Vrei o salata delicioasa si usor de preparat, cu un sos gata de mancat? Atunci testeaza Dijamant - Sos de maioneza light.
cu 30% grasime, destinat consumului ca atare. Produsul este potrivit pentru salate, sandvisuri si alte preparate reci.
Produsul contine 15 ingrediente, dintre care 6 prezinta anumite riscuri moderate pentru sanatate.
poate contine urme de ou.
), o leguminoasa cultivata in special in India si Pakistan. Este clasificat ca aditiv alimentar cu rol stabilizator, agent de ingrosare, emulsifiant, agent de legare a apei. Consumul in cantitati mari poate duce la balonare, gaze sau crampe abdominale, mai ales la persoanele sensibile. Fiind bogata in fibre solubile, poate avea efect laxativ
ingredient cu risc mediu de dauna, carbohidrat prezent in plante, caracterizat printr-un gust mai mult sau mai putin dulce. Zaharul principal se considera a fi glucoza. World Health Organization recomanda un consum de zaharuri care sa acopere nu mai mult de 10% din numarul total de calorii. Astfel, o dieta zilnica de 2000 de calorii ar presupune maximum 50 de grame de carbohidrati sub forma de zaharuri.
ingredient cu risc mediu de dauna, este un conservant, actioneaza cu succes impotriva mucegaiurilor si a drojdiei, nefiind eficient insa impotriva bacteriilor. In unele cazuri poate provoca alergii, astm de aceea consumul frecvent nu este recomandat in special persoanelor sensibile.
, ingrediente cu risc mediu de dauna. Consumul de arome poate cauza: inrautatirea astmului, reactii alergice si ameteli.
Pentru o descriere amanuntita, dati click pe oricare dintre ingredientele de mai jos:
Grad de risc ingrediente:
Descriere:
Conform Codex Alimentarius, apa se regaseste in categoria 14.0 Bauturi, excluzand produsele lactate, grupa 14.1 Bauturi non-alcoolice, subgrupa 14.1.1 Ape: ape naturale sau imbuteliate, carbonate sau nu.
Conform celor 2 legi in vigoare - Legea nr. 458 din 08/07/2002 privind calitatea apei potabile si Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile), apa potabila (si deci si cea folosita in industria alimentara) este apa destinata consumului uman:
„a) orice tip de apa in stare naturala sau dupa tratare, folosita pentru baut, la prepararea hranei,ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei si indiferent daca este furnizata prin retea de distributie, din rezervor sau este distribuita in sticle ori in alte recipiente;
b) toate tipurile de apa folosita ca sursa in industria alimentara pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substantelor destinate consumului uman.
c) apa provenind din surse locale, precum fantani, izvoare etc., folosita pentru baut, gatit sau in alte scopuri casnice.
Apa potabila trebuie sa fie sanogena si curata, indeplinind urmatoarele conditii:
a) sa fie lipsita de microorganisme, paraziti sau substante care, prin numar sau concentratie, pot constitui un pericol potential pentru sanatatea umana;
b) sa intruneasca cerintele minime prevazute in lege.”
De asemenea, apa potabila trebuie sa nu contina:
-
Bacterii coliforme
-
Escherichia coli (E.coli)
-
Enterococi
-
Pseudomonas aeruginosa
-
Clostridium perfringens
Conform Normei tehnice (HG 1020/2005) de exploatare si comercializare a apelor minerale naturale, exista un numar de compusi prezenti in mod natural in apele minerale naturale ale caror limite maxime, daca sunt depasite, pot constitui un factor de risc pentru sanatatea publica:
-
Stibiu – 0,005 (mg/l)
-
Arsen – 0,01 (mg/l)
-
Bariu – 1,0 (mg/l)
-
Bor (mg/l)
-
Cadmiu – 0,003 (mg/l)
-
Crom – 0,05 (mg/l)
-
Cupru – 1,0 (mg/l)
-
Cianuri – 0,07 (mg/l)
-
Fluoruri – 5,03 (mg/l)
-
Plumb – 0,01 (mg/l)
-
Mangan – 0,5 (mg/l)
-
Mercur – 0,001 (mg/l)
-
Nichel – 0,020 (mg/l)
-
Nitrati – 50 (mg/l)
-
Nitriti – 0,1 (mg/l)
-
Seleniu – 0,01 (mg/l)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de apa contaminata poate cauza:
-
Methemoglobinemia
-
Cancer (gastric, in principal)
-
Intoxicatii si alergii
-
Afectiuni dermatologice
-
Toxicitate la nivelul diverselor organe
-
Hepatita
-
Dizenterie
-
Holera
In Uniunea Europeana, concentratia maxima pe care o poate contine apa potabila este de 50 de miligrame/litru. Conform medicilor insa, o concentratie de peste 10 mg/l nitraţi şi peste 0,05 mg/l nitriţi poate pune in pericol viata bebelusilor (
http://www.evz.ro/detalii/stiri/apa-imbuteliata-pericol-pentru-nou-nascuti-vezi-ce-cantitate-de-nitrati-contine-o-sticla-de.html).
Citeste mai mult
Descriere:
Uleiul de floarea soarelui contine (per lingura):
- 124 calorii
- 14 g de grasimi (1,38 g saturate, 11,7 g mononesaturate, 0,53 g polinesaturate)
- 8,9 g de acid linoleic (omega-6)
- 5,6 mg de alfa-tocoferol (forma a vitaminei E)
- 0,8 mcg de vitamina K
- 0 colesterol
- 0 sodiu
- 0 proteine
Conform Codex Alimentarius, Standardul 210-1999, uleiul de floarea soarelui se regaseste in categoria 02.0 Grasimi, uleiuri si emulsii grase, grupa 02.1 Grasimi si uleiuri esentiale fara apa, subgrupa 02.1.2 Uleiuri si grasimi vegetale: grasimi si uleiuri comestibile obtinute din plante (produsele pot proveni dintr-o singura planta sau promovate drept un amestec de uleiuri).
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
- Esteri de ascorbil - 500 mg/kg 10
- Hidroxianisol butilat - 200 mg/kg
- Butilhidroxitoluen - 200 mg/kg
- Beta-, Caroteni, Legume - 1000 mg/kg
- Esteri ai acidului diacetiltartric si acizi grasi din glicerina - 10000 mg/kg
- Rasina de guaiac - 1000 mg/kg
- Citrati de izopropil - 200 mg/kg
- Polidimetilsiloxan - 10 mg/kg
- Polisorbati - 5000 mg/kg
- Galat de propil - 200 mg/kg
- Esteri propilenglicolici ai acizilor grasi - 10000 mg/kg
- Citrat de stearil – gmp
- Butylhydroquinone tertiar - 200 mg/kg
- Thiodipropionate - 200 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana, uleiul vegetal poate contine:
- Acid lactic (E 270)
- Acid ascorbic (E 300)
- Esteri ai acizilor grasi cu acid ascorbic (E 304)
- Extract bogat în tocoferol (E 306)
- Gama-tocoferol (E 308)
- Delta-tocoferol (E 309)
- Galati, TBHQ si BHA, individual sau combinati (E 310-320)
- Butilhidroxitoluen (BHT) (E 321)
- Lecitine (E 322)
- Acid citric (E 330)
- Citrati de sodiu (E 331)
- Citrati de potasiu (E 332)
- Citrati de calciu (E 333)
- Esteri ai acidului citric cu mono- si diglicerideler acizilor grasi (E 472c)
- Extracte de rozmarin (E 392)
- Dimetilpolisiloxan (E 900)
- Monogliceride si digliceride ale acizilor grasi (E 471)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de ulei de floarea soarelui poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Crestere in greutate (obezitate)
-
Interferente asupra efectului anumitor medicamente
-
Cresterea numarului de celule canceroase
-
Inflamatii
-
Depresie
Consumul de ulei de floarea soarelui nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Descriere:
Amidonul din porumb este un polizaharid natural, format in principal din amiloza si amilopectina, si se extrage din boabele de porumb.
Amidonul modificat este amidonul natural care a fost chimic, fizic sau enzimatic tratat pentru a-i schimba proprietatile: solubilitate, stabilitate termica, vascozitate, rezistenta la acid sau congelare.
Proprietati si avantaje:
- Creste stabilitatea la gatire si la aciditate (nu se separa usor)
- Permite obtinerea de texturi specifice (gel, sirop, crema)
- Este ne-gelatinizat sau instant, in functie de proces
- Reduce retrogradarea, deci produsele raman moi mai mult timp.
Utilizari comune
- Industria alimentara: sosuri, budinci, supe instant, produse de patiserie congelate
- Produse farmaceutice: ca aglomerant sau stabilizator in tablete
- Industrie non-alimentara: adezivi, hartie, textile, bioplastice.
Siguranta/Rating ingredient:
Amidonul modificat din porumb este aprobat de majoritatea agentiilor internationale de siguranta alimentara, inclusiv EFSA (UE) si FDA (SUA).
Este considerat sigur pentru consumul uman, fara limite stricte de doza, deoarece nu este toxic si nu se absoarbe in organism; este digerat ca un carbohidrat normal.
Nu provoaca alergii, desi persoanele cu alergie la porumb ar trebui sa evite acest ingredient.
Citeste mai mult
Sinonime: E 412
Functii: stabilizator, agent de ingrosare, emulsifiant, agent de legare a apei.
Descriere:
Guma de guar este un aditiv alimentar natural obtinut din semintele plantei de guar (Cyamopsis tetragonoloba), o leguminoasa cultivata in special in India si Pakistan.
Din punct de vedere chimic, este o fibre solubila (polizaharid) care are proprietatea de a absorbi multa apa si de a forma geluri vascoase.
In Codex Alimentarius apare cu denumirea E412, si este clasificat ca aditiv alimentar cu rol stabilizator, agent de ingrosare, emulsifiant, agent de legare a apei.
Guma de guar are mai multe functii importante:
- creste vascozitatea alimentelor,
- stabilizeaza emulsii (ulei-apa),
- imbunatateste textura,
- previne separarea ingredientelor,
- inlocuieste partial grasimile (produse „light”).
Unde se foloseste
Este utilizata frecvent in:
Alimente:
- inghetata (previne formarea cristalelor de gheata),
- iaurturi si lactate,
- sosuri si dressinguri,
- supe instant,
- produse de patiserie fara gluten,
- bauturi vegetale.
Industrie:
- produse fara gluten,
- suplimente alimentare (fibre),
- unele produse farmaceutice.
Reglementari legislative
Uniunea Europeana:
- aprobata ca aditiv alimentar E412,
- reglementata prin Regulamentul (CE) nr. 1333/2008,
- autorizata in majoritatea categoriilor de alimente.
Codex Alimentarius:
- listata ca INS 412,
- permisa in limite GMP (Good Manufacturing Practice).
Alte reglementari:
- FDA (SUA): „Generally Recognized As Safe” (GRAS).
Siguranta/Rating ingredient:
In general, este considerata sigura, dar pot aparea efecte in anumite cazuri:
Posibile efecte:
- balonare,
- gaze intestinale,
- disconfort digestiv,
- efect laxativ usor (la consum mare).
Riscuri rare:
- blocaje intestinale (foarte rar),
- reactii alergice (extrem de rare).
Observatii importante:
- este o fibra - poate avea efect prebiotic benefic,
- consumul excesiv poate deranja digestia.
Cazuri de probleme cu produse slab procesate
In trecut, au existat probleme cu anumite forme de guma de guar folosita in industrie (nu in alimente standard UE).
Controversa:
- unele produse tehnice au avut impuritati sau procesare necorespunzatoare,
- au aparut ingrijorari privind calitatea materiei prime.
Important: aceste situatii NU se refera la E412 din alimentele reglementate din UE.
INTREBARI FRECVENTE
1. Este guma de guar naturala?
Da, provine dintr-o planta, dar este procesata industrial.
2. Este periculoasa?
Nu, este considerata sigura in cantitatile folosite in alimente.
3. Este acelasi lucru cu glutenul?
Nu. Este fara gluten si este folosita des in produse gluten-free.
4. Poate ajuta digestia?
Da, fiind fibra solubila, poate sustine flora intestinala.
5. Este buna pentru slabit?
Poate ajuta indirect prin senzatia de satietate, dar nu contribuie direct la procesul de slabire.
Citeste mai mult
Sinonime: E 415, GUMA DE XANTAN, XANTHAN GUM, XANTAN
Functii: agent de ingrosare, gelifiant
Descriere:
Guma xantan este un aditiv alimentar utilizat frecvent in industria alimentara si cosmetica datorita proprietatilor sale de ingrosare si stabilizare. Este prezenta in numeroase produse procesate precum sosuri, creme sau inghetata. Este considerata un aditiv sigur in limitele de utilizare autorizate in UE.
Ce este Guma Xantan
Guma xantan este un polizaharid cu masa moleculara mare, obtinut prin fermentatia glucozei sau altor zaharuri de catre bacteria Xanthomonas campestris. Dupa fermentare, produsul este purificat, uscat si transformat in pulbere.
In
Codex Alimentarius apare cu denumirea
E415 si este clasificat ca aditiv alimentar cu roluri de
agent de ingrosare, stabilizator si emulgator.
Ce functii are Guma Xantan
Guma xantan are mai multe functii tehnologice in industria alimentara, cosmetica si farmaceutica:
1. Agent de ingrosare
- creste vascozitatea lichidelor;
- transforma solutii apoase in geluri sau creme mai dense.
2. Stabilizator
- impiedica separarea ingredientelor (ex: apa si ulei);
- mentine omogenitatea produselor in timp.
3. Emulgator (stabilizator de emulsii)
- ajuta la combinarea fazelor apa-ulei;
- stabilizeaza sosuri, dressinguri si creme.
4. Agent de suspensie
- mentine particulele solide distribuite uniform in lichid;
- previne sedimentarea in produse farmaceutice si bauturi.
5. Imbunatatitor de textura
- ofera consistenta mai cremoasa sau mai elastica;
- imbunatateste senzatia in gura.
6. Inlocuitor de gluten (in produse fara gluten)
- imita structura data de gluten in aluaturi;
- ajuta la elasticitate si legare in produse de panificatie.
In ce tipuri de alimente se foloseste Guma Xantan (E415)
Guma xantan este folosita in multe alimente procesate pentru a imbunatati textura, stabilitatea si consistenta. Cele mai frecvente categorii sunt:
1. Sosuri si dressinguri - ketchup, maioneza, mustar, sosuri pentru salate (dressinguri) - ajuta la ingrosare si impiedica separarea uleiului de apa.
2. Produse lactate si alternative - iaurturi, deserturi lactate, lapte vegetal (migdale, soia, ovaz) - stabilizeaza textura si previne separarea fazelor.
3. Produse de panificatie (mai ales fara gluten) - paine fara gluten, prajituri, biscuiti - inlocuieste partial functia glutenului, oferind elasticitate.
4. Deserturi si dulciuri - inghetata, creme desert, budinci - imbunatateste cremozitatea si previne formarea cristalelor de gheata.
5. Bauturi - sucuri cu pulpa, bauturi functionale, smoothie-uri - mentine particulele in suspensie si stabilizeaza textura.
6. Supe si ciorbe instant - supe crema, supe la plic - ofera consistenta mai groasa si omogena.
7. Produse dietetice si fara zahar - produse low-carb, produse pentru controlul greutatii - imbunatateste textura fara adaos mare de calorii.
Doza maxima admisa
EFSA nu a stabilit o doza zilnica admisa numerica (ADI), considerand aditivul sigur in conditiile utilizarii actuale.
Exista limite specifice pentru anumite categorii de alimente (ex. produse pentru sugari).
Reglementari legislative
- autorizat ca aditiv alimentar in Uniunea Europeana (Regulamentele (UE) nr. 1333/2008 si 231/2012);
- reevaluat periodic de EFSA;
- permis si in SUA si alte jurisdictii majore.
Siguranta/Rating ingredient:
Riscuri / efecte secundare
- poate avea efect laxativ in cantitati mari;
- posibil disconfort gastrointestinal (balonare, diaree) la doze crescute;
- reactii alergice rare, posibil legate de contaminanti din fermentatie.
Populatii sensibile
- sugari prematuri (restrictii de utilizare);
- persoane cu sensibilitati digestive;
- persoane cu alergii rare la componentele de fermentatie.
Intrebari frecvente despre guma xantan
1. Consumul de guma xantan este periculos?
Nu, in dozele autorizate este considerat sigur de autoritatile europene.
2. Guma xantan este naturala sau artificiala?
Este obtinut prin fermentatie bacteriana, deci are origine biotehnologica.
3. Guma xantan poate provoca alergii?
Rar, dar pot aparea reactii in caz de sensibilitate sau contaminare.
BIBLIOGRAFIE SI SURSE SUPLIMENTARE
1. Regulamentul (UE) nr. 1333/2008
2. Info Cons - Stii in ce este folosit aditivul alimentar E415 - Guma Xantan ? - https://infocons.ro/stii-in-ce-este-folosit-aditivul-alimentar-e415-guma-xantan-mananci-bine-te-simti-bine-cu-infocons-protectia-consumatorilor/
3. Healthline - Xanthan Gum - Is This Food Additive Healthy or Harmful? - https://www.healthline.com/nutrition/xanthan-gum
4. International Food Aditives Council - Xanthan Gum - https://www.foodingredientfacts.org/facts-on-food-ingredients/sources-of-food-ingredients/xanthan-gum/
Citeste mai mult
Descriere:
Valori nutritionale:
-
Otet de mere (per lingura): 1 mg de calciu; 0,7 mg de magneziu; 1,2 mg de fosfor; 10,8 mg de potasiu; 3 calorii; 0 grasimi
-
Otet din vin rosu (per lingura): 0,9 mg de calciu; 0,1 mg de fier; 0,6 mg de magneziu; 1, 2 mg de fosfor; 5,8 mg de potasiu; 3 calorii; 0 grasimi
-
Otet balsamic (per lingura): 4,3 mg de calciu; 0,1 mg de fier; 1,9 mg de magneziu; 3 mg de fosfor; 17,9 mg de potasiu; 3,7 mg de sodiu; 14 calorii
-
Otet distilat – alb (per lingura): 0,9 mg de calciu; 0,1 mg de magneziu; 0,6 mg de fosfor; 0,3 mg de potasiu; 3 calorii
Conform Codex Alimentarius, otetul se regaseste in categoria 12.0 Saruri, condimente, supe, sosuri, salate, produse proteice, grupa 12.3 Oteturi: lichide produse prin fermentarea etanolului dintr-o sursa potrivita (vin, cidru, etc).
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
-
Acesulfam de Potasiu - 2000 mg/kg
-
Aspartam - 3000 mg/kg
-
Benzoati - 1000 mg/kg
-
Caramel amoniacal - 1000 mg/kg
-
Caramel sulfit de amoniu - 50000 mg/kg
-
Neotam - 12 mg/kg
-
Polivinilpirolidona - 40 mg/kg
-
Zaharina si sarurile ei de sodiu, potasiu si calciu - 300 mg/kg
-
Sucraloza (triclorogalactosucroza) - 400 mg/kg
-
Sulfiti - 100 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), otetul poate contine:
-
Zaharuri si melase, caramelizate (E 150a-d)
-
Dioxid de sulf – sulfiti (E 220-228)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de otet poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Arsuri la stomac
-
Iritatii la nivelul gatului si esofagului
-
Interactiuni asupra efectului anumitor medicamente
-
Ulcer
-
Scaderea nivelului de potasiu (atunci cand este folosit pe termen lung)
Consumul de otet nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Functii: condiment
Descriere:
Mustarul poate fi consumat sub forma de:
Pasta de mustar se obtine prin zdrobirea boabelor de mustar si adaugarea de otet, sare, vin, apa, bere, piper, cuisoare, hrean, zahar.
Rezulta o melasa de mustar care se lasa in butoaie cam 3 saptamani, inainte de a fi trasa in borcane sau tuburi sub forma de pasta de mustar.
Sortimente de baza
-
Mustar dulce - se face din boabe de mustar deschise la culoare.
-
Mustar mediu iute - este mustarul de masa, facut din amestec de boabe deschise si inchise la culoare.
-
Mustar iute - este facut aproape numai din boabe maronii.
-
Mustar Dijon - specialitate de mustar veche, iute, care se prepara amestecandu-se in must.
-
Mustar Colman - specialitate de mustar foarte fin si iute, realizat din combinatia a doau feluri de boabe.
-
Rotisseur - facut din boabe macinate mare.
-
Mustar bavarez - boabele macinate mare se incalzesc cu zahar, primind astfel aroma de caramel.
Este un remdiu impotriva:
-
Durerilor de cap
-
Simptomelor menopauzei
-
Carentelor de vitamine si minerale
Semintele de mustar contin fitonutrienti ce impiedica dezvoltarea celulelor canceroase si previn aparitia cancerului gastrointestinal.
Reactii adverse 0 00:
- Restrictii de folosinta:
- Da
Siguranta/Rating ingredient:
-
Mustarul este contraindicat in tratarea bolilor de rinichi si a tuberculozei.
Citeste mai mult
Functii: potentiator de gust, conservant, agent de textura, agent de intarire
Descriere:
Sarea (clorura de sodiu, NaCl) este un compus mineral esential pentru viata, utilizat atat in alimentatie, cat si in industrie. Are rol in reglarea echilibrului hidric al organismului, functionarea nervilor si contractia musculara.
Tipuri de sare:
- sare de masa – rafinata, contine aditivi antiaglomeranti.
- sare de mare – obtinuta prin evaporarea apei de mare, contine minerale suplimentare.
- sare de Himalaya – roz, bogata in oligoelemente.
- sare kosher – granulatie mai mare, folosita in bucatarie.
Sarea are mai multe utilizari in alimentatie, printre care mentionam urmatoarele:
- potentiator de gust: intensifica si echilibreaza aromele din mancare.
- conservant: previne dezvoltarea bacteriilor in alimente precum muraturile, branzeturile si carnea sarata.
- agent de textura: contribuie la structura painii si a produselor de patiserie, controland activitatea glutenului.
- controleaza fermentatia: regleaza cresterea drojdiei in produse de panificatie.
- agent de intarire: folosit la conservarea legumelor si fructelor pentru a le mentine fermitatea.
Consumul moderat de sare are mai multe beneficii pentru sanatate, deoarece sodiul din compozitia sa este esential pentru functionarea organismului.
Beneficiile consumului moderat de sare:
- regleaza echilibrul hidric
- ajuta la transmiterea impulsurilor nervoase.
- sustine contractia musculara
- ajuta la absorbtia nutrientilor: contribuie la transportul glucozei si aminoacizilor in celule.
Potrivit specialistilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), consumul de sare (sodiu) ar trebui sa fie mai mic de 5 grame pe zi pentru adulti, ceea ce corespunde aproximativ unei lingurite rase.
Recomandari de consum general:
- adulti: 5 g/zi
- copii (2-15 ani): mai putin decat adultii, in functie de varsta
- sugari (<2 ani): evitarea adaugarii de sare in alimentatie
Conform Codex Alimentarius, Standardul 150-1985, sarea se regaseste in categoria 12.0 Saruri, condimente, supe, sosuri, salate si produse proteice, grupa 12.1 Sare si inlocuitori de sare, subgrupa 12.1.1. Sare: clorura de sodiu (sare de masa, iodata, iodata fluorizata, dendritica).
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de sare poate cauza:
- Hipertensiune arteriala
- Pietre la rinichi
- Boli cardiovasculare
- Osteoporoza
- Probleme la nivelul tiroidei
Functii: indulcitor, conservant
Descriere:
Zaharul este un ingredient folosit pe scara larga in alimentatie si in diverse industrii pentru a indulci alimentele si bauturile
Cel mai utilizat tip de zahar este zaharul alb rafinat (sucroza), obtinut din trestia de zahar sau din sfecla de zahar.
Tipuri de zahar:
-
- zahar alb rafinat (sucroza): este cel mai comun tip de zahar, utilizat in majoritatea produselor de patiserie, bauturi si deserturi
- zahar brun: contine melasa, care ii confera culoarea mai inchisa si un gust mai intens, usor caramelizat.
- zahar pudra: este un un zahar fin, adesea folosit in glazuri si prajituri
- zahar de cocos: obtinut din seva florilor de cocos, este considerat mai putin procesat, avand un indice glicemic mai scazut
- zahar din fructe (fructoza): natural prezent in fructe si utilizat si sub forma concentrata in diverse produse.
Desi nu sunt tehnic "zaharuri" pure, mierea, siropul de artar si siropul de agave sunt alternative mai naturale la zaharul rafinat.
Utilizarile zaharului in alimentatie:
-
- indulcire: zaharul este folosit pentru a indulci alimentele si bauturile, de la cafea si ceai la deserturi, prajituri si bomboane.
- conservare: ajuta la conservarea fructelor si legumelor in gemuri, dulceata si compoturi, prin reducerea activitatii apei, ceea ce impiedica dezvoltarea bacteriilor.
- textura si volum: in patiserie, zaharul contribuie la obtinerea texturii corecte, ajuta la formarea crustei si la inaltarea aluatului.
Zaharul este o sursa rapida de glucoza, care este utilizata de organism ca energie rapida. Este important pentru functionarea creierului si a muschilor, in special in activitati intense.
Organizatiile de sanatate, cum ar fi Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), recomanda limitarea consumului de zahar adaugat la mai putin de 10% din totalul caloriilor zilnice, ideal pana la 5% pentru beneficii suplimentare de sanatate. Astfel, o dieta zilnica de 2000 de calorii ar presupune aproximativ 50 de grame de carbohidrati sub forma de zaharuri, ideal 25 de grame.
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de zahar este asociat cu o serie de probleme de sanatate, inclusiv obezitatea, diabetul de tip 2, boli de inima, si probleme dentare (carii). De asemenea, poate contribui la cresterea inflamatiei in organism.
De asemenea, zaharul rafinat si alte forme de zahar procesate au un indice glicemic ridicat, ceea ce inseamna ca pot creste rapid nivelul de zahar din sange, avand un impact negativ asupra insulinei si metabolismului.
Citeste mai mult
Sinonime: E270
Functii: conservant, acidifiant
Descriere:
Acidul lactic si lactatii sunt folositi ca si conservanti, mai ales, impotriva drojdiilor si fungilor.
Acidul lactic si lactatii sunt utilizati drept conservanti, in special impotriva drojdiilor si fungilor.
Ca aditiv alimentar, aceasta creste proprietatile antioxidante ale altor substante si poate fi folosit pentru a da un gust amar produselor. De exemplu, se utilizeaza in fabricarea berii pentru a reduce pierderile de carbohidrati din orz germinat.
- In Codex Alimenatarius, acest ingredient are numarul E270 si face parte din categoria E-urilor inofensive.
Reactii adverse 0 00:
- Restrictii de folosinta:
- Da
Siguranta/Rating ingredient:
- D- sau DL- lactatii (stereoizomeri) nu trebuie dati sugarilor si copiilor mici, deoarece acestia nu si-au dezvoltat inca enzimele corespunzatoare in ficat care sa metabolizeze aceste forme de lactati.
Citeste mai mult
Sinonime: ACID ETANOIC
Functii: conservant
Descriere:
-
Acidul acetic este un acid slab, din clasa acizilor carboxilici.
-
Este un lichid incolor cu miros patrunzator si iritant.
-
Acid natural, prezent in majoritatea fructelor.
-
Este produs prin fermentarea zaharului, a melasei sau a alcoolului de catre bacterii sau prin sinteza chimica, din aldehida acetica.
Este utilizat atat ca:
-
solvent, desi este puternic coroziv
-
la prepararea unui numar mare de compusi importanți (acetanimida, anhidrida acetica, cetena, acetatul de vinil si acidul acetilsalicilic, acetatul de celuloza, esteri utilizati in parfumerie, coloranti).
In industria alimentara, este utilizat sub codul E260 ca aditiv alimentar cu scopul ajustarii aciditatii.
-
Acidul acetic este folosit ca si conservant impotriva bacteriilor si fungilor.
-
Cea mai mare activitate o are la pH scazut.
-
Poate fi folosit ca si component de aroma.
Reactii adverse 0 00:
- Restrictii de folosinta:
- Da
Siguranta/Rating ingredient:
Ar trebui evitat de catre persoanele (foarte rar) care prezinta intoleranta la otet.
Citeste mai mult
Descriere:
Ierburi – frunzele verzi apartinand plantelor nu foarte inalte (oregano, rozmarin, busuioc, salvie, patrunjel).
Condimente – provin din coaja, radacina, fructele si semintele plantelor si copacilor aromatici (piper, cuisoare, nucsoara, scortisoara, ghimbir, sofran, curcuma, paprika).
Produse de asezonare – amestecuri de ierburi si condimente ce contin sare si uneori usturoi, ce ofera savoare mancarii.
Caracteristici nutritionale:
-
Calorii (per lingura): piper negru – 5; busuioc uscat – 2; scortisoara – 6; pudra de usturoi – 9; oregano – 3; pudra chili – 6
Conform Codex Alimentarius, condimentele se regasesc in grupa 12.2 Ierburi, condimente, arome si produse de asezonare, subgrupa 12.2.1 Ierburi si condimente: ierburile si condimentele sunt in general derivate din surse botanice, putand fi deshidratate, macinate sau intregi.
Acesta poate contine urmatorii aditivi:
-
Polisorbati - 2000 mg/kg
-
Sucraloza (Trichlorogalactosucrose) - 400 mg/kg
-
Sulfiti - 150 mg/kg
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana (ce va intra in vigoare la 1 iunie 2013), condimentele pot contine:
-
Dioxid de sulf – sulfiți (E 220-228)
-
Celuloză (E 460)
-
Săruri de sodiu, potasiu și calciu ale acizilor grași (E 470a)
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de condimente poate cauza:
-
Reactii alergice
-
Probleme la nivel digestiv
-
Intreruperi de sarcina (in cazul cantitatilor mari, in concentratie mare)
-
Cancer gastric (in cazul unui consum continuu, in cantitati foarte mari)
-
Interferente asupra efectului anumitor medicamente
Consumul de condimente nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Citeste mai mult
Sinonime: E 202
Functii: conservant
Descriere:
Sorbatul de potasiu este un conservant alimentar utilizat pe scara larga pentru a preveni dezvoltarea mucegaiurilor si a drojdiilor. Este considerat unul dintre conservantii relativ siguri atunci cand este utilizat in limitele reglementate.
Se regaseste frecvent in produse alimentare procesate si unele cosmetice. Este un conservant eficient in special fata de mucegaiuri si drojdii, nefiind eficient impotriva bacteriilor, si prezinta activitate optima la pH mai mic de 6,5.
Ce este sorbatul de potasiu
Sorbatul de potasiu este sarea de potasiu a acidului sorbic, un compus organic cu proprietati antimicrobiene. Este obtinut in mod industrial prin neutralizarea acidului sorbic cu hidroxid de potasiu.
Are formula chimica C6H7KO2 si se prezinta sub forma de pulbere alba sau granule solubile in apa.
Denumiri alternative: potasiu sorbat, sare de potasiu a acidului sorbic.
In Codex Alimentarius apare cu denumirea E202 si este clasificat ca aditiv alimentar cu rol conservant.
Ce functii are sorbatul de potasiu
Sorbatul de potasiu are mai multe functii tehnologice importante, in special in industria alimentara si cosmetica:
1. Conservant antimicrobian
- Inhiba dezvoltarea mucegaiurilor, drojdiilor si unor bacterii,
- Prelungeste durata de valabilitate a produselor,
- Este eficient mai ales in medii usor acide.
2. Stabilizator de produs
- Ajuta la mentinerea stabilitatii microbiologice pe durata depozitarii,
- Reduce riscul de fermentare nedorita.
3. Protector impotriva alterarii
- Previne modificarea gustului, mirosului si texturii cauzate de microorganisme
- Mentine calitatea organoleptica a produselor
4. Rol sinergic cu alti conservanti
- Poate fi utilizat impreuna cu alti conservanti pentru eficienta crescuta,
- Permite reducerea concentratiilor individuale.
Unde se foloseste sorbatul de potasiu
Sorbatul de potasiu este utilizat in principal ca agent conservant.
- Produse alimentare: branzeturi, iaurturi, produse de panificatie, sucuri, vinuri, sosuri,
- Produse cosmetice: creme, lotiuni, produse de ingrijire personala,
- Industria farmaceutica: conservant in unele preparate.
Rol principal: inhiba cresterea mucegaiurilor si a drojdiilor.
Doza maxima admisa de sorbat de potasiu
Doza zilnica admisibila stabilita de JECFA (FAO/WHO) este de 0-25 mg/kg corp/zi, adica aproximativ 1750 mg/zi pentru o persoana de 70 kg. Aceasta valoare este rar atinsa prin consumul normal de alimente.
Este totusi o doza ce poate fi depasita mai ales prin consumul mare de paine: 500 g de paine pot contine 1000 mg de sorbati, ceea ce reprezinta doza maxima pentru o persoana de 40 kg.
Reglementari legislative
Permis in Uniunea Europeana ca aditiv alimentar (E202).
- Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat de Comisia Europeana, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar.
- Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in alimente (enzime, coloranti si nutrienti), acidul citric poate fi folosit ca aditiv alimentar sub denumirea E 202 – Sorbat de potasiu.
Aprobat in SUA de FDA ca substanta GRAS (Generally Recognized As Safe).
Utilizarea este limitata la concentratii specifice in functie de produs.
Siguranta/Rating ingredient:
Efecte asupra sanatatii - Riscuri / efecte secundare
- Poate provoca iritatii usoare ale pielii sau mucoaselor in cazuri rare;
- Reactii alergice sunt posibile, dar rare;
- In concentratii mari, poate cauza iritatii gastrointestinale,
- Exista unele raportari izolate privind posibila agravare a simptomelor astmatice, dar dovezile sunt limitate. Nu este considerat un declansator major comparativ cu alti aditivi (ex. sulfiti).
Populatii sensibile
- Persoane cu sensibilitate la conservanti,
- Persoane cu piele sensibila (in cazul produselor cosmetice).
Nu este permis in produsele pentru sugari si copii mici.
Intrebari frecvente despre sorbatul de potasiu
1. Sorbatul de potasiu este sigur?
Da, este considerat sigur in limitele dozei zilnice admise.
2. Sorbatul de potasiu este natural?
Este obtinut industrial, dar deriva din acid sorbic care poate avea origine naturala.
3. Sorbatul de potasiu este vegan?
Da, nu provine din surse animale.
BIBLIOGRAFIE SI SURSE SUPLIMENTARE
1. InfoCons - E 202 Sorbat de Potasiu - https://infocons.ro/aditivi/e-202-sorbat-de-potasiu/
2. HealthLine - Everything You Should Know About Potassium Sorbate - https://www.healthline.com/health/potassium-sorbate
3. Every Day Health - Potassium Sorbate: What Is It and What Are Its Side Effects? - https://www.everydayhealth.com/food-safety/potassium-sorbate/
Citeste mai mult
Descriere:
Conform Regulamentului nr. 1334/2008 privind aromele si anumite ingrediente alimentare cu proprietati aromatizante destinate utilizarii in si pe produsele alimentare, aromele “se utilizeaza pentru a imbunatati sau modifica mirosul si/sau gustul produselor alimentare, in beneficiul consumatorului”.
Termenul “arome” se refera la produsele:
- “care nu sunt destinate consumului sub aceasta forma, care sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau a le modifica mirosul si/sau gustul;
- compuse sau formate din urmatoarele categorii: substante aromatizante, preparate aromatizante, arome obtinute prin tratament termic, precursori de arome, alte arome sau amestecuri ale acestora.”
Substanta aromatizanta – “substanta chimica definita cu proprietati aromatizante”.
Preparatele aromatizante - “arome, altele decât substantele chimice definite, obtinute din materii de origine vegetala, animala sau microbiologica, prin procese fizice, enzimatice sau microbiologice corespunzatoare, fie in stare bruta, fie dupa procesarea pentru consumul uman”.
Aroma obtinuta prin tratament termic – “produs obtinut dupa tratamentul termic al unui amestec de ingrediente care nu au in mod obligatoriu proprietati aromatizante, dintre care cel putin unul contine azot (gruparea amino) si altul este un zahar reducator”.
Aroma de fum – “produs obtinut prin fractionarea si purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fractii primare de gudron si/sau arome de fum derivate”.
Precursorii de arome (carbohidratii, oligopeptidele si aminoacizii) – “confera aroma alimentelor prin reactiile chimice care au loc in timpul procesarii alimentelor”.
Aromele pot de asemenea contine aditivi alimentari (conform Regulamentului (UE) nr. 1130/2011):
- Sorbitol, Manitol, Isomalt, Maltitol, Lactitol, Xilitol, Eritritol
- Acid sorbic si sorbati, Acid benzoic, Benzoat de sodiu, Benzoat de potasiu, Benzoat de calciu
- Galat de propil, Galat de octil, Galat de dodecil, Butilhidrochinona tertiara (TBHQ), Butilhidroxianisol butilat (BHA)
- Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati
- Extracte de rozmarin
- Guma Karaya
- Konjac
- Polisorbati
- Beta-ciclodextrina
- Dioxid de siliciu
- Dimetil polisiloxan
- Ceara de albine
- Trietil citrat
- Diacetat de gliceril (diacetina)
- Triacetat de glicerina (triacetina)
- Propan-1, 2-diol (propilenglicol)
- Alcool benzilic
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul de arome poate cauza:
- Inrautatirea astmului
- Reactii alergice
- Cancer
- Ameteli
Consumul de arome nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
Descriere:
Colorantul este un aditiv sau o substanta care se foloseste atat in alimentatie, cat si in cosmetice sau in alte produse cu scopul de modifica sau imbunatati culoarea produselor respective. Atunci cand sunt utilizati in alimentatie, restabilesc restabili culoarea naturala pierduta in timpul procesarii sau pentru a uniformiza culoarea intre diferite loturi de produse.
Exista mai multe tipuri de coloranti:
-coloranti naturali, care sunt obtinuti din plante, legume, fructe sau alte produse naturale;
-sintetici, care sunt produsi in laborator si sunt mai usor de controlat (poti ajusta mai usor intentistatea culorii, etc.), insa au riscuri mai mari pentru sanatate.
Siguranta/Rating ingredient:
Riscuri asociate cu colorantii alimentari:
Cei mai multi coloranti sunt aprobati pentru utilizare in Uniunea Europeana sau in alte regiuni, insa exista anumite riscuri daca sunt consumati in cantitati foarte mari, precum:
-reactii alergice;
-probleme digestive;
-pot afecta comportamentul persoanelor in anumite cazuri;
-riscuri pe termen lung, in special in cazul colorantilor sintetici.
Citeste mai mult
Important! Informatiile despre ingredientele si produsele prezentate pe site-ul www.alegesanatos.ro au caracter informativ, sunt realizate utilizand informatiile oferite de producator privind ingredientele si nu inlocuiesc indicatiile unui medic sau ale unui specialist. Va recomandam sa cereti o opinie avizata inainte de a cumpara un produs, daca nu sunteti sigur ca vi se potriveste.
Va rugam sa cititi cu atentie lista de ingrediente, atentionarile si instructiunile tiparite pe produs inainte de a-l consuma sau folosi. Este posibil ca in unele cazuri lista de ingrediente a unui produs sa se schimbe, iar aceste informatii sa nu ajunga la noi in timp util. Aparitia efectelor adverse mentionate pe site in urma consumului sau folosirii unui produs nu este obligatorie si poate varia de la o persoana la alta, in functie de starea de sanatate, varsta si stilul de viata.
