita ca sursa in industria alimentara pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substantelor destinate consumului uman.
c) apa provenind din surse locale, precum fantani, izvoare etc., folosita pentru baut, gatit sau in alte scopuri casnice.
Apa potabila trebuie sa fie sanogena si curata, indeplinind urmatoarele conditii:
a) sa fie lipsita de microorganisme, paraziti sau substante care, prin numar sau concentratie, pot constitui un pericol potential pentru sanatatea umana;
b) sa intruneasca cerintele minime prevazute in lege.”
De asemenea, apa potabila trebuie sa nu contina:
-
Bacterii coliforme
-
Escherichia coli (E.coli)
-
Enterococi
-
Pseudomonas aeruginosa
-
Clostridium perfringens
Conform Normei tehnice (HG 1020/2005) de exploatare si comercializare a apelor minerale naturale, exista un numar de compusi prezenti in mod natural in apele minerale naturale ale caror limite maxime, daca sunt depasite, pot constitui un factor de risc pentru sanatatea publica:
-
Stibiu – 0,005 (mg/l)
-
Arsen – 0,01 (mg/l)
-
Bariu – 1,0 (mg/l)
-
Bor (mg/l)
-
Cadmiu – 0,003 (mg/l)
-
Crom – 0,05 (mg/l)
-
Cupru – 1,0 (mg/l)
-
Cianuri – 0,07 (mg/l)
-
Fluoruri – 5,03 (mg/l)
-
Plumb – 0,01 (mg/l)
-
Mangan – 0,5 (mg/l)
-
Mercur – 0,001 (mg/l)
-
Nichel – 0,020 (mg/l)
-
Nitrati – 50 (mg/l)
-
Nitriti – 0,1 (mg/l)
-
Seleniu – 0,01 (mg/l)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de apa contaminata poate cauza:
-
Methemoglobinemia
-
Cancer (gastric, in principal)
-
Intoxicatii si alergii
-
Afectiuni dermatologice
-
Toxicitate la nivelul diverselor organe
-
Hepatita
-
Dizenterie
-
Holera
In Uniunea Europeana, concentratia maxima pe care o poate contine apa potabila este de 50 de miligrame/litru. Conform medicilor insa, o concentratie de peste 10 mg/l nitraţi şi peste 0,05 mg/l nitriţi poate pune in pericol viata bebelusilor (
http://www.evz.ro/detalii/stiri/apa-imbuteliata-pericol-pentru-nou-nascuti-vezi-ce-cantitate-de-nitrati-contine-o-sticla-de.html).
Citeste mai mult
Sinonime: POTATO STARCH
Descriere:
Dintre amidonurile alimentare folosite în mod curent, amidonul de cartofi are particule de dimensiuni mari (5 - 100 microni). Faţă de celelalte amidonuri din cereale, amidonul din cartofi are un conţinut foarte mic de lipide şi glucide, transformăndu-se în pastă la temperaturi mai mici, iar pasta respectivă este mult mai clară. Pe de altă parte văscozitatea soluţiei de amidon de cartofi este foarte mare.
Caracteristici:
-
aspect : pudra alba
-
miros si gust : neutru
-
umiditate : 4-20%
-
ph : 6.5-8.5
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de amidon din cartofi nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Functii: potentiator de gust, conservant, agent de textura, agent de intarire
Descriere:
Sarea (clorura de sodiu, NaCl) este un compus mineral esential pentru viata, utilizat atat in alimentatie, cat si in industrie. Are rol in reglarea echilibrului hidric al organismului, functionarea nervilor si contractia musculara.
Tipuri de sare:
- sare de masa – rafinata, contine aditivi antiaglomeranti.
- sare de mare – obtinuta prin evaporarea apei de mare, contine minerale suplimentare.
- sare de Himalaya – roz, bogata in oligoelemente.
- sare kosher – granulatie mai mare, folosita in bucatarie.
Sarea are mai multe utilizari in alimentatie, printre care mentionam urmatoarele:
- potentiator de gust: intensifica si echilibreaza aromele din mancare.
- conservant: previne dezvoltarea bacteriilor in alimente precum muraturile, branzeturile si carnea sarata.
- agent de textura: contribuie la structura painii si a produselor de patiserie, controland activitatea glutenului.
- controleaza fermentatia: regleaza cresterea drojdiei in produse de panificatie.
- agent de intarire: folosit la conservarea legumelor si fructelor pentru a le mentine fermitatea.
Consumul moderat de sare are mai multe beneficii pentru sanatate, deoarece sodiul din compozitia sa este esential pentru functionarea organismului.
Beneficiile consumului moderat de sare:
- regleaza echilibrul hidric
- ajuta la transmiterea impulsurilor nervoase.
- sustine contractia musculara
- ajuta la absorbtia nutrientilor: contribuie la transportul glucozei si aminoacizilor in celule.
Potrivit specialistilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), consumul de sare (sodiu) ar trebui sa fie mai mic de 5 grame pe zi pentru adulti, ceea ce corespunde aproximativ unei lingurite rase.
Recomandari de consum general:
- adulti: 5 g/zi
- copii (2-15 ani): mai putin decat adultii, in functie de varsta
- sugari (<2 ani): evitarea adaugarii de sare in alimentatie
Conform Codex Alimentarius, Standardul 150-1985, sarea se regaseste in categoria 12.0 Saruri, condimente, supe, sosuri, salate si produse proteice, grupa 12.1 Sare si inlocuitori de sare, subgrupa 12.1.1. Sare: clorura de sodiu (sare de masa, iodata, iodata fluorizata, dendritica).
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de sare poate cauza:
- Hipertensiune arteriala
- Pietre la rinichi
- Boli cardiovasculare
- Osteoporoza
- Probleme la nivelul tiroidei
Sinonime: E250; AZOTIT DE SODIU
Functii: conservant artificial, colorant
Descriere:
CE ESTE NITRITUL DE SODIU
Nitritul de sodiu (NaNO2) este un aditiv alimentar utilizat, cunoscut sub denumirea E250, folosit in principal ca agent de fixare a culorii si conservant.
CUM SE FOLOSESTE NITRITUL DE SODIU IN ALIMENTATIE
In industria carnii procesate (carnati, bacon, mezeluri afumate) nitritul de sodiu este folosit pentru a inhiba germenii patogeni (in special Clostridium botulinum), pentru a fixa culoarea roz–rosie specifica produselor de carne, pentru a forma gustul si ca inhibitor de oxidare.
Conservant
- inhiba dezvoltarea bacteriei Clostridium botulinum, responsabila de botulism, o boala grava
- previne alterarea alimentelor si prelungeste perioada de valabilitate a produselor din carne procesata
Agent de fixare a culorii
- confera carnii procesate (carnati, bacon, mezeluri) culoarea roz-rosie caracteristica
- fara nitrit, carnea se poate inchide la culoare, aspect neatractiv pentru consumatori
Formator de aroma si gust
- participa la formarea gustului specific produselor din carne
- este responsabil partial pentru aroma specifica a carnii afumate sau procesate
Inhibitor de oxidare
- incetineste rancezirea grasimilor din carne prin oxidarea lipidica
- ajuta la pastrarea proprietatilor organoleptice (gust, miros, culoare) pe durata depozitarii
DOZA MAXIMA ADMISA
Doza maxima zilnica pentru nitritul de sodiu (E250) este de 0.07 mg/kg.
CANTITATEA DE NITRIT DE SODIU PERMISA PENTRU ADAUGAREA IN ALIMENTE
Conform reglementarilor in Uniunea Europeana, exista limite pentru cantitatea maxima permisa de nitriti si nitrati (E249-E252) in diferite categorii de alimente.
De exemplu, noua reglementare EU (2023/2108) reduce aceste limite, iar pentru produsele de carne din UE, limitele sunt de aproximativ 150 mg/kg pentru nitriti/nitrati in produsele de carne neprelucrate termic
REGLEMENTARI LEGISLATIVE
In UE, aditivii alimentari sunt reglementati prin Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari. Nitritul de sodiu (E250) si nitritii/nitratii in general (E249-E252) apar in Anexele acestei reglementari.
Siguranta/Rating ingredient:
RISCURI ASOCIATE CU CONSUMUL DE NITRIT DE SODIU
1. Formarea de nitrozamine atunci cand nitritul reactioneaza cu amine in alimente sau in stomac, mai ales la preparare la temperaturi ridicate. Aceste nitrosamine sunt cunoscute ca avand potential carcinogen.
2. Consumul ridicat de alimente procesate cu nitriti a fost asociat cu un risc mai mare de anumite tipuri de cancer: de exemplu, intr-un studiu mare, utilizarea nitritilor a fost legata de un risc mai mare de cancer de prostata.
3. Toxicitate acuta: nitritul poate induce methemoglobinemie (hemoglobina este oxidata intr-o forma ce nu mai transporta eficient oxigenul). Simptome: dificultati de respiratie, cianoza, colaps.
Alte efecte potentiale: probleme cardiovasculare, neurologice, daca expunerea e ridicata.
Observatii
Nu toate efectele sunt certe, iar riscurile cresc odata cu expunerea - consumul moderat in limite reglementate e considerat sigur de autoritati.
Unele efecte grave apar la doze mult mai mari decat cele utilizate ca aditiv alimentar; totusi prudenta este justificata.
INTREBARI FRECVENTE DESPRE NITRITUL DE SODIU
1. De ce se adauga nitritul de sodiu in carne?
Pentru a inhiba cresterea unor bacterii periculoase (ex: Clostridium botulinum), pentru a fixa culoarea specifica carnii si pentru a contribui la gustul si siguranta produsului.
2. Este nitritul de sodiu periculos?
Utilizat in limite reglementate, este considerat sigur de autoritati. Totusi, consumul excesiv sau prepararea alimentelor la temperaturi mari poate conduce la formarea de nitrosamine si riscuri asociate.
3. Cat inseamna doza zilnica maxima de 0,07 mg/kg pe zi?
Inseamna ca, pentru o persoana cu o greutate de 70 kg, consumul zilnic sigur estimat este de aproximativ 0,07 x 70 = 4,9 mg de nitrit pe zi, din toate sursele.
4. Cum pot sa reduc expunerea la nitrit de sodiu?
Limiteaza consumul de carne procesata care contine nitriti, consuma o dieta variata cu multe legume si minim ultra-procesate.
5. Are nitritul de sodiu vreun rol benefic?
In alimentatie: siguranta alimentara. In organism: exista studii ce arata ca nitritii/nitratii pot fi implicati in generarea de oxid nitric, cu potential benefic cardiovascular, dar acest lucru nu justifica utilizarea aditiva peste limite si nu compenseaza riscurile cand expunerea e mare.
BIBLIOGRAFIE
1. Research Gate - Re-evaluation of potassium nitrite (E 249) and sodium nitrite (E 250) as food additives - https://www.researchgate.net/publication/317608200_Re-evaluation_of_potassium_nitrite_E_249_and_sodium_nitrite_E_250_as_food_additives
2. Merieux NutriScience - EU set New Reduced Limits for the Use of Nitrites and Nitrates as Food Additives - https://www.merieuxnutrisciences.com/new-reduced-limits-for-the-use-of-nitrites-and-nitrates-as-food-additives/
3. Are Nitrates and Nitrites in Foods Harmful? - https://www.healthline.com/nutrition/are-nitrates-and-nitrites-harmful
4. National Library of Medicine - Nitrites in Cured Meats, Health Risk Issues, Alternatives to Nitrites: A Review - https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9654915/
5. National Library of Medicine Sodium nitrite food poisoning in one family https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30293223/
6. WebMD - Is Sodium Nitrate Safe? https://www.webmd.com/diet/is-sodium-nitrate-safe
Citeste mai mult
Functii: indulcitor, agent de ingrosare, conservant
Descriere:
Maltodextrina este obtinuta prin descompunerea partiala a amidonului, prin procesul numit hidroliza. Este o pulbere alba, solubila in apa, cu gust dulceag, folosita des in alimentatie, dar si in suplimentele nutritionale.
Maltodextrina poate fi obtinuta din mai multe surse de amidon, precum porumb, cartof, ovaz, grau, etc., iar caracteristicile lor sunt diferite, in functie de modul in care au fost produse.
Printre cele mai importante functii ale matodextrinei enumeram urmatoarele:
-indulcitor in alimentatie;
-agent de ingrosare;
-imbunatateste textura produselor;
-conservant.
Siguranta/Rating ingredient:
Maltodextrina este considerata sigura pentru consum de catre autoritatile de reglementare, inclusiv FDA (Food and Drug Administration) si EFSA (Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara).
Citeste mai mult
Descriere:
Conform Regulamentului nr. 1334/2008 privind aromele si anumite ingrediente alimentare cu proprietati aromatizante destinate utilizarii in si pe produsele alimentare, aromele “se utilizeaza pentru a imbunatati sau modifica mirosul si/sau gustul produselor alimentare, in beneficiul consumatorului”.
Termenul “arome” se refera la produsele:
- “care nu sunt destinate consumului sub aceasta forma, care sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau a le modifica mirosul si/sau gustul;
- compuse sau formate din urmatoarele categorii: substante aromatizante, preparate aromatizante, arome obtinute prin tratament termic, precursori de arome, alte arome sau amestecuri ale acestora.”
Substanta aromatizanta – “substanta chimica definita cu proprietati aromatizante”.
Preparatele aromatizante - “arome, altele decât substantele chimice definite, obtinute din materii de origine vegetala, animala sau microbiologica, prin procese fizice, enzimatice sau microbiologice corespunzatoare, fie in stare bruta, fie dupa procesarea pentru consumul uman”.
Aroma obtinuta prin tratament termic – “produs obtinut dupa tratamentul termic al unui amestec de ingrediente care nu au in mod obligatoriu proprietati aromatizante, dintre care cel putin unul contine azot (gruparea amino) si altul este un zahar reducator”.
Aroma de fum – “produs obtinut prin fractionarea si purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fractii primare de gudron si/sau arome de fum derivate”.
Precursorii de arome (carbohidratii, oligopeptidele si aminoacizii) – “confera aroma alimentelor prin reactiile chimice care au loc in timpul procesarii alimentelor”.
Aromele pot de asemenea contine aditivi alimentari (conform Regulamentului (UE) nr. 1130/2011):
- Sorbitol, Manitol, Isomalt, Maltitol, Lactitol, Xilitol, Eritritol
- Acid sorbic si sorbati, Acid benzoic, Benzoat de sodiu, Benzoat de potasiu, Benzoat de calciu
- Galat de propil, Galat de octil, Galat de dodecil, Butilhidrochinona tertiara (TBHQ), Butilhidroxianisol butilat (BHA)
- Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati
- Extracte de rozmarin
- Guma Karaya
- Konjac
- Polisorbati
- Beta-ciclodextrina
- Dioxid de siliciu
- Dimetil polisiloxan
- Ceara de albine
- Trietil citrat
- Diacetat de gliceril (diacetina)
- Triacetat de glicerina (triacetina)
- Propan-1, 2-diol (propilenglicol)
- Alcool benzilic
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de arome poate cauza:
- Inrautatirea astmului
- Reactii alergice
- Cancer
- Ameteli
Consumul de arome nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Functii: potentiator de gust si aroma
Descriere:
Proteinele vegetale hidrolizate sunt proteine obtinute din surse vegetale (cum ar fi soia, grau, porumb, mazare) care au fost supuse unui proces de hidroliza. Acest proces descompune proteinele in fragmente mai mici, numite peptide si aminoacizi, pentru a le face mai usor de digerat si de absorbit.
De ce se folosesc
- Usor de digerat: fiind deja „pre-digerate”, organismul le absoarbe rapid.
- Imbunatatesc textura si gustul: sunt folosite in industria alimentara ca potentiatori de aroma (ex. glutamatul de sodiu se poate obtine prin hidroliza proteinelor).
- Surse de aminoacizi: folosite in suplimente nutritive si formule medicale.
- Emulsifiere si stabilizare: utile in produse precum sosuri, creme sau alternative vegetale la lactate.
Avantaje
- Absorbtie rapida.
- Pot imbunatati profilul nutritiv al alimentelor.
- Potrivit pentru persoane cu intoleranta la lactoza sau cei ce urmeaza o dieta vegetala.
Siguranta/Rating ingredient:
Pot contine sodiu ridicat, in special in variantele folosite ca potentiatori de aroma.
Alergenii nu dispar: proteinele hidrolizate din soia sau grau pot provoca reactii la persoanele sensibile.
Citeste mai mult
Sinonime: E 450
Functii: stabilizator, agent de crestere, regulator de aciditate, emulgator si sechestrant.
Descriere:
CE SUNT DIFOSFATII
Difosfatii, cunoscuti si sub numele de pirofosfati, sunt compusi chimici, saruri sau esteri ai acidului difosforic, utilizati pe scara larga in industria alimentara si in alte procese industriale.
In Codex Alimentarius apar cu denumirea E450, in lista de aditivi alimentari cu functiil de stabilizator, agent de crestere, regulator de aciditate, emulgator si sechestrant.
Conform Codex Alimentariu difosfatii se impart in:
- E450(i) Difosfatul disodic;
- E450 (ii) Difosfatul trisodic;
- E450 (iii) Difosfatul tetrasodic;
- E450 (v) Difosfatul tetrapotasic;
- E450 (vi) Difosfatul calcic dihidrogenat.
CE FUNCTII INDEPLINESC DIFOSFATII
Difosfatii au mai multe roluri in industria alimentara si nu numai:
- Reglarea aciditatii - ajuta la mentinerea pH-ului stabil;
- Emulsionant si agent de legare a apei - imbunatatesc textura si suculenta produselor;
- Agent de afanare - folosit in aluaturi si produse de panificatie;
- Stabilizator si agent de preventie a cristalizarii - in produsele lactate si bauturi;
- Chelator - leaga ionii metalici care pot afecta gustul sau stabilitatea produsului.
UNDE SE FOLOSESC DIFOSFATII
Difosfatii sunt utilizati in numeroase domenii alimentare si industriale:
- Produse de panificatie - praf de copt, aluaturi;
- Carne si produse din carne - mezeluri, carne procesata, pentru a mentine suculenta si a imbunatati textura;
- Produse lactate - branzeturi topite, lapte praf, pentru stabilizare si prevenirea coagularii;
- Bauturi si alimente procesate - sucuri, sosuri, gemuri;
- Alimente congelate - pentru a preveni pierderea apei la congelare.
DOZA ZILNICA ADMISA DE DIFOSFATI
Difosfatii nu au o "doza zilnica recomandata" oficiala exacta, dar exista limite de aport considerate sigure stabilite de autoritati precum EFSA (Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor).
Important: Difosfatii sunt surse de fosfor, iar EFSA a stabilit un aport maxim de fosfor pentru adulti: aproximativ 70 mg fosfor/kg corp/zi (aproximativ 5 g fosfor pe zi pentru o persoana de 70 kg).
REGLEMENTARI LEGISLATIVE
Regulamentul nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana permite folosirea acestui ingredient ca aditiv alimentar sub denumirea E 450 - Difosfati.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Siguranta/Rating ingredient:
RISCURI SI EFECTE SECUNDARE ASOCIATE CU DIFOSFATII
1. Dezechilibru de fosfor si calciu in organism;
2. Posibile probleme renale la persoane sensibile;
3. In cazuri rare,un aport mare de difosfati poate afecta absorbtia mineralelor;
4. Consumul excesiv poate provoca tulburari metabolice, fiind contraindicati in alimentele pentru sugari.
Conform studiilor, aportul moderat in limitele admise este considerat sigur pentru populatia generala.
INTREBARI FRECVENTE DESPRE AZORUBINA DESPRE DIFOSFATI
1. Difosfatii sunt siguri pentru consum?
Da, daca sunt utilizati conform dozelor maxime admise.
2. Difosfatii se gasesc doar in carne procesata?
Nu, se gasesc si in produse lactate, aluaturi, bauturi si alimente congelate.
3. Difosfatii pot provoca alergii?
Alergiile sunt rare; principala preocupare este aportul excesiv de fosfor.
4. Exista alternative naturale pentru difosfati?
Da, bicarbonatul de sodiu sau agentii de afanare naturali pot fi folositi in panificatie.
BIBLIOGRAFIE SI RESURSE SUPLIMENTARE
1. EFSA issues new advice on phosphates - https://www.efsa.europa.eu/en/press/news/190612
2. Regulamentul (UE) nr. 1129/2011 - Lista aditivilor alimentari autorizati
3. Phosphate Additives in Food - a Health Risk - https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3278747/
4. InfoCons - E450 - Difosfati - https://infocons.ro/aditivi/e450-difosfati/
Citeste mai mult
Sinonime: E 451; TRIFOSFAT PENTASODIC; E451I, TRIPOLIFOSFAT DE SODIU; TRIFOSFAT PENTAPOTASIC; E451II
Functii: Emulsificatori; stabilizator, corector de aciditate.
Descriere:
Substante care fac posibila formarea si mentinerea unui amestec omogen intre doua sau mai multe faze nemiscibile.
Se utilizeaza in cantitate de pana la 3-5g/kg in siropuri, glazuri si toppinguri, in preparate dietetice speciale si in membrane comestibile.
In Codex Alimentarius acest ingredient are numarul E451. Face parte din categoria E-urilor suspecte.
Consumul frecvent nu este recomandat.
Siguranta/Rating ingredient:
Acest ingredient nu este permis in alimentele destinate sugarilor si copiilor mici.
Printre pericolele care pandesc organismul in urma consumarii e-urilor "suspecte" se numara: alergiile, dereglarile hormonale, tulburarile hepatice, bolile intestinale si ale ficatului, tulburarile hepato-biliare, tulburari ale tubului digestiv, tulburarile nervoase si cresterea nivelului de colesterol.
Consumul unei cantitati mari de fosfati poate avea efecte negative asupra organismului, mai ales in cazul persoanelor care sufera de afectiuni renale sau cardiovasculare.
Citeste mai mult
Descriere:
Ierburi – frunzele verzi apartinand plantelor nu foarte inalte (oregano, rozmarin, busuioc, salvie, patrunjel).
Condimente – provin din coaja, radacina, fructele si semintele plantelor si copacilor aromatici (piper, cuisoare, nucsoara, scortisoara, ghimbir, sofran, curcuma, paprika).
Produse de asezonare – amestecuri de ierburi si condimente ce contin sare si uneori usturoi, ce ofera savoare mancarii.
Caracteristici nutritionale:
-
Calorii (per lingura): piper negru – 5; busuioc uscat – 2; scortisoara – 6; pudra de usturoi – 9; oregano – 3; pudra chili – 6
Conform Codex Alimentarius, condimentele se regasesc in grupa 12.2 Ierburi, condimente, arome si produse de asezonare, subgrupa 12.2.1 Ierburi si condimente: ierburile si condimentele sunt in general derivate din surse botanice, putand fi deshidratate, macinate sau intregi.
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
-
Polisorbati - 2000 mg/kg
-
Sucraloza (Trichlorogalactosucrose) - 400 mg/kg
-
Sulfiti - 150 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), condimentele pot contine:
-
Dioxid de sulf – sulfiți (E 220-228)
-
Celuloză (E 460)
-
Săruri de sodiu, potasiu și calciu ale acizilor grași (E 470a)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de condimente poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Probleme la nivel digestiv
-
Intreruperi de sarcina (in cazul cantitatilor mari, in concentratie mare)
-
Cancer gastric (in cazul unui consum continuu, in cantitati foarte mari)
-
Interferente asupra efectului anumitor medicamente
Consumul de condimente nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: E 300, VITAMINA C
Descriere:
Acidul ascorbic sau vitamina C are rol de antioxidant, neutralizand efectele nocive ale radicalilor liberi.
Conform Codex Alimentarius, acidul ascorbic poate fi folosit ca regulator de aciditate, antioxidant si agent de tratare a fainii.
Acidul ascorbic administrat in mod sustinut ajuta la:
- functionarea normala a sistemului imunitar, inhiband cresterea tumorilor si asigurand rezistenta organismului impotriva infectiilor
- participa la sinteza hormonilor glandelor suprarenale
- previne uzura celulara, incetinind procesul de imbatranire, are rol de echilibrare a organismului fiind necesar in metabolismul calciului si al altor minerale
- are rol de echilibrare a sistemului imunitar
Acesta se poate regasi in urmatoarele produse:
- 14.1.2.1 Suc de fructe - gmp
- 14.1.2.3 Concentrat pentru suc de fructe – gmp
- 14.1.3.1 Nectar de fructe – gmp
- 14.1.3.3 Concentrat pentru nectar de fructe – gmp
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 300 – Acid Ascorbic.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2 decembrie 2011, acidul ascorbic poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de acid ascorbic poate cauza:
- Reactii alergice
- Probleme la nivel digestiv (crampe, diaree)
- Probleme la nivelul rinichilor (pietre la rinichi)
- Ameteli
- Oboseala
- Modificari la nivelul ADN-ului, ce pot rezulta in cancer
- Interferente asupra efectului anumitor medicamente
- Probleme la nivelul dintilor (eroziune dentara)
Consumul de acid ascorbic nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Food and Drug Administration recomanda un consum zilnic de vitamina C de:
- > 90 mg - barbati
- > 75 mg – femei
Citeste mai mult
Sinonime: GLUTAMAT MONOSODIC, MONOSODIUM GLUTAMATE, NATRIUM GLUTAMINAT, E 621; MONOGLUTAMAT DE SODIU
Functii: Potentiator de gust
Descriere:
- Sarea de sodiu a acidului glutamic.
- Rolul lui este de a da impresia creierului ca alimental consumat este foarte gustos.
- Este intalnit in mod natural in corpul uman si este responsabil, alaturi de alti nerotransmitatori (ca acidul aspartic), de functionarea corecta a sistemului nervos.
- Pentru o functionare corecta a creierului si a organelor interne, este absolut necesar sa existe un nivel echilibrat al concentratiei acestora in corp.
- In Codex Alimentarius, glutamatul monosodic are denumirea de E 621. Este considerat un aditiv periculos.
Reactii adverse 0 00:
- Toxicitate la nivelul organelor:
- Da
- Neurotoxicitate:
- Da
- Modificari celulare:
- Da
Siguranta/Rating ingredient:
Glutamatul este interzis in Australia, insa este tolerat in Statele Unite.
Glutamatul a fost etichetat ca o excitotoxina, deoarece exista presupozitia ca are capacitatea de a suprastimula (duce) celulele la moarte.
Glutamatul monosodic poate fi foarte nociv pentru organismul uman. Acesta poate provoca:
- Pierderi de memorie
- Aritmie
- Fibrilatie arteriala
- Tahicardie (palpitatii)
- Incetinirea inimii
- Angina pectorala
- Diaree
- Greata/ voma
- Depresie
- Hiperactivitate
- Reactii de furie
- Migrene
- Vedere incetosata
- Focalizare greoaie
Afla in continuare care alimente care contin monoglutamat de sodiu pe
https://www.sanatateafemeilor.ro/2017/09/26/alimente-care-contin-monoglutamat-de-sodiu/
Citeste mai mult
Descriere:
Extractul de condimente se obtine prin macerarea unui grup de condimente in alcool etilic timp de o anumita perioada de timp.
Extractul de condimente este folosit pentru a da o aroma specifica produselor alimentare (carne, prajituri, copturi etc.)
Condimentele provin din coaja, radacina, fructele si semintele plantelor si copacilor aromatici (piper, cuisoare, nucsoara, scortisoara, ghimbir, sofran, curcuma, paprika).
Conform Codex Alimentarius, condimentele se regasesc in grupa 12.2 Ierburi, condimente, arome si produse de asezonare, subgrupa 12.2.1 Ierburi si condimente: ierburile si condimentele sunt in general derivate din surse botanice, putand fi deshidratate, macinate sau intregi.
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
-
Polisorbati - 2000 mg/kg
-
Sucraloza (Trichlorogalactosucrose) - 400 mg/kg
-
Sulfiti - 150 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (care a intrat in vigoare la 1 iunie 2013), condimentele pot contine:
-
Dioxid de sulf – sulfiti (E 220-228)
-
Celuloza (E 460)
-
Saruri de sodiu, potasiu si calciu ale acizilor grasi (E 470a)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de extract de condimente poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Probleme la nivel digestiv
-
Intreruperi de sarcina (in cazul cantitatilor mari, in concentratie mare)
-
Cancer gastric (in cazul unui consum continuu, in cantitati foarte mari)
-
Interferente asupra efectului anumitor medicamente
Consumul de extract de condimente nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Important! Informatiile despre ingredientele si produsele prezentate pe site-ul www.alegesanatos.ro au caracter informativ, sunt realizate utilizand informatiile oferite de producator privind ingredientele si nu inlocuiesc indicatiile unui medic sau ale unui specialist. Va recomandam sa cereti o opinie avizata inainte de a cumpara un produs, daca nu sunteti sigur ca vi se potriveste.
Va rugam sa cititi cu atentie lista de ingrediente, atentionarile si instructiunile tiparite pe produs inainte de a-l consuma sau folosi. Este posibil ca in unele cazuri lista de ingrediente a unui produs sa se schimbe, iar aceste informatii sa nu ajunga la noi in timp util. Aparitia efectelor adverse mentionate pe site in urma consumului sau folosirii unui produs nu este obligatorie si poate varia de la o persoana la alta, in functie de starea de sanatate, varsta si stilul de viata.
