Daca si tu adori sosurile clasice atunci cand servesti o friptura sau un burger, atunci trebuie sa incerci Apollo - Sos de usturoi!
Un sos clasic de usturoi, foarte apreciat pentru aroma sa autentica, aducand un plus de savoare meselor tale.
Asa dupa cum producatorul mentioneaza, este vorba despre un sos cu gust dulceag, cu note de usturoi, din gama Apollo Professional.
Sosul Classic Garlic este recomandat alaturi de preparate din porc, miel, vita, legume sau fast-food. Se adreseaza persoanelor care cauta un sos gata de folosire pentru burgeri, carne si gustari sarate.
Produsul contine 16 ingrediente, dintre care 6 prezinta anumite riscuri moderate/ridicate pentru sanatate.
), o leguminoasa cultivata in special in India si Pakistan. Este clasificat ca aditiv alimentar cu rol stabilizator, agent de ingrosare, emulsifiant, agent de legare a apei. Consumul in cantitati mari poate duce la balonare, gaze sau crampe abdominale, mai ales la persoanele sensibile. Fiind bogata in fibre solubile, poate avea efect laxativ
ingredient cu risc mediu de dauna, carbohidrat prezent in plante, caracterizat printr-un gust mai mult sau mai putin dulce. Zaharul principal se considera a fi glucoza. World Health Organization recomanda un consum de zaharuri care sa acopere nu mai mult de 10% din numarul total de calorii. Astfel, o dieta zilnica de 2000 de calorii ar presupune maximum 50 de grame de carbohidrati sub forma de zaharuri.
, ingrediente cu risc mediu de dauna. Consumul de arome poate cauza: inrautatirea astmului, reactii alergice si ameteli.
ingredient cu risc mediu de dauna, este un agent de ingrosare. Face parte din categoria E-urilor suspecte. In majoritatea tarilor din UE, amidonul modificat este interzis sa se foloseasca ca agent al produselor lactate simple (iaurturi), utilizandu-se doar pentru iaurturile cremoase si pentru unele sortimente de iaurturi cu fructe.
ingredient cu risc mediu de dauna, este un conservant, actioneaza cu succes impotriva mucegaiurilor si a drojdiei, nefiind eficient insa impotriva bacteriilor. In unele cazuri poate provoca alergii, astm de aceea consumul frecvent nu este recomandat in special persoanelor sensibile.
Pentru o descriere amanuntita, dati click pe oricare dintre ingredientele de mai jos:
Grad de risc ingrediente:
Descriere:
Conform Codex Alimentarius, apa se regaseste in categoria 14.0 Bauturi, excluzand produsele lactate, grupa 14.1 Bauturi non-alcoolice, subgrupa 14.1.1 Ape: ape naturale sau imbuteliate, carbonate sau nu.
Conform celor 2 legi in vigoare - Legea nr. 458 din 08/07/2002 privind calitatea apei potabile si Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile), apa potabila (si deci si cea folosita in industria alimentara) este apa destinata consumului uman:
„a) orice tip de apa in stare naturala sau dupa tratare, folosita pentru baut, la prepararea hranei,ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei si indiferent daca este furnizata prin retea de distributie, din rezervor sau este distribuita in sticle ori in alte recipiente;
b) toate tipurile de apa folosita ca sursa in industria alimentara pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substantelor destinate consumului uman.
c) apa provenind din surse locale, precum fantani, izvoare etc., folosita pentru baut, gatit sau in alte scopuri casnice.
Apa potabila trebuie sa fie sanogena si curata, indeplinind urmatoarele conditii:
a) sa fie lipsita de microorganisme, paraziti sau substante care, prin numar sau concentratie, pot constitui un pericol potential pentru sanatatea umana;
b) sa intruneasca cerintele minime prevazute in lege.”
De asemenea, apa potabila trebuie sa nu contina:
-
Bacterii coliforme
-
Escherichia coli (E.coli)
-
Enterococi
-
Pseudomonas aeruginosa
-
Clostridium perfringens
Conform Normei tehnice (HG 1020/2005) de exploatare si comercializare a apelor minerale naturale, exista un numar de compusi prezenti in mod natural in apele minerale naturale ale caror limite maxime, daca sunt depasite, pot constitui un factor de risc pentru sanatatea publica:
-
Stibiu – 0,005 (mg/l)
-
Arsen – 0,01 (mg/l)
-
Bariu – 1,0 (mg/l)
-
Bor (mg/l)
-
Cadmiu – 0,003 (mg/l)
-
Crom – 0,05 (mg/l)
-
Cupru – 1,0 (mg/l)
-
Cianuri – 0,07 (mg/l)
-
Fluoruri – 5,03 (mg/l)
-
Plumb – 0,01 (mg/l)
-
Mangan – 0,5 (mg/l)
-
Mercur – 0,001 (mg/l)
-
Nichel – 0,020 (mg/l)
-
Nitrati – 50 (mg/l)
-
Nitriti – 0,1 (mg/l)
-
Seleniu – 0,01 (mg/l)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de apa contaminata poate cauza:
-
Methemoglobinemia
-
Cancer (gastric, in principal)
-
Intoxicatii si alergii
-
Afectiuni dermatologice
-
Toxicitate la nivelul diverselor organe
-
Hepatita
-
Dizenterie
-
Holera
In Uniunea Europeana, concentratia maxima pe care o poate contine apa potabila este de 50 de miligrame/litru. Conform medicilor insa, o concentratie de peste 10 mg/l nitraţi şi peste 0,05 mg/l nitriţi poate pune in pericol viata bebelusilor (
http://www.evz.ro/detalii/stiri/apa-imbuteliata-pericol-pentru-nou-nascuti-vezi-ce-cantitate-de-nitrati-contine-o-sticla-de.html).
Citeste mai mult
Descriere:
Uleiul de floarea soarelui contine (per lingura):
- 124 calorii
- 14 g de grasimi (1,38 g saturate, 11,7 g mononesaturate, 0,53 g polinesaturate)
- 8,9 g de acid linoleic (omega-6)
- 5,6 mg de alfa-tocoferol (forma a vitaminei E)
- 0,8 mcg de vitamina K
- 0 colesterol
- 0 sodiu
- 0 proteine
Conform Codex Alimentarius, Standardul 210-1999, uleiul de floarea soarelui se regaseste in categoria 02.0 Grasimi, uleiuri si emulsii grase, grupa 02.1 Grasimi si uleiuri esentiale fara apa, subgrupa 02.1.2 Uleiuri si grasimi vegetale: grasimi si uleiuri comestibile obtinute din plante (produsele pot proveni dintr-o singura planta sau promovate drept un amestec de uleiuri).
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
- Esteri de ascorbil - 500 mg/kg 10
- Hidroxianisol butilat - 200 mg/kg
- Butilhidroxitoluen - 200 mg/kg
- Beta-, Caroteni, Legume - 1000 mg/kg
- Esteri ai acidului diacetiltartric si acizi grasi din glicerina - 10000 mg/kg
- Rasina de guaiac - 1000 mg/kg
- Citrati de izopropil - 200 mg/kg
- Polidimetilsiloxan - 10 mg/kg
- Polisorbati - 5000 mg/kg
- Galat de propil - 200 mg/kg
- Esteri propilenglicolici ai acizilor grasi - 10000 mg/kg
- Citrat de stearil – gmp
- Butylhydroquinone tertiar - 200 mg/kg
- Thiodipropionate - 200 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana, uleiul vegetal poate contine:
- Acid lactic (E 270)
- Acid ascorbic (E 300)
- Esteri ai acizilor grasi cu acid ascorbic (E 304)
- Extract bogat în tocoferol (E 306)
- Gama-tocoferol (E 308)
- Delta-tocoferol (E 309)
- Galati, TBHQ si BHA, individual sau combinati (E 310-320)
- Butilhidroxitoluen (BHT) (E 321)
- Lecitine (E 322)
- Acid citric (E 330)
- Citrati de sodiu (E 331)
- Citrati de potasiu (E 332)
- Citrati de calciu (E 333)
- Esteri ai acidului citric cu mono- si diglicerideler acizilor grasi (E 472c)
- Extracte de rozmarin (E 392)
- Dimetilpolisiloxan (E 900)
- Monogliceride si digliceride ale acizilor grasi (E 471)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de ulei de floarea soarelui poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Interferente asupra efectului anumitor medicamente
-
Cresterea numarului de celule canceroase
-
Inflamatii
-
Depresie
Consumul de ulei de floarea soarelui nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Functii: indulcitor, conservant
Descriere:
Zaharul este un ingredient folosit pe scara larga in alimentatie si in diverse industrii pentru a indulci alimentele si bauturile
Cel mai utilizat tip de zahar este zaharul alb rafinat (sucroza), obtinut din trestia de zahar sau din sfecla de zahar.
Tipuri de zahar:
-
- zahar alb rafinat (sucroza): este cel mai comun tip de zahar, utilizat in majoritatea produselor de patiserie, bauturi si deserturi
- zahar brun: contine melasa, care ii confera culoarea mai inchisa si un gust mai intens, usor caramelizat.
- zahar pudra: este un un zahar fin, adesea folosit in glazuri si prajituri
- zahar de cocos: obtinut din seva florilor de cocos, este considerat mai putin procesat, avand un indice glicemic mai scazut
- zahar din fructe (fructoza): natural prezent in fructe si utilizat si sub forma concentrata in diverse produse.
Desi nu sunt tehnic "zaharuri" pure, mierea, siropul de artar si siropul de agave sunt alternative mai naturale la zaharul rafinat.
Utilizarile zaharului in alimentatie:
-
- indulcire: zaharul este folosit pentru a indulci alimentele si bauturile, de la cafea si ceai la deserturi, prajituri si bomboane.
- conservare: ajuta la conservarea fructelor si legumelor in gemuri, dulceata si compoturi, prin reducerea activitatii apei, ceea ce impiedica dezvoltarea bacteriilor.
- textura si volum: in patiserie, zaharul contribuie la obtinerea texturii corecte, ajuta la formarea crustei si la inaltarea aluatului.
Zaharul este o sursa rapida de glucoza, care este utilizata de organism ca energie rapida. Este important pentru functionarea creierului si a muschilor, in special in activitati intense.
Organizatiile de sanatate, cum ar fi Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), recomanda limitarea consumului de zahar adaugat la mai putin de 10% din totalul caloriilor zilnice, ideal pana la 5% pentru beneficii suplimentare de sanatate. Astfel, o dieta zilnica de 2000 de calorii ar presupune aproximativ 50 de grame de carbohidrati sub forma de zaharuri, ideal 25 de grame.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de zahar este asociat cu o serie de probleme de sanatate, inclusiv obezitatea, diabetul de tip 2, boli de inima, si probleme dentare (carii). De asemenea, poate contribui la cresterea inflamatiei in organism.
De asemenea, zaharul rafinat si alte forme de zahar procesate au un indice glicemic ridicat, ceea ce inseamna ca pot creste rapid nivelul de zahar din sange, avand un impact negativ asupra insulinei si metabolismului.
Citeste mai mult
Functii: aditiv alimentar, agent de ingrosare
Descriere:
Un aditiv alimentar cu simbolul E1420 (amidon modificat acetilat), 1421, E1422 sau E1440 (amidon modificat hidroxipropilic), din grupul agentilor de ingrosare.
-
amidon tratat fizic sau chimic (cu acizi, baze, tratamente termice extreme, etc.), solubil si in apa rece, folosit in industria alimentara pentru prepararea iaurturilor cremoase ori ca agent de ingrosare, datorita caracteristicilor tixotrope.
-
un adaos artificial, strain esentei alimentului si fara similitudini in natura.
E 1422 este un adipat de diamidon acetilat. Face parte din categoria "E-uri suspecte".
Siguranta/Rating ingredient:
-
Printre pericolele care pandesc organismul in urma consumarii e-urilor "suspecte" se numara: alergiile, dereglarile hormonale, tulburarile hepatice, bolile intestinale si ale ficatului, tulburarile hepato-biliare, tulburari ale tubului digestiv, tulburarile nervoase si cresterea nivelului de colesterol.
-
In majoritatea tarilor din UE, amidonul modificat este interzis sa se foloseasca ca agent al produselor lactate simple (iaurturi), utilizandu-se doar pentru iaurturile cremoase si pentru unele sortimente de iaurturi cu fructe.
Citeste mai mult
Descriere:
Ierburi – frunzele verzi apartinand plantelor nu foarte inalte (oregano, rozmarin, busuioc, salvie, patrunjel).
Condimente – provin din coaja, radacina, fructele si semintele plantelor si copacilor aromatici (piper, cuisoare, nucsoara, scortisoara, ghimbir, sofran, curcuma, paprika).
Produse de asezonare – amestecuri de ierburi si condimente ce contin sare si uneori usturoi, ce ofera savoare mancarii.
Caracteristici nutritionale:
-
Calorii (per lingura): piper negru – 5; busuioc uscat – 2; scortisoara – 6; pudra de usturoi – 9; oregano – 3; pudra chili – 6
Conform Codex Alimentarius, condimentele se regasesc in grupa 12.2 Ierburi, condimente, arome si produse de asezonare, subgrupa 12.2.1 Ierburi si condimente: ierburile si condimentele sunt in general derivate din surse botanice, putand fi deshidratate, macinate sau intregi.
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
-
Polisorbati - 2000 mg/kg
-
Sucraloza (Trichlorogalactosucrose) - 400 mg/kg
-
Sulfiti - 150 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), condimentele pot contine:
-
Dioxid de sulf – sulfiți (E 220-228)
-
Celuloză (E 460)
-
Săruri de sodiu, potasiu și calciu ale acizilor grași (E 470a)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de condimente poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Probleme la nivel digestiv
-
Intreruperi de sarcina (in cazul cantitatilor mari, in concentratie mare)
-
Cancer gastric (in cazul unui consum continuu, in cantitati foarte mari)
-
Interferente asupra efectului anumitor medicamente
Consumul de condimente nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
-
Deshidratarea legumelor consta in uscarea lor la soare sau cu ajutorul aparaturii speciale, de exemplu, uscarea la cuptor.
-
Deshidratarea se realizeaza prin evaporarea apei care ajunge treptat la suprafata produsului supus deshidratarii pana la valoarea aw < 0,7 care sa impiedice dezvoltarea microorganismelor.
-
In cazul deshidratarii la cuptor, legumele si fructele isi pierd din gust, dar si din nutrienti. Uscarea legumelor la soare este mai recomandata desi, de exemplu, vitamina C se distruge cand este expusa la caldura uscata a unui aparat de deshidratare sau a soarelui.
-
De asemenea, specialistii au constatat ca fenolii (antioxidanti) din compozitia legumelor deshidratate nu au fost afectati la fel de mult ca vitaminele C si E dar si cantitatea acestora a fost diminuata.
-
Totusi, prin deshidratare legumele nu isi pierd din proprietati, asa cum se intampla in cazul congelarii.
-
Procesul de deshidratare permite pastrarea legumelor si a fructelor pentru mult timp.
-
Aprope toate legumele pot fi deshidratate la soare: vinete, porumb, morcovi, broccoli, spanac, rosii, ardei. Singura care face exceptie este salata.
Citeste mai mult
Sinonime: TRICITRAT DE SODIU, E 330
Functii: agent de aroma, acidifiant, conservant
Descriere:
CE ESTE ACIDUL CITRIC
Acidul citric este un acid organic slab, intalnit in mod natural in citrice precum lamai si portocale. Acidul citric poate fi obtinut prin fermentatie biologica a carbohidratilor cu ajutorul fungilor din genul Aspergillus niger sau prin extractie din fructe citrice.
In Codex Alimentarius apare cu denumirea E330, in lista de aditivi alimentari cu urmatoarele functii: regulator de aciditate, antioxidant, agent de mentinere a culorii si sechestrant.
Acidul citric nu trebuie confundat cu acidul ascorbic (vitamina C); desi ambele pot fi prezente in aceleasi alimente, rolurile lor in organism si in industria alimentara sunt diferite.
UNDE SE FOLOSESTE ACIDUL CITRIC
Acidul citric este extrem de versatil si utilizat intr-o gama larga de domenii:
- industria alimentara - ca agent de acidifiere, conservant si aromatizant in bauturi racoritoare, gemuri, jeleuri, dulciuri, produse lactate si sosuri;
- industria farmaceutica - pentru reglarea pH-ului medicamentelor, imbunatatirea solubilitatii anumitor substante active si in produsele efervescente;
- cosmetica si ingrijire personala - in creme, sampoane, geluri de dus, exfoliante, datorita proprietatilor sale antioxidante si de reglare a pH-ului;
- curatenie si uz casnic - in detergenti, produse de curatare a calcarului, solutii de degresare.
CE FUNCTII ARE ACIDUL CITRIC ATUNCI CAND ESTE FOLOSIT IN PRODUSELE ALIMENTARE
Acidul citric are mai multe functii in produsele alimentare. Principalele functii sunt:
Reglator de aciditate / acidifiant
- ajusteaza pH-ul produselor alimentare pentru a obtine gustul dorit (ex. bauturi racoritoare, gemuri, sosuri).
- contribuie la conservarea alimentelor prin inhibarea dezvoltarii microbilor sensibili la aciditate.
Conservant / inhibitor de oxidare
- actioneaza ca antioxidant prin sechestrarea ionilor metalici care ar putea accelera oxidarea grasimilor si colorantilor.
- previne decolorarea sau alterarea gustului produselor alimentare sensibile la oxidare (ex. sucuri de fructe, sosuri).
Sechestrant / chelator
- leaga ionii metalici (ex. calciu, fier, cupru), prevenind reactii nedorite care ar afecta culoarea, textura sau stabilitatea alimentului.
Agent de imbunatatire a gustului / aromatizant
- adauga un gust acrisor placut in bauturi, bomboane, sosuri, dulceturi si alimente procesate.
Agent de efervescenta
- in combinatiile cu bicarbonat de sodiu, produce CO2, fiind utilizat in prafuri de copt, bauturi efervescente si produse efervescente farmaceutice.
Stabilizator al colorantilor si al aromei
- protejeaza pigmentii naturali si aroma alimentelor sensibile la oxidare.
DOZA MAXIMA ADMISA DE ACID CITRIC PE ZI
In alimentatie, acidul citric este considerat sigur, iar in Europa este autorizat ca aditiv alimentar E330 fara limita specifica de doza maxima. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
BENEFICII PENTRU SANATATE
- Contribuie la cresterea absorbtiei de minerale precum calciu si magneziu.
- Are efect antioxidant, protejand celulele de stresul oxidativ.
- Poate ajuta la prevenirea formarii pietrelor la rinichi prin chelarea calciului.
REGLEMENTARI LEGISLATIVE
Uniunea Europeana: Acidul citric este reglementat ca aditiv alimentar sub codul E330 si este considerat sigur pentru consum uman, conform Regulamentului (UE) nr. 231/2012.
SUA: FDA clasifica acidul citric ca GRAS (Generally Recognized As Safe).
Alte reglementari se aplica in functie de domeniu (cosmetic, farmaceutic), urmarindu-se standardele de puritate si utilizare.
Siguranta/Rating ingredient:
RISCURI SI EFECTE SECUNDARE ASOCIATE CU ACIDUL CITRIC
1. In cantitati mari, poate provoca iritatii ale mucoaselor orale sau gastrice.
2. Expunerea prelungita poate deteriora smaltul dentar datorita aciditatii ridicate.
3. Acidul citric poate creste aciditatea gastrica temporar sau poate afecta solubilitatea anumitor medicamente - antiacide, medicamente sensibile la pH (unele antibiotice, inhibitori de protoni).
4. Alergia imunologica reala la acid citric pur este extrem de rara. Simptomele pot include: urticarie (eruptii pe piele), prurit (mancarimi). In cazuri foarte rare, reactii severe (anafilaxie, foarte putin documentate).
INTREBARI FRECVENTE DESPRE ACIDUL CITRIC
1. Acidul citric este natural sau sintetic?
Poate fi ambele: natural din citrice sau produs prin fermentatie industriala.
2. Acidul citric poate cauza probleme digestive?
In cantitati mari, poate provoca disconfort gastric.
3. Acidul citric poate deteriora dintii?
Da, consumul excesiv de alimente sau bauturi cu acid citric poate contribui la eroziunea smaltului dentar. Un studiu efectuat de cercetatorii germani a demonstrat ca un consum mare de acid citric poate duce la eroziune dentara (aparitia cariilor), mai ales printre copii si adolescenti. Acest lucru se intampla din cauza faptului ca a crescut consumul de sucuri, dulciuri si sosuri printre aceste doua categorii, iar aceste produse contin acid citric.
BIBLIOGRAFIE SI RESURSE SUPLIMENTARE
1. Scientific Opinion on the re-evaluation of citric acid (E330) as a food additive - https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/pdf/10.2903/j.efsa.2015.4010
2. Commission Regulation (EU) No 231/2012 of 9 March 2012 laying down specifications for food additives listed in Annexes II and III to Regulation (EC) No 1333/2008 of the European Parliament and of the Council Text with EEA relevance - https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2012/231/oj/eng
3. What Is Citric Acid, and Is It Bad for You? - https://www.healthline.com/nutrition/citric-acid
4. What Is Citric Acid (E330) In Food? Uses, Benefits, Safety, Side Effects - https://foodadditives.net/acidulents/citric-acid/
5. Scientific Opinion on the safety evaluation of the active substances citricacid (E330) and sodium hydrogen carbonate (E500ii), used as carbondioxide generators, together with liquid absorbers cellulose and polyacrylicacid sodium salt crosslinked, in active food contact materials - https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/j.efsa.2013.3152
6. InfoCons - Acidul citric E330 - https://infocons.ro/aditivi/e-330-acidul-citric/
Citeste mai mult
Descriere:
Conform Regulamentului nr. 1334/2008 privind aromele si anumite ingrediente alimentare cu proprietati aromatizante destinate utilizarii in si pe produsele alimentare, aromele “se utilizeaza pentru a imbunatati sau modifica mirosul si/sau gustul produselor alimentare, in beneficiul consumatorului”.
Termenul “arome” se refera la produsele:
- “care nu sunt destinate consumului sub aceasta forma, care sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau a le modifica mirosul si/sau gustul;
- compuse sau formate din urmatoarele categorii: substante aromatizante, preparate aromatizante, arome obtinute prin tratament termic, precursori de arome, alte arome sau amestecuri ale acestora.”
Substanta aromatizanta – “substanta chimica definita cu proprietati aromatizante”.
Preparatele aromatizante - “arome, altele decât substantele chimice definite, obtinute din materii de origine vegetala, animala sau microbiologica, prin procese fizice, enzimatice sau microbiologice corespunzatoare, fie in stare bruta, fie dupa procesarea pentru consumul uman”.
Aroma obtinuta prin tratament termic – “produs obtinut dupa tratamentul termic al unui amestec de ingrediente care nu au in mod obligatoriu proprietati aromatizante, dintre care cel putin unul contine azot (gruparea amino) si altul este un zahar reducator”.
Aroma de fum – “produs obtinut prin fractionarea si purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fractii primare de gudron si/sau arome de fum derivate”.
Precursorii de arome (carbohidratii, oligopeptidele si aminoacizii) – “confera aroma alimentelor prin reactiile chimice care au loc in timpul procesarii alimentelor”.
Aromele pot de asemenea contine aditivi alimentari (conform Regulamentului (UE) nr. 1130/2011):
- Sorbitol, Manitol, Isomalt, Maltitol, Lactitol, Xilitol, Eritritol
- Acid sorbic si sorbati, Acid benzoic, Benzoat de sodiu, Benzoat de potasiu, Benzoat de calciu
- Galat de propil, Galat de octil, Galat de dodecil, Butilhidrochinona tertiara (TBHQ), Butilhidroxianisol butilat (BHA)
- Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati
- Extracte de rozmarin
- Guma Karaya
- Konjac
- Polisorbati
- Beta-ciclodextrina
- Dioxid de siliciu
- Dimetil polisiloxan
- Ceara de albine
- Trietil citrat
- Diacetat de gliceril (diacetina)
- Triacetat de glicerina (triacetina)
- Propan-1, 2-diol (propilenglicol)
- Alcool benzilic
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de arome poate cauza:
- Inrautatirea astmului
- Reactii alergice
- Cancer
- Ameteli
Consumul de arome nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: E 202
Functii: conservant
Descriere:
Sorbatul de potasiu este un conservant alimentar utilizat pe scara larga pentru a preveni dezvoltarea mucegaiurilor si a drojdiilor. Este considerat unul dintre conservantii relativ siguri atunci cand este utilizat in limitele reglementate.
Se regaseste frecvent in produse alimentare procesate si unele cosmetice. Este un conservant eficient in special fata de mucegaiuri si drojdii, nefiind eficient impotriva bacteriilor, si prezinta activitate optima la pH mai mic de 6,5.
Ce este sorbatul de potasiu
Sorbatul de potasiu este sarea de potasiu a acidului sorbic, un compus organic cu proprietati antimicrobiene. Este obtinut in mod industrial prin neutralizarea acidului sorbic cu hidroxid de potasiu.
Are formula chimica C6H7KO2 si se prezinta sub forma de pulbere alba sau granule solubile in apa.
Denumiri alternative: potasiu sorbat, sare de potasiu a acidului sorbic.
In Codex Alimentarius apare cu denumirea E202 si este clasificat ca aditiv alimentar cu rol conservant.
Ce functii are sorbatul de potasiu
Sorbatul de potasiu are mai multe functii tehnologice importante, in special in industria alimentara si cosmetica:
1. Conservant antimicrobian
- Inhiba dezvoltarea mucegaiurilor, drojdiilor si unor bacterii,
- Prelungeste durata de valabilitate a produselor,
- Este eficient mai ales in medii usor acide.
2. Stabilizator de produs
- Ajuta la mentinerea stabilitatii microbiologice pe durata depozitarii,
- Reduce riscul de fermentare nedorita.
3. Protector impotriva alterarii
- Previne modificarea gustului, mirosului si texturii cauzate de microorganisme
- Mentine calitatea organoleptica a produselor
4. Rol sinergic cu alti conservanti
- Poate fi utilizat impreuna cu alti conservanti pentru eficienta crescuta,
- Permite reducerea concentratiilor individuale.
Unde se foloseste sorbatul de potasiu
Sorbatul de potasiu este utilizat in principal ca agent conservant.
- Produse alimentare: branzeturi, iaurturi, produse de panificatie, sucuri, vinuri, sosuri,
- Produse cosmetice: creme, lotiuni, produse de ingrijire personala,
- Industria farmaceutica: conservant in unele preparate.
Rol principal: inhiba cresterea mucegaiurilor si a drojdiilor.
Doza maxima admisa de sorbat de potasiu
Doza zilnica admisibila stabilita de JECFA (FAO/WHO) este de 0-25 mg/kg corp/zi, adica aproximativ 1750 mg/zi pentru o persoana de 70 kg. Aceasta valoare este rar atinsa prin consumul normal de alimente.
Este totusi o doza ce poate fi depasita mai ales prin consumul mare de paine: 500 g de paine pot contine 1000 mg de sorbati, ceea ce reprezinta doza maxima pentru o persoana de 40 kg.
Reglementari legislative
Permis in Uniunea Europeana ca aditiv alimentar (E202).
- Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar.
- Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), acidul citric poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 202 – Sorbat de potasiu.
Aprobat in SUA de FDA ca substanta GRAS (Generally Recognized As Safe).
Utilizarea este limitata la concentratii specifice in functie de produs.
Siguranta/Rating ingredient:
Efecte asupra sanatatii - Riscuri / efecte secundare
- Poate provoca iritatii usoare ale pielii sau mucoaselor in cazuri rare;
- Reactii alergice sunt posibile, dar rare;
- In concentratii mari, poate cauza iritatii gastrointestinale,
- Exista unele raportari izolate privind posibila agravare a simptomelor astmatice, dar dovezile sunt limitate. Nu este considerat un declansator major comparativ cu alti aditivi (ex. sulfiti).
Populatii sensibile
- Persoane cu sensibilitate la conservanti,
- Persoane cu piele sensibila (in cazul produselor cosmetice).
Nu este permis in produsele pentru sugari si copii mici.
Intrebari frecvente despre sorbatul de potasiu
1. Sorbatul de potasiu este sigur?
Da, este considerat sigur in limitele dozei zilnice admise.
2. Sorbatul de potasiu este natural?
Este obtinut industrial, dar deriva din acid sorbic care poate avea origine naturala.
3. Sorbatul de potasiu este vegan?
Da, nu provine din surse animale.
BIBLIOGRAFIE SI SURSE SUPLIMENTARE
1. InfoCons - E 202 Sorbat de Potasiu - https://infocons.ro/aditivi/e-202-sorbat-de-potasiu/
2. HealthLine - Everything You Should Know About Potassium Sorbate - https://www.healthline.com/health/potassium-sorbate
3. Every Day Health - Potassium Sorbate: What Is It and What Are Its Side Effects? - https://www.everydayhealth.com/food-safety/potassium-sorbate/
Citeste mai mult
Sinonime: E 415, GUMA DE XANTAN, XANTHAN GUM, XANTAN
Functii: agent de ingrosare, gelifiant
Descriere:
Guma xantan este un aditiv alimentar utilizat frecvent in industria alimentara si cosmetica datorita proprietatilor sale de ingrosare si stabilizare. Este prezenta in numeroase produse procesate precum sosuri, creme sau inghetata. Este considerata un aditiv sigur in limitele de utilizare autorizate in UE.
Ce este Guma Xantan
Guma xantan este un polizaharid cu masa moleculara mare, obtinut prin fermentatia glucozei sau altor zaharuri de catre bacteria Xanthomonas campestris. Dupa fermentare, produsul este purificat, uscat si transformat in pulbere.
In
Codex Alimentarius apare cu denumirea
E415 si este clasificat ca aditiv alimentar cu roluri de
agent de ingrosare, stabilizator si emulgator.
Ce functii are Guma Xantan
Guma xantan are mai multe functii tehnologice in industria alimentara, cosmetica si farmaceutica:
1. Agent de ingrosare
- creste vascozitatea lichidelor;
- transforma solutii apoase in geluri sau creme mai dense.
2. Stabilizator
- impiedica separarea ingredientelor (ex: apa si ulei);
- mentine omogenitatea produselor in timp.
3. Emulgator (stabilizator de emulsii)
- ajuta la combinarea fazelor apa-ulei;
- stabilizeaza sosuri, dressinguri si creme.
4. Agent de suspensie
- mentine particulele solide distribuite uniform in lichid;
- previne sedimentarea in produse farmaceutice si bauturi.
5. Imbunatatitor de textura
- ofera consistenta mai cremoasa sau mai elastica;
- imbunatateste senzatia in gura.
6. Inlocuitor de gluten (in produse fara gluten)
- imita structura data de gluten in aluaturi;
- ajuta la elasticitate si legare in produse de panificatie.
In ce tipuri de alimente se foloseste Guma Xantan (E415)
Guma xantan este folosita in multe alimente procesate pentru a imbunatati textura, stabilitatea si consistenta. Cele mai frecvente categorii sunt:
1. Sosuri si dressinguri - ketchup, maioneza, mustar, sosuri pentru salate (dressinguri) - ajuta la ingrosare si impiedica separarea uleiului de apa.
2. Produse lactate si alternative - iaurturi, deserturi lactate, lapte vegetal (migdale, soia, ovaz) - stabilizeaza textura si previne separarea fazelor.
3. Produse de panificatie (mai ales fara gluten) - paine fara gluten, prajituri, biscuiti - inlocuieste partial functia glutenului, oferind elasticitate.
4. Deserturi si dulciuri - inghetata, creme desert, budinci - imbunatateste cremozitatea si previne formarea cristalelor de gheata.
5. Bauturi - sucuri cu pulpa, bauturi functionale, smoothie-uri - mentine particulele in suspensie si stabilizeaza textura.
6. Supe si ciorbe instant - supe crema, supe la plic - ofera consistenta mai groasa si omogena.
7. Produse dietetice si fara zahar - produse low-carb, produse pentru controlul greutatii - imbunatateste textura fara adaos mare de calorii.
Doza maxima admisa
EFSA nu a stabilit o doza zilnica admisa numerica (ADI), considerand aditivul sigur in conditiile utilizarii actuale.
Exista limite specifice pentru anumite categorii de alimente (ex. produse pentru sugari).
Reglementari legislative
- autorizat ca aditiv alimentar in Uniunea Europeana (Regulamentele (UE) nr. 1333/2008 si 231/2012);
- reevaluat periodic de EFSA;
- permis si in SUA si alte jurisdictii majore.
Siguranta/Rating ingredient:
Riscuri / efecte secundare
- poate avea efect laxativ in cantitati mari;
- posibil disconfort gastrointestinal (balonare, diaree) la doze crescute;
- reactii alergice rare, posibil legate de contaminanti din fermentatie.
Populatii sensibile
- sugari prematuri (restrictii de utilizare);
- persoane cu sensibilitati digestive;
- persoane cu alergii rare la componentele de fermentatie.
Intrebari frecvente despre guma xantan
1. Consumul de guma xantan este periculos?
Nu, in dozele autorizate este considerat sigur de autoritatile europene.
2. Guma xantan este naturala sau artificiala?
Este obtinut prin fermentatie bacteriana, deci are origine biotehnologica.
3. Guma xantan poate provoca alergii?
Rar, dar pot aparea reactii in caz de sensibilitate sau contaminare.
BIBLIOGRAFIE SI SURSE SUPLIMENTARE
1. Regulamentul (UE) nr. 1333/2008
2. Info Cons - Stii in ce este folosit aditivul alimentar E415 - Guma Xantan ? - https://infocons.ro/stii-in-ce-este-folosit-aditivul-alimentar-e415-guma-xantan-mananci-bine-te-simti-bine-cu-infocons-protectia-consumatorilor/
3. Healthline - Xanthan Gum - Is This Food Additive Healthy or Harmful? - https://www.healthline.com/nutrition/xanthan-gum
4. International Food Aditives Council - Xanthan Gum - https://www.foodingredientfacts.org/facts-on-food-ingredients/sources-of-food-ingredients/xanthan-gum/
Citeste mai mult
Sinonime: E 412
Functii: stabilizator, agent de ingrosare, emulsifiant, agent de legare a apei.
Descriere:
Guma de guar este un aditiv alimentar natural obtinut din semintele plantei de guar (Cyamopsis tetragonoloba), o leguminoasa cultivata in special in India si Pakistan.
Din punct de vedere chimic, este o fibre solubila (polizaharid) care are proprietatea de a absorbi multa apa si de a forma geluri vascoase.
In Codex Alimentarius apare cu denumirea E412, si este clasificat ca aditiv alimentar cu rol stabilizator, agent de ingrosare, emulsifiant, agent de legare a apei.
Guma de guar are mai multe functii importante:
- creste vascozitatea alimentelor,
- stabilizeaza emulsii (ulei-apa),
- imbunatateste textura,
- previne separarea ingredientelor,
- inlocuieste partial grasimile (produse „light”).
Unde se foloseste
Este utilizata frecvent in:
Alimente:
- inghetata (previne formarea cristalelor de gheata),
- iaurturi si lactate,
- sosuri si dressinguri,
- supe instant,
- produse de patiserie fara gluten,
- bauturi vegetale.
Industrie:
- produse fara gluten,
- suplimente alimentare (fibre),
- unele produse farmaceutice.
Reglementari legislative
Uniunea Europeana:
- aprobata ca aditiv alimentar E412,
- reglementata prin Regulamentul (CE) nr. 1333/2008,
- autorizata in majoritatea categoriilor de alimente.
Codex Alimentarius:
- listata ca INS 412,
- permisa in limite GMP (Good Manufacturing Practice).
Alte reglementari:
- FDA (SUA): „Generally Recognized As Safe” (GRAS).
Siguranta/Rating ingredient:
In general, este considerata sigura, dar pot aparea efecte in anumite cazuri:
Posibile efecte:
- balonare,
- gaze intestinale,
- disconfort digestiv,
- efect laxativ usor (la consum mare).
Riscuri rare:
- blocaje intestinale (foarte rar),
- reactii alergice (extrem de rare).
Observatii importante:
- este o fibra - poate avea efect prebiotic benefic,
- consumul excesiv poate deranja digestia.
Cazuri de probleme cu produse slab procesate
In trecut, au existat probleme cu anumite forme de guma de guar folosita in industrie (nu in alimente standard UE).
Controversa:
- unele produse tehnice au avut impuritati sau procesare necorespunzatoare,
- au aparut ingrijorari privind calitatea materiei prime.
Important: aceste situatii NU se refera la E412 din alimentele reglementate din UE.
INTREBARI FRECVENTE
1. Este guma de guar naturala?
Da, provine dintr-o planta, dar este procesata industrial.
2. Este periculoasa?
Nu, este considerata sigura in cantitatile folosite in alimente.
3. Este acelasi lucru cu glutenul?
Nu. Este fara gluten si este folosita des in produse gluten-free.
4. Poate ajuta digestia?
Da, fiind fibra solubila, poate sustine flora intestinala.
5. Este buna pentru slabit?
Poate ajuta indirect prin senzatia de satietate, dar nu contribuie direct la procesul de slabire.
Citeste mai mult
Sinonime: E385; EDETIC ACID; CELON A; CELON ATH; CHEELOX; CALCIU DISODIC EDTA
Functii: agent chelatic; antioxidant
Descriere:
- rol de micsorare a reactivitatii ionilor de metal care pot fi prezenti intr-un produs
- previne deteriorarea produsului
- mentine si protejeaza compusi de tip parfum
EDTA - Etilen diamina tetra acetat
In Codex Alimentarius, acest ingredient are numarul E385 si face parte din categoria E-urilor
Ca aditiv alimentar, EDTA are urmatoarele functii: antioxidant, conservant si fixator de culoare.
Sarea de calciu EDTA este singurul derivat al EDTA ce poate fi folosit in alimentele comercializate in UE.
Se utilizeaza in cantitati de pana la 800 mg/kg intr-o gama foarte variata de produse. Se regaseste in bauturi alcoolice si nealcoolice, in produse din legume, fructe, peste, carne, oua, grasimi emulsionate si neemulsionate, in produse conservate prin fermentare, congelare sau uscare, in sosuri, condimente, concentrate pentru bauturi preparate de dozatoare automate, gemuri, jeleuri, creme, glazuri si umpluturi pentru produse de patiserie, fructe uscate, deserturi pe baza de cereale sau amidon etc.
Doza zilnica admisa pentru consumul uman este de pana la 2,5 mg/kg corp.
cest aditiv nu a fost permis in Romania pana in anul 2002, cind a fost introdus ca efect al alinierii la normele europene. Se recomanda citirea cu atentie a etichetelor alimentelor.
Reactii adverse 0 00:
- Alergii / Imunotoxicitate:
- Nu exista informatii
- Expunere multipla, cumulativa:
- Nu exista informatii
- Toxicitate la nivelul organelor:
- Da
- Probleme la nivel endocrin:
- Nu exista informatii
- Neurotoxicitate:
- Nu exista informatii
- Genotoxicitate / Mutagenicitate:
- Nu exista informatii
- Persistenta si bioacumulare:
- Nu
- Iritatii (piele, ochi, plamani):
- Da
- Ecotoxicologie:
- Nu
- Cancer:
- Nu exista informatii
- Toxicitate la nivel reproductiv:
- Nu exista informatii
- Restrictii de folosinta:
- Nu exista informatii
- Contaminati:
- Nu exista informatii
- Riscuri profesionale:
- Nu exista informatii
- Capacitate absorbtie:
- Da
- Modificari celulare:
- Nu exista informatii
Siguranta/Rating ingredient:
Food and Drug Administration's (FDA) permite folosirea acestui ingredient drept conservant ce poate fi adaugat direct la mancare.
Cosmetic Ingredient Review (CIR) permite folosirea acestui ingredient in cosmetice si produse de ingrijire personala.
Nu este permis in alimentele destinate sugarilor si copiilor mici.
Pentru persoanele sanatoase, EDTA constituie un agent toxic la nivel celular, care poate spolia organismul de elemente importante cum sunt calciul, magneziul, fierul, avand totodata si un efect anticoagulant.
Citeste mai mult
Functii: condiment
Descriere:
Mustarul poate fi consumat sub forma de:
Pasta de mustar se obtine prin zdrobirea boabelor de mustar si adaugarea de otet, sare, vin, apa, bere, piper, cuisoare, hrean, zahar.
Rezulta o melasa de mustar care se lasa in butoaie cam 3 saptamani, inainte de a fi trasa in borcane sau tuburi sub forma de pasta de mustar.
Sortimente de baza
-
Mustar dulce - se face din boabe de mustar deschise la culoare.
-
Mustar mediu iute - este mustarul de masa, facut din amestec de boabe deschise si inchise la culoare.
-
Mustar iute - este facut aproape numai din boabe maronii.
-
Mustar Dijon - specialitate de mustar veche, iute, care se prepara amestecandu-se in must.
-
Mustar Colman - specialitate de mustar foarte fin si iute, realizat din combinatia a doau feluri de boabe.
-
Rotisseur - facut din boabe macinate mare.
-
Mustar bavarez - boabele macinate mare se incalzesc cu zahar, primind astfel aroma de caramel.
Este un remdiu impotriva:
-
Durerilor de cap
-
Simptomelor menopauzei
-
Carentelor de vitamine si minerale
Semintele de mustar contin fitonutrienti ce impiedica dezvoltarea celulelor canceroase si previn aparitia cancerului gastrointestinal.
Reactii adverse 0 00:
- Restrictii de folosinta:
- Da
Siguranta/Rating ingredient:
-
Mustarul este contraindicat in tratarea bolilor de rinichi si a tuberculozei.
Citeste mai mult
Descriere:
-
Planta erbacee legumicola, bienala, din familia liliaceelor, comestibila, cu miros puternic, specific, cu tulpina aeriana dreapta, cilindrica si verde si cu cea subterana in forma de bulb, cu frunze cilindrice si cu flori albe numeroase, dispuse in inflorescente dese
Dupa metoda de cultivare, exista:
-
"ceapa de vara"
-
"ceapa de iarna" .
Parti utilizate: bulbul si sucul lui.
Compozitie medie pentru 100 g:
-
Energie 3 kcal
-
Apa 89 %
-
Glucide 7,1 %
-
Lipide 0,2 %
-
Proteine 1,3 %
-
Fibre 2,1 %
-
Calciu 25 mg
-
Magneziu 10 mg
-
Potasiu 170 mg
-
Fier 0,3 mg
-
Vitamina C 7 mg
-
Vitamina B1 0,06 mg
-
Vitamina B3 0,3 mg
-
Vitamina B6 0,14 mg
-
Vitamina B9 0,02 mg
-
Vitamina E 0,14 mg
Principalii constituenti cunoscuti:
-
Fructani
-
vitaminele A, B, C
-
saruri minerale - sodiu, potasiu, fosfat si nitrati calcarosi, fier, sulf, iod, siliciu
-
acizi - fosforic si acetic
-
disulfura de alil si de propel
-
ulei volatile
-
glucochinina
-
oxidaze diostaze (acestea din urma sterilizate; prin caldura)
-
principii antibiotice.
Proprietati:
-
Stimulent general (al sistemului nervos, hepatic,renal).
-
Diuretic puternic, dizolvant si eliminator al ureii si al clorurilor.
-
Antireumatismal
-
Antiscorbutic
-
Antiseptic si antiinfectios
-
Secretor, expectorant
-
Digestiv (ajuta in digestia fainoaselor).
-
Echilibrant glandular
-
Antisclerotic si antitrombozic
Siguranta/Rating ingredient:
-
Ceapa consumata pe o perioada lunga de timp poate provoca tahicardie la cei cu probleme cardiovasculare. De asemenea, ea este contraindicata persoanelor care sufera de afectiuni ale ficatului, rinichilor, pancreasului sau stomacului. (sursa: doctor.info.ro)
Citeste mai mult
Descriere:
Usturoiul prezinta urmatoarele caracteristici nutritionale (28,35 g):
-
42 calorii
-
1 g de grasimi
-
9 g de carbohidrati
-
2 g de proteine
Contine, de asemenea, mangan, vitamina B6, vitamina C, fosfor, seleniu, calciu, potasiu, fier si cupru.
Conform Codex Alimentarius, usturoiul se regaseste in categoria 04.0 Fructe si legume (inclusiv ciuperci si fungi, radacini si tuberculi, leguminoase si aloe vera), alge, nuci si seminte, grupa 04.2 Legume (inclusiv ciuperci si fungi, radacini si tuberculi, leguminoase si aloe vera), alge, nuci si seminte, subgrupa 04.2.1.1 Legume proaspete netratate (inclusiv ciuperci si fungi, radacini si tuberculi, leguminoase – inclusiv boabe de soia - si aloe vera), alge, nuci si seminte: legume proaspete prezentate dupa recoltare.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de usturoi poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Probleme la nivel digestiv (crampe, balonari, flatulenta, arsuri)
-
Dureri de cap
-
Ameteli
-
Sangerari abundente (spontane sau in cazul unor leziuni)
-
Hyphema
-
Interactiuni asupra efectului anumitor medicamente
Consumul de usturoi nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Laptele contine toti cei 9 aminoacizi esentiali unei alimentatii sanatoase.
Proteinele din lapte se impart in 2 grupe principale:
-
Proteine din zer (care se digera repede) – 18% din totalul proteic; folosite inainte si dupa efort fizic pentru a repara mai repede tesutul muscular si pentru a da energie;
-
Cazeina (se digera mai greu – pana la 7 ore) – se regaseste in cea mai mare cantitate (aproximativ 82%) si contine si fosfor; ajuta la repararea tesutului muscular (folosita cel mai des peste noapte).
Restul proteinelor din lapte se regasesc sub forma de enzime, inclusiv lipaze si fosfataze, cat si proteaze.
Conform Codex Alimentarius, proteina din lapte se regaseste in categoria 12.10 Produse proteice din alte surse decat boabele de soia: proteina din lapte, proteina din cereale si proteina din analogi sau inlocuitori vegetali pentru produsele standard, precum carne, peste sau lapte.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de proteine din lapte poate cauza:
-
Reactii alergice (intoleranta)
-
Probleme la nivel digestiv
Consumul de proteine din lapte nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Important! Informatiile despre ingredientele si produsele prezentate pe site-ul www.alegesanatos.ro au caracter informativ, sunt realizate utilizand informatiile oferite de producator privind ingredientele si nu inlocuiesc indicatiile unui medic sau ale unui specialist. Va recomandam sa cereti o opinie avizata inainte de a cumpara un produs, daca nu sunteti sigur ca vi se potriveste.
Va rugam sa cititi cu atentie lista de ingrediente, atentionarile si instructiunile tiparite pe produs inainte de a-l consuma sau folosi. Este posibil ca in unele cazuri lista de ingrediente a unui produs sa se schimbe, iar aceste informatii sa nu ajunga la noi in timp util. Aparitia efectelor adverse mentionate pe site in urma consumului sau folosirii unui produs nu este obligatorie si poate varia de la o persoana la alta, in functie de starea de sanatate, varsta si stilul de viata.